636 matches
-
Galeriu, din 1974 până la decesul sau, în 2003. Hramul principal al bisericii este Adormirea Maicii Domnului, prăznuita la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscută în principal pentru cel de-al doilea hram al său, " Sfanțul Silvestru, Episcopul Romei", prăznuit la 2 ianuarie și ale cărui moaște sunt păstrate aici. În urma unei vizite ecumenice din octombrie 2002, efectuate la Sfanțul Scaun de către P.F.P Patriarh Teoctist, au fost aduse fragmente din moaștele Sfanțului Silvestru păstrate la Catedrala Sân Giovani în
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
monahilor, bucătăria și trapeza. Mult timp, drumul de acces la mănăstire era un drum de pământ, nemodernizat, dar în vara anului 2003, el a fost asfaltat pe o porțiune de circa 3 kilometri. Hramul Mănăstirii Hlincea este sărbătoarea Sf. Gheorghe, prăznuită în fiecare an la data de 23 aprilie. Biserica Mănăstirii Hlincea impune prin proporțiile sale armonioase. Ea se înalță în mijlocul unei incinte spațioase, în formă de patrulater (cu laturi de câte 60 m), înconjurată de ziduri înalte, sprijinite în partea
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
cinci ani, a fost ridicată o biserică monumentală din cărămidă pe locul celei construite de călugării atoniți, care a fost inspirată de stilul bisericilor moldovenești din veacul al XV-lea. Hramul noii biserici este sărbătoarea "Sf. Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la data de 8 mai în fiecare an. La 10 iunie 2007, la vâsrta de numai 46 ani, a murit protosinghelul Meletie Cucoară, primul stareț al mănăstirii. A fost înmormântat în curtea bisericii. Noul stareț a fost numit arhimandritul Arsenie
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
căsuțe din lemn pentru pelerini, precum și un edificiu care adăpostește o ferma-gospodărie a Centrului Eparhial Iași. Pictarea interioară a bisericii și a pridvorului deschis a avut loc în anul 2004. Hramul noii biserici este sărbătoarea "Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la data de 8 mai în fiecare an. Biserica cea mare este o clădire din cărămidă, în formă de cruce, cu lungimea de 25 de metri și lățimea de 7 metri, iar în zona absidelor de 11 metri. Structura de
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
dicționar geografic al României” editat de Alexandru Lahovari, apărul la sfârșitul secolului XIX precizând ca sursă o altă lucrare contemporană. Pisania, rescrisă acum 60 de ani, aparent diferită de cea originală afirmă că: Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce se prăznuiește hramul Întâmpinarea Domnului, fondată de Costache Ghica pe vremea lui Matei Basarab, ale căror ilustrațiuni se reprezintă în camera femeilor [...]". Pentru a susține acest lucru, istoricul Ion Ionașcu, care a văzut vechea frescă votivă, afirmă că în tabloul ctitorilor era
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
sale. Lăcașul a fost reconstruit în același loc sub isprăvnicia fraților lui Climent - Popa Mihul și Simion Vătășelul. Pisania săpată în piatră deasupra intrării, în pronaos, are următorul text: "“Această sfântă și dumnezeiască biserică, întru care se cinstește și se prăznuiește blagoveșteniile Prea Sfintei de Dumnezeu Născătoare și Pururea Fecioară Maria, care din temelia ei este zidită și cu toată cheltuiala părintelui chir Climent, Episcop al Râmnicului și Noului Severin, la curgerea anilor 7250 (1742) în luna lui Aprilie 26, ispravnic
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
că se va face pace, cerându-i însă a părăsi Transilvania, ca să nu fie prilej de tulburare. Sofronie a făcut acest sacrificiu, trecând în Muntenia unde își va sfârși zilele într-un schit din Argeș. Și el este canonizat, fiind prăznuit de ortodocși tot pe 21 octombrie, împreună cu alți apărători ai credinței. Acesta a frământat zeci de ani dearândul satele românești din Transilvania, atingându-și culmea în "răscoala fără sânge" a călugărului Sofronie din Cioara, de teama căruia tremura guvernul din
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
ul (din limba greacă τροπαριον, derivat de la τροπος, "mod de a fi", dar și: trop, "ritm", "melodie", "mod melodic"), în ritul bizantin, este o scurtă rugăciune care anunță sau explică într-o formă poetică evenimentul liturgic prăznuit în acea zi sau care rezumă viața sfântului comemorat în ziua respectivă, în funcție de calendarul bisericesc, și care se cântă: ele s-au adăugat foarte repede cultului Bisericii creștine primare, care a folosit inițial imne și rugăciuni de proveniență biblică. Deși
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
și de imoralitate fără să-i cunoască. Înfrânt, Crescens îl denunță pe Iustin, care este condamnat la moarte și executat în anul 165, cu încă alți șase creștini sub prefectul Iunius Rusticus. Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică îl prăznuiesc la 1 iunie. Cea mai cunoscută lucrare a sa este "Dialogul cu iudeul Trifon", un dialog imaginar între un evreu și un creștin, în care Iustin relatează felul în care s-a convertit la creștinism. Căutându-l pe Dumnezeu și
Iustin Martirul și Filozoful () [Corola-website/Science/303842_a_305171]
-
de „7”. Sabatul era și este celebrat o dată la fiecare șapte zile; luna nouă a celei de-a șaptea luni era celebrată cu solemnitatea cea mai mare (cf. Levitic 23,24u.; Numeri 29,1-6; Nehemia 8,2-9); Anul sabatic era prăznuit la fiecare șapte ani iar Anul jubiliar la fiecare 50 de ani (7x7). Sărbătoarea Pentecoste cădea 7 săptămâni după Paști; Sărbătoarea Paștelui unită cu cea a Azimilor dura 7 zile. Același lucru se întâmpla și cu Sărbătoarea Corturilor. Marea zi
Sărbători evreiești () [Corola-website/Science/304416_a_305745]
-
ieromonah și hirotesit întru duhovnic, fiind trimis cu ascultarea de a întemeia un așezământ monahal în localitatea Șelimbăr, din apropierea municipiului Sibiu. În calitate de stareț, el a adunat aici o mică obște monahală, punând temelia bisericii mari, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (prăznuit în fiecare an la 1 octombrie), a paraclisului cu hramul Înălțarea Domnului, a blocului de chilii și a celorlalte clădiri anexe, aflate în anul 2008 în faza de construcție. În ziua de 15/28 august 2005, la praznicul Adormirii Maicii
Evloghie Nica () [Corola-website/Science/311694_a_313023]
-
în pronaos se află o pisanie în limba română, cu caractere chirilice, având următorul text: "“Todorache Ciurea, marele pa(harnic), am zidit din temelie, cu toată cheltuiala me(a), acest sf(â)nt și d(u)mnezeesc lăcaș, unde să prăznuește hram(ul) sf(i)nților mai marilor voevozi Mihail și Gavriil, spre pomenirea răposaților părinților și strămoșilor miei, căt și a fiilor și ourmașilor miei și a săracilor lăcuitori din satul acesta, rugând pre toți cei ce vor ceti și
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
este o mănăstire de călugări creștin-ortodocși, întemeiată de ieromonahii Nifon Popescu și Nectarie în anul 1863 ca metoh al schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos. Biserica mănăstirii are hramul "Duminica Tuturor Sfinților Atonului" (prăznuit în duminica a doua de după Rusalii). Mănăstirea se află într-o zonă retrasă de pe dealul Bucium, în partea de sud a municipiului Iași, putându-se ajunge la ea de pe Șoseaua Bucium (aflată pe Drumul Național Iași-Vaslui) urmând a doua stradă
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
a terminat la anul 1862. Sfințirea bisericii, s-a făcut de protopopul Ștefanovici, al Bisericii-albe - cu hramul la 1.Octombrie a.c. adecă sărbătoarea „Omoforul Maicii Domnului”.” Mănăstirea Călugăra a fost închinată și „Sfântului Marelui Mucenic Procopie”, a cărui pomenire se prăznuiește în ziua de 8 iulie. După sfințirea capelei, credincioșii din împrejurimi au început să vină și mai des și au început să doneze pentru ridicarea noii biserici. Astfel in daniile pe care Tânărul Alexie Nedici le-a strâns, încep lucrările
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
în anul 435 d.Hr. Este canonizat la Marsilia, în secolul al V-lea, fiind pomenit în ziua de 23 iulie. La data de 20 iunie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, hotărăște canonizarea Sfinților Cuvioși Ioan Casian și Gherman, fiind prăznuiți în ziua de 29 februarie (în anii bisecți), sau 28 februarie. S-au păstrat de la Ioan Casian trei mari lucrări: Ioan Casian a fost un mare propovăduitor al credinței creștine și al traiului monahal. În literatura bisericească, Ioan Casian a
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
ateste data sigură a nașterii lui Hmelnițki, istoricul ucrainean Mihailo Maximovici consideră că cea mai probabilă dată a nașterii liderului cazac este 27 decembrie 1595, (ziua de Sfântul Teodor Însemnatul.). Așa cum era obiceiul vremii, a primit numele unuia dintre sfinții prăznuiți în acea zi, Sfântul Teodor, mai bine spus cu versiunea ucraineană a acelui nume, Bogdan. Alți istorici precum Smolii și Stepankov, consideră că data de 9 noiembrie (ziua Sfântului Ierarh Mucenic Zenovie) poate fi ziua de naștere a luni Hmelnițki
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
poate moștenit de evrei de la egipteni. Evreii numesc Pesah (Paște) — sărbătoarea libertății sau a azimilor, — sărbătoarea lor anuală în amintirea evenimentelor relatate în Biblie ale trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului (Ieșirea XII, 27), care se prăznuiește la 14 Nisan și coincide cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Termenul ebraic de "Paști" a trecut prin forma lui aramaică - Paskha פסחא (folosită până azi în ebraică pentru a denumi Paștile creștine) în vocabularul creștin pentru că evenimentele
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
împlinire Domnescul hrisov, din anul 1837 no 126 ”. Schitul a fost închinat, Mânăstirii Neamț, slujită pe atunci de călugari greci, de unde și faptul că, la schitul Orgoieștii Noi, au slujit tot calugări greci. Construirea Bisericii „unde se cinstește și se prăznuiește hramul celui dintre sfinți Parintelui Nostru Neculai Arhiepiscopul Miralichiei făcător de minuni” a început în anul 1792 și a durat mai multi ani. Are o arhitectonică deosebită: înaltă, în formă de cruce, cu trei turle, în interior cu absidii laterale
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Askio din Prefectura Kozani din nordul Greciei). În pridvorul deschis, deasupra ușii de intrare, se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice pe o placă de marmură. Aceasta conține următorul text: ""Acestu sfăntu lacaș a Bărboiului unde să prăznuește soborul Sfinților Apostoli sau prifăcut din temelie acum în anul 1841, cu cheltuiala din veniturile aceștii monastiri i cu agiutorul marelui logofăt Dimitrie Sturza și a soții sale Elencu prin sălința, sărguința și osteniala mitropolitului Grigorie Gricupoleos și a boerilor
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
În tradiția populară din România există un obicei asemănător, Noaptea Sfântului Andrei, care este asociat cu apariția strigoilor, cu farmecele de dragoste și ghicirea ursitului, de asemenea se poate „afla” dacă anul următor va fi roditor. Sfântul Apostol Andrei este prăznuit pe 30 noiembrie. Ortodocșii consideră că în timpul vieții trebuie să dobândească asemănare cu Iisus Hristos și nu să se îmbrace în vampiri și fantome. Mulți se uită la istoricul Halloweenului și, bazați pe aceasta, recomandă sau nu, o anumită poziție
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
Județean Suceava să contribuie "„la restaurarea acestui monument, deoarece starea materială a creștinilor din acest sat este precară și nu se pot întreține două locașuri de cult”". Bisericuța poate fi vizitată mai ales pe data de 6 decembrie, când se prăznuiește hramul Sfântului Nicolae. În cimitirul aflat în jurul bisericii a fost înmormântată Paraschiva Iurașcu, bunica poetului Mihai Eminescu. Aceasta se născuse în anul 1785 în satul Bănești sub numele de Paraschiva Brihuescu. Ea s-a căsătorit cu Vasile Iurașcu din Joldești
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
păstrat originale doar în pridvor și pronaos. Cu prilejul reparațiilor din 1844, picturile din încăperea mormintelor, naos și altar au fost refăcute grosolan de către meșteri care au respectat totuși planul iconografic inițial. Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Se remarcă execuția strălucită a ansamblului "Judecata de apoi", zugrăvit pe bolta pridvorului, precum și "Cele șapte sinoade ale Bisericii", pe arcurile bolților pronaosului. Din păcate, în 1925, un călugăr
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
administrative: școală primară mixtă, biserica ortodoxă, post de jandarmi, poștă rurală, primărie. La 2 februarie 1989, de către Consiliul de Miniștri al fostei RSSM, a fost înregistrată biserică pravoslavnica din satul Sadaclia cu hramul fost numit ”Nașterea Maicii Domnului”, ce se prăznuiește la 8 septembrie stil vechi și la 21 septembrie stil nou. În anul 1989, biserica a fost reparata, iar la 29 octombrie 1989 a fost deschisă și sfințită. Primul paroh, după restaurarea bisericii, este părintele Jelihovschi Valerian Timoftii, staroste - diacon
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
Samanati. Atestarea documentară a acestui sfânt locaș datează din luna noiembrie 1828. Pe o placă din metal care s-a păstrat în Sfânta Biserică putem citi în limba română cu grafie slavonă următoarele cuvinte: „Acest sfânt locaș în care se prăznuiește hramul Adormirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu s-au făcut din nou cu toată cheltuiala și osteneala robilor lui Dumnezeu, Balașa Serghev și fiica sa Elena soție pomeșcicului și dvoreanin Manolachi Calmuțchi și s-au sfințit în zilele împrăteștii sale măriri
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
bizantină", cu desen corect și armonie discretă a tonurilor cromatice, cu prezentare iconografică unică. Aici, pentru prima dată sunt pictați toți sfinții dacoromâni descoperiți și canonizați în ultimii ani ai secolului al XX-lea, alături de toți sfinții români ce se prăznuiau. Tezaurul Mănăstirii Tismana a fost deosebit de mare, dar stricăciunile aduse mănăstirii de veacuri a făcut să se piardă. O parte din obiectele de valoare păstrate se găsesc la Muzeul de Artă al României. Muzeul Mănăstirii are o bogată colecție de
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]