801 matches
-
și „practicarea unor relații sexuale extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din 1581, în Pravila de ispravă oamenilor, în fragmentul copiat în Codex Neagoeanus, în Pravila aleasă, tradusă de Eustratie logofătul. Macarie, în Teologia sa dogmatică, așază, între păcatele enumerate acolo, curvia după sodomie, iar în Viața Sfântului Vasile cel Nou - carte cu o circulație manuscrisă concludentă (a fost tipărită târziu, prin 1816, la Râmnicu Vâlcea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pedeapsa. * în ciuda supravegherii pe care erau invitați s-o exercite oamenii Bisericii („Să cerceteze pentru curvii [...], de fete mari și de văduve, de să vor afla gréle”385), supraveghere care, poate, nu era atât de consecvent și de strașnic realizată (Pravila lui Vasile Lupu îl condamna la temniță, pe o durată limitată, pe preotul seducător de văduve), în ciuda pedepselor cu care le amenința Puterea (pentru ignorarea normelor moralei se plătea „dușegubina”sau „gloaba pântecului”, care intra în încasările vorniciei 386), văduvele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ori de oștile rebele introduceau violența sexuală printre mijloacele lor de... luptă. Cele mai expuse acestor „experiențe” aducătoare de rușine și de dezechilibru (mă gândesc la opinia legiuitorului cu privire la agresor) erau văduvele. Poate și datorită „stării” lor „postconjugale” sau „interconjugale”. Pravila promulga: „Cela ce va face silă a muiare văduvă, acela se va certa cu banii după destoinicia acelui obraz”402. O „slugă domnească” ofensată Imposibilitatea de a reacționa consistent la violență în lipsa protectorului (des invocata fragilitate feminină agresată) și de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făceau datoria și omorau fătul în pântecele mamei - „uciderea fătului în pântece” -, provocau lepădatul ori chiar sterilitatea prin „defectarea” uterului) și care făceau să dispară urmele neconvenabile ale unor relații sexuale. Erau nelegiuite aceste intervenții - le condamnau și le pedepseau pravilele Bisericii („Muiarea, de va omorî feciorul în sine, post 5 ai, închinăciuni 150 în dzi - Pravila ritorului Lucaci; „Muiarea ce-ș va ucide feciorii la naștere cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia ei, aceaea întru toate zilele vieții ei să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sterilitatea prin „defectarea” uterului) și care făceau să dispară urmele neconvenabile ale unor relații sexuale. Erau nelegiuite aceste intervenții - le condamnau și le pedepseau pravilele Bisericii („Muiarea, de va omorî feciorul în sine, post 5 ai, închinăciuni 150 în dzi - Pravila ritorului Lucaci; „Muiarea ce-ș va ucide feciorii la naștere cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia ei, aceaea întru toate zilele vieții ei să aibă pocaanii” - Pravila de la Govora), le sancționau legiuirile civile (în îndreptarea legii [Tălcuire la glava 21
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de va omorî feciorul în sine, post 5 ai, închinăciuni 150 în dzi - Pravila ritorului Lucaci; „Muiarea ce-ș va ucide feciorii la naștere cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia ei, aceaea întru toate zilele vieții ei să aibă pocaanii” - Pravila de la Govora), le sancționau legiuirile civile (în îndreptarea legii [Tălcuire la glava 21] un paragraf se cheamă „Carele vor lua erbi ca să strice rânza unde se zămislesc coconii ...”) -, după cum nelegiuit era și actul femeilor ce nu voiau să fie date
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
43-44, doc. nr. 40. 150. D.R.H. C. Transilvania, vol. XI (1356-1360), sub red. acad. Ștefan Pascu, Editura Academiei R.S. România, București, 1981, pp. 452-453, doc. nr. 439. 151. D.R.H. B. țara Românească, vol. II, p. 49, doc. nr. 16. 152. Vezi Pravila lui Vasile Lupu, ed. cit., gl. 16i. îndreptarea legii, ed. cit., pp. 264-266, gl. 261, 264. 153. Yasmina Foehr-Janssens, La veuve en majesté. Deuil et savoir au féminin dans la littérature médievale, Genève, Droz, 2000, p. 41. 154. Maria Helena
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiindǔ îndemnatǔ omul mieu și de așți dușmani a lu Bran, déci Bran, văzăndǔ groză la capul lui, s-au apăratǔ de moarte, și au dat de au spartǔ capul omului mieu, de au murit. Și, văzândǔ cumǔ spune sfânta pravilă, m-amǔ milostivit și i-amǔ ertat” - și al doilea (Studii și documente..., vol. V, p. 382, nr. 7): „Adecă eu Nistahie: a văinit Petre șăi alt Petre, de s-au rogat ačăi omeni Nistahâie, șăi un făcut băine și-u l-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
modalitate, deci perifrazele respective nu se încadrează în mecanismul general de gramaticalizare a auxiliarelor românești. (11) a. Într-o vreame mai demult, cine vrea face acest lucru de vrea lua muiare ce nu i să vrea cădea și vrea călca pravila, acela om avea o certare mare. (ȘT.1644: 252) (12) a. Că s-ai vrut vrea jirtva, dă-u-vreai amu (CM.1567: 240r) b. că noao n-au vrut folosi moartea lui nemică să nu s-au vrut scula din moarte
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu adevărat ortodocși, și dacă vor fi cu totul nepărtinitori limbii grecești, slujească pe limba lor sfânta Liturghie. (DDL.1679: 10) l. Pasă și cum ai crezut, fie ție (NT.1648: 10v) m. să se iscălească 7 mărturii după porunca Pravilei sau cinci, iar la vréme de nevoie fie și 3 (ACP.1714: 10r) (50) Aceea dau știre domnivoastră și Dumnezeu vă veselească, amin. (DÎ.1599−600: XXV) Există o singură situație în care să poate coexista cu inversiunea subjonctivului, și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în fiecare conjunct propozițional al frazei. (122) Acesta toate lucrurile în monarhiia pasirilor a face sau a desface în voia sa avea, nici glas sau cuvânt împotriva lui cineva a scorni a îndrăzni putea (că în vremile vechi poftele stăpânilor pravile de lége suppușilor era). (CII.~1705: 32) Întrebarea este cum se poate interpreta poziția finală a verbului ca fenomen general și instanțierile sale particulare în scrieri cu model latin explicit (predicatul complex din exemplul de mai sus). Una dintre opțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1581), vol. I, Textul, București: Socec, 1914. [trimiteri la pagina din ediție, nu la fila din manuscris] CCat.1560 Coresi, Catehism. Ed. Al. Roman-Moraru, in I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea. I. Catehismul lui Coresi; II. Pravila lui Coresi; III. Fragmentul Todorescu; IV. Glosele Bogdan; V. Prefețe și Epiloguri, București: Editura Acadmiei Române, 1982, 101-105. CD.1698 Dimitrie Cantemir, Divanul. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ed. V. Cândea, București: Editura Academiei, 1974, 103-405. CH.1717-23
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și din 1589, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1976, 35-662. CPr.1566 Coresi, Apostol. Ed. I. Bianu, Texte de limbă din secolul XVI, IV, Lucrul apostolesc tipărit de diaconul Coresi la 1563, București: Cultura Națională, 1930. CPrav.1560-2 Coresi, Pravila. Ed. Gh. Chivu, in I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 218-231. CPV.~1705 Theodor Corbea, Psaltirea în versuri. Ed. A.-M. Gherman, București: Editura Academiei Române, 2010, 143-449. CS Codex Sturdzanus. Ed. Gh. Chivu, București: Editura Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Palia istorică. Ed. A. Roman Moraru, M. Moraru, București: Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2001, 101-243 ( Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 4). PO.1582 Palia de la Orăștie. Ed. V. Pamfil, București: Editura Academiei, 1968. Prav.1581 Pravila ritorului Lucaci. Ed. I. Rizescu, București: Editura Academiei, 1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1961, 33-106 (Adunarea izvoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
, manuscris juridic datând din secolul al XVI-lea. Sub acest nume este cunoscută partea românească din manuscrisul slavo-român intitulat Pravila Sfinților Apostoli și a celor șapte sfinte săboare ale preacuvioșilor și purtătorilor de Dumnezeu părinții noștri; despre episcopi și despre preoți și despre călugări și despre oameni mireni, învățături de tot felul. Menționat și sub denumirea Pravila de la Putna, manuscrisul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
manuscrisul slavo-român intitulat Pravila Sfinților Apostoli și a celor șapte sfinte săboare ale preacuvioșilor și purtătorilor de Dumnezeu părinții noștri; despre episcopi și despre preoți și despre călugări și despre oameni mireni, învățături de tot felul. Menționat și sub denumirea Pravila de la Putna, manuscrisul a fost întocmit și copiat în 1581 de „ritorul și scholasticul” Lucaci, un învățat profesor de retorică și logică de la mănăstirea Putna. Originalul traducerii în românește este necunoscut. Se pare că Lucaci nu era un simplu copist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
necunoscut. Se pare că Lucaci nu era un simplu copist, ci a și corectat versiunea românească, dându-i o formă mai explicită, în scopuri didactice. Fiind cel mai vechi text literar din Moldova și cel mai vechi manuscris juridic românesc, Pravila... oferă un prețios material pentru cercetarea începuturilor culturii scrise, a dezvoltării limbii literare și pentru studiul formării termenilor de specialitate. Ediții: Pravila ritorului Lucaci, îngr. și introd. I. Rizescu, București, 1971. Repere bibliografice: Al. Grecu [P. P. Panaitescu], Începuturile dreptului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
în scopuri didactice. Fiind cel mai vechi text literar din Moldova și cel mai vechi manuscris juridic românesc, Pravila... oferă un prețios material pentru cercetarea începuturilor culturii scrise, a dezvoltării limbii literare și pentru studiul formării termenilor de specialitate. Ediții: Pravila ritorului Lucaci, îngr. și introd. I. Rizescu, București, 1971. Repere bibliografice: Al. Grecu [P. P. Panaitescu], Începuturile dreptului scris în limba română, STD, 1954, 4; Nicolae N. Smochină, N. Smochină, O pravilă românească din veacul al XVI-lea, BOR, 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
și pentru studiul formării termenilor de specialitate. Ediții: Pravila ritorului Lucaci, îngr. și introd. I. Rizescu, București, 1971. Repere bibliografice: Al. Grecu [P. P. Panaitescu], Începuturile dreptului scris în limba română, STD, 1954, 4; Nicolae N. Smochină, N. Smochină, O pravilă românească din veacul al XVI-lea, BOR, 1965, 11-12; Alexandru Mareș, Prima pravilă bisericească tipărită în limba română și raporturile ei cu cele mai vechi versiuni ale Nomocanonului prescurtat, SLF, I, 269-293; Dicț. lit. 1900, 709-710. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
introd. I. Rizescu, București, 1971. Repere bibliografice: Al. Grecu [P. P. Panaitescu], Începuturile dreptului scris în limba română, STD, 1954, 4; Nicolae N. Smochină, N. Smochină, O pravilă românească din veacul al XVI-lea, BOR, 1965, 11-12; Alexandru Mareș, Prima pravilă bisericească tipărită în limba română și raporturile ei cu cele mai vechi versiuni ale Nomocanonului prescurtat, SLF, I, 269-293; Dicț. lit. 1900, 709-710. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
colaborare cu N. Cartojan), București, 1926. Ediții: Antim Ivireanul, Predice făcute pe la praznice mari, București, 1886; Dosoftei, Psaltirea în versuri, introd. edit., București, 1889; Vasile Alecsandri, Opere complete. Poezii, I-II, pref. edit., București, 1896; Coresi, Întrebare creștinească, București, 1925, Pravila Sfinților Apostoli, București, 1925, Lucrul apostolesc. Apostolul, București, 1930. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 37-39; Publicațiuni de Ioan Bianu, București, 1901; G. Bogdan-Duică, Ion Bianu, „Despre introducerea limbii românești în biserica românilor”, CL, 1904, 7-9; Arghezi, Scrieri, XXIII, 269-272, XXVI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
această carte, a cărei predoslovie avem bucuria să o scriem, principiul sfânt, alcătuitor al vieții și lucrării profesorului ieșean, a fost cel socratic, al cunoașterii de sine. Zicerea celebră și esențială "Cunoaște-te pe tine însuți" a constituit și constituie pravilă pentru dânsul, stâlpul stâlpelnic al casei sale. Demersul existențial al Domniei Sale s-a structurat în jurul tâlcurilor de adânc ale acestui sâmbure filosofic. Acum, la ceasul retrospecțiilor, al privirii în urmă către cele făptuite, Mihai Pricop a simțit nevoia să-și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
lumii temelie se mișcă, se clătește, Vechile-i instituții se șterg, s-au ruginit; Un duh fierbe în lume, și omul ce gândește Aleargă către tine, căci vremea a sosit! Ici umbre de noroade le vezi ocârmuite De umbra unor pravili călcate, siluite De alte mai mici umbre, neînsemnați pitici. Oricare sentimente înalte, generoase, Ne par ca niște basne de povestit, frumoase, Și tot entuziasmul izvor de idei mici. Politica adâncă stă în fanfaronadă, Și știința vieții în egoism cumplit; De-
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
secole pentru a-l citi și a-l înțelege "organic"... Problema fondului și a formei a fost pusă de reacțiunea noastră la descoperirea tardivă a Europei, în speță, a Occidentului. După "evoluția firească" a organicismului și astăzi ne învăluiam în pravile, în cronici și astăzi eram preistorie. Este o notă bună pentru adaptabilitatea și spiritul de orientare al nostru că am putut sări din preistoria tuturor secolelor de întunerec în ritmul problemelor... universale". Prin astfel de judecăți, Cioran se apropie hotărît
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
de babă nu mai dă pe la biserică Și încă una: de șaizeci de ani de când slujesc preuția, voi aveți să mă învățați tipicul, pui de năpârcă ce sunteți Ia stați oleacă să vă scot eu gărgăunii din cap... Și, apucând pravila cea mare, dă cu ea de-a azvârlita în adversari. Apoi, înhățând un sfeșnic greu, după ei... Părintele Duhu și călugărașul o iau la sănătoasa din sfânta biserică fugind mai mult pe brânci decât în picioare; chiar după tipic... Ironie
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]