118,155 matches
-
declarat că fac lucrul acesta din cauza insecurității și din lipsă de alte opțiuni agricole. A-ți vinde față ca să o căsătorești pentru a-ți achita împrumuturile, nu doar datoriile din droguri, este o practică regională ce datează de secole. Această practică a crescut expotential din cauza sărăciei adusă de cei 30 de ani de război. Majoritatea fetelor trăiesc la granițele țării unde traficul este în floare. Singura opțiune lăsată pentru aceste fețe este să reziste pe cont propriu. Unele se sinucid. Nasima
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
rând de la două principii: scoaterea spitalelor din categoria instituțiilor bugetare, care funcționează acum după regulile ce se aplică tuturor instituțiilor publice și revizuirea sistemului de salarizare pentru personalul medical în vederea stimulării performanței și creșterii veniturilor. Dat fiind că punerea în practică a acestor principii necesită un ansamblu de măsuri corelate și o transformare de substanță am considerat că este nevoie mai întâi de un proiect pilot, de o perioadă de probă. În urma acesteia vom putea vedea dacă și în ce măsură legislația pe
Principalele modificări aduse legii privind reforma în sistemul sanitar [Corola-blog/BlogPost/94038_a_95330]
-
o transformare de substanță am considerat că este nevoie mai întâi de un proiect pilot, de o perioadă de probă. În urma acesteia vom putea vedea dacă și în ce măsură legislația pe care am gândit-o produce efectele scontate, cum funcționează în practică și dacă sunt evenutale aspecte care necesită a fi corectate, înainte de a implementa aceste politici la nivel național. Prin urmare, proiectul pilot se va desfășura pe 12 spitale: 2 spitale clinice regionale de urgență cu nivel de competență IA, 2
Principalele modificări aduse legii privind reforma în sistemul sanitar [Corola-blog/BlogPost/94038_a_95330]
-
se abată. „Adevărul este cel al documentelor” spunea adesea Buzatu și-i invita pe „culturnici” să cerceteze, nu să dea directive. Gheorghe Buzatu a fost și un mare patriot român. Ca urmare, îi veștejea pe cei care-și făcuseră o practică din a denigra poporul român, de a prezenta istoria națională ca o succesiune de „mituri” . A prezenta istoria adevărată - cu plusurile și minusurile ei - a fost crezul pe care l-a slujit cu credință Gheorghe Buzatu. Desigur, nu vor lipsi
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
toate erau scrise după izvoare, după materiale documentare originale, pe care le studiase în Arhiva Națională. Tot ce a scris el, era viu, nu a scris niciodată, așa cum o fac o mulțime de „istorici”, precum vorba noastră românească, născută din practica celor întâlnite: „cărți din cărți se fac”. Ori, acest eminent istoric, neegalat în timpurile noastre, nu a scris decât, repet, după studii îndelungate, cercetări inimaginabile în arhive și biblioteci, nu numai din țară. Fiecare dosar pe care l-am cercetat
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
și fragmente din fluxul interior care contrazic sau completează cuvintele rostite" (p. 21). Prozatorul ar trebui, astfel, să beneficieze de un ochi ciclopic ("privirea inumană din interiorul său" - Limitele rescrierii, p. 300) și de o ureche hiperacustică. în chip fericit, practica scrisului dovedește că scriitoarea este înzestrată cu amîndouă, că are o foarte bună acuitate vizuală (mergînd pînă la a reține detaliul microscopic) și un simț auditiv neobișnuit, capacitatea sa de a surprinde și de a reproduce limbaje dintre cele mai
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
primele straturi de ozon ale satului global. Pentru mine satul global nu e un spațiu science fiction, cum ar putea să le pară celor care nu au ieșit niciodată din binecuvîntata noastră țară. Generozitatea Vestului - inițiativele și punerea lor în practică se nasc întotdeauna în casele de bani și toate bunele intenții, mîngîiatul pe creștet și bătutul pe umăr, sînt aparențele romantice ale unor strategii poltiice -, așadar accentuez, generozitatea Vestului care-și deschide ușile operează și ea nuanțat, după vorba și
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
pierdutul frumos, fiindcă îmi mărturisise odată că i-ar fi venit mai ușor să lase totul deodată, decît să nu adune sau să se despartă de fiecare obiect-poveste în parte. Ea prevăzuse o posibilitate pe care eu o pusesem în practică, și asta anula cumva opoziția dintre noi. Cu asemenea experiență și pregătire am dat aici de societatea de consum care te învață să arunci și, menținîndu-ți vii poftele, să nu te legi de obiecte, ci să le schimbi, multe din
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
s-ar zice, "să se dea pe brazdă" însușindu-și, circumstanțial, chiar și limba de lemn. O conferință a politrucului de tristă amintire N. Moraru e considerată instructivă "de mare folos pentru informarea unor oameni ca mine asupra ideologiei și practicii artei la noi în funcție de lupta antiimperialistă și de lupta de clasă, care acum constituie preocuparea de frunte în viața socială: "Pătrunzătoare" i se par și comunicările altor politruci ca M. Novicov și V. Em. Galan. Și continuă să fie sărac
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
pe mine a zis astrologul mulți ani înainte de războaie * arcașii noștri sunt în stare să lovească picătura de ploaie să împingă săgeata drept prin perdeaua umedă să trimită ploaia morții asupra celor din văi asemenea îndemânare vine după ani de practică se exersează cu lacrimi coda urechile împăratului s-au plictisit de telefon a auzit de multe cauze n-avea nici o idee că Lu Li avea o cauză și ea Lu Li a crezut el întotdeauna era pur și simplu și
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
meu, privind țintă flăcăiandrul. - Acuși vine Feteștii, m-am răstit la el. - A, păi mă duc. Ați fost geană. La cât îs de muncit, treceam de pod. Se clătina, într-adevăr. Genul acela de beție interioară, fără semne vizibile. O practică doar cei cu antrenament zilnic. Băietanul cu "Ceresul" era dintre profesioniști. Nici nu apucase să-și termine vorbele, că pistruiata se și strecurase lângă fereastră. El a privit-o lung, apoi s-a întors spre mine. - Ai mozol, bătrâne. Baftă
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
este seniorială, dezgustul - măreț”. Sunt propoziții de o deosebită pregnanță”. Vladimir Streinu a fost receptiv nu numai la poezia lui Arghezi, dar și la proza lui. A scris despre Cimitirul Buna Vestire, Ce-ai cu mine, vântule?, Manual de morală practică, notând că de fiecare dată autorul rămâne în esență poet, unda lirică prelungindu-se în fantastic, și că dimensiunea cosmică a poeziei argheziene se află în aceste poeme în proză (Ce-ai cu mine, vântule?). Nu este ignorat, bineînțeles, pamfletarul
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
În vremurile de prefaceri radicale prin care trecem, una din grijile cele mai urgente să ne fie educațiunea tineretului. De îndrumarea lui depinde grăbirea sau întârzierea, împlinirea sau deviarea sensului nou, spre care tinde cultura noastră. Concepțiunile morale ca și practica socială nu ne mai îngăduie azi să ne îndoim de valoarea morală ca și socială a femeii. De altfel, Românii au dovedit un simț de dreptate sănătos când, mai înainte chiar decât unele popoare de cultură veche, au deschis porțile
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
ani din viață oarecum inconștient dar și constrâns de spectrul nu atât al foamei ci mai degrabă al ratării și rușinii: planul mare (anual) al școlii, planurile săptămânale ale directorilor, planurile trimestriale ale acelorași, planificările calendaristice, planificarea desfășurării orelor de practică, planul trimestrial al diriginților și cel al muncii extrașcolare a profesorilor, planurile de lecție și cele ale orelor educative, planificarea activității pedagogului (un tânăr blând, de treabă, ineficient, lipsit de personalitate), planificarea operațiilor și a lucrărilor urmând a fi executate
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
planul atelierului de lăcătușerie în care mirosea îngrozitor a motorină, al comisiei de protecția muncii, al achiziționării de material didactic cu totul fantezist și încă altele pierdute în memoria colbuită a documentelor. În nebunia aceasta a hârțogăriei, plecarea elevilor la practică de două ori pe an avea asupra mea efectul unei partide de odihnă la Honolulu sau Miami. Mă văd și astăzi urcând în gaz-ul școlii - o șandrama rămasă din timpul colectivizării - și aventurându-mă prin labirintul de șosele prăfuite
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
prăpădite și biserici albe și ogrăzi sărace, pustiite de secetă sau ploi insațiabile, intrând apoi în peisaj de dealuri acoperite cu culturi de viță și ajungând în fine la locul (Răzvad, sau Ceptura sau alte localități uitate) unde făceau elevii practică de toamnă - șoferul frâna mașina „de teren” în fața sediului Gospodăriei, pe vremuri conacul vreunui moșier care fugise de mânia proletară sau putrezea în pușcărie (cum i-o fi fost norocul), directorul ne aștepta în poartă cu un alai de agronomi
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
agronomi băuți (se bea, aici, de dimineață până seara), mă invita la masă - mămăliguță cu brânză și smântână, friptură de văcuță cu mujdei și fructe - ne informa asupra izbânzilor gospodăriei (procente, investiții) apoi ne conducea pe dealul unde făceau elevii practică. De obicei stăteam acolo trei-patru zile, rareori o săptămână, n-aveam ce face, hălăduiam prin vie, mă amețea parfumul îmbătător al strugurilor, sporovăiam cu puștii, erau entuziaști, se îngrășaseră, elevele își atribuiseră culesul și sortatul, băieții cărau recolta în coșuri
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
limbajului procesualitate. Ea s-a născut din revolta împotriva limbajului uzual care reduce la o schemă oarecare individualitatea irepetabilă, tot ceea ce e viu în noi." (Mecanica fluidului) Acum când inteligența îi e dublată de o oarecare maturitate a finalității și practicii literaturii, Gh. Crăciun are șansa romanului unei alte vârste și, dacă va urmări o miză mai mare, adică va avea și o Poveste și va ști să-și dozeze abilitățile, depășindu-și predispoziția pentru tehnic și experimental, nu și pentru
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
putea fi și al unui partid. Artistul nu trebuie să uite că oamenii crescuți în sclavie nu pot folosi libertatea decît pentru a asupri la rîndul lor. Sub tiranie nu poți decît să dorești libertatea, nu să și o înveți. Practica libertății cere obișnuința ei și disciplina ei. Trebuie s-o posezi ca și știința limbilor clasice, adîncind-o. Iar misiunea scriitorului este de a jertfi totul «adevărului». E faptă sinonimă cu «a sluji oamenilor»."34 Articolul are și o N.șotaț
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
mai adesea e comică. Totul e comic. Cioran citit de niște elevi fără repere e bun de versificat pentru muzică rock. Sadoveanu, Pillat, niște papă-lapte care habar nu au "ce e aia viață la țară." Jul face deconstrucții postmoderne, analizează practica discursului. E și fin psiholog, intuiește motivații ascunse. Totul la o scară derizorie, bine înțeles. Intuiesc faptul că stilul de scriere al lui Sorin Stoica vine din pregătirea sa jurnalistică , cu exerciții de redactare. Eliminarea balastului informațional, descriptiv, enunț clar
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Totodată deține titlul de doctor în medicină și chirurgie, precum și pe acela de medic primar psihiatru. Așadar, totul grație formării sale, multiplelor domenii abordate. Nemulțumit cu puținul, el își desăvîrșește pregătirea și practica în țară, cît și în străinătate, truda desfășurîndu-i-se în mai multe state europene, ca într-un caleidoscop magic. Strădaniile eminentului om de știință se împletesc astăzi cu ziua de ieri, trecînd prin prezentul fiecăruia, îmbinînd valorile umaniste clasice cu orientările
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
de humor" sau "cea mai sinistră anecdotă": ceea ce contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o trăsătură a militantismului său politic: împotriva unui "marxism-religie, sterp și inutil", simplă "satisfacție intelectuală", el predică angajarea în acțiune, adaptarea teoriei revoluționare la exigențele momentului istoric "o adaptare vie, în sensul apucării de gât a
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
importante "suprarealism în slujba revoluției". Manifestul Dialectique de la dialectique, publicat în 1945 în limba franceză împreună cu D. Trost ( colaborator și el, în paralel cu Luca, la "Cuvântul liber"), urma să exprime această angajare, acum și mai subliniat dublă, pe terenul practicilor poetice și pe cel al acțiunii sociale, pentru "eliberarea totală a omului". Mărcile ideologice vor fi aici numeroase pe discursul inflamat al celor doi autori care-și proclamau încă o dată adeziunea la materialismul dialectic și istoric marxist, fără a-i
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
de humor" sau "cea mai sinistră anecdotă": ceea ce contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o trăsătură a militantismului său politic: împotriva unui "marxism-religie, sterp și inutil", simplă "satisfacție intelectuală", el predică angajarea în acțiune, adaptarea teoriei revoluționare la exigențele momentului istoric "o adaptare vie, în sensul apucării de gât a
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
importante "suprarealism în slujba revoluției". Manifestul Dialectique de la dialectique, publicat în 1945 în limba franceză împreună cu D. Trost ( colaborator și el, în paralel cu Luca, la "Cuvântul liber"), urma să exprime această angajare, acum și mai subliniat dublă, pe terenul practicilor poetice și pe cel al acțiunii sociale, pentru "eliberarea totală a omului". Mărcile ideologice vor fi aici numeroase pe discursul inflamat al celor doi autori care-și proclamau încă o dată adeziunea la materialismul dialectic și istoric marxist, fără a-i
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]