692 matches
-
Staël mă răsfăța peste măsură. Îmi era nespus de recunoscătoare că înfrunt primejdiile exilului ei și se amuza să mă facă să pălăvrăgesc despre societatea din Paris unde, în inima ei, se afla mereu. Avea așa de mult spirit încât preaplinul lui se revărsa în serviciul altora; și dacă, după ce stăteai de vorbă cu ea, plecai cuprins de admirație, nu lipsea nici o anumită mulțumire de sine. Simțeai că te arătaseși în deplina ta valoare; în ce scotea ea de la fiecare era
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
revelat, a te porni pe Adevărul-Cale, a tematiza experiența drumului împreună cu El înseamnă o noutate de primă mînă, existențială, înnoitoare. Poate că această neasemănare cu tot ceea ce ai întîlnit pînă acum, evidența unei plenitudini care nu încetează să-și descopere preaplinul, e marca cea mai sigură a unei experiențe spirituale autentice. Adevărul îmi pare mereu nou, născut și descoperit pentru prima oară, spunea Berdiaev. Cînd Andrei Pleșu vrea să caracterizeze demersul lui André Scrima, el alege, pe drept cuvînt, tocmai tema
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
celor două perioade. Nu putem considera că există o ruptură între ele, ci mai degrabă un transfer de la real spre imaginar, transfer specific unei plinătăți de imagine. Momentul de dezvoltare aduce la un moment dat după sine o stare de preaplin imagistic: acesta este reprezentat de postmodernism. La nivelul epistemologiei, transformările au venit să completeze imaginea modernă. Toate noutățile sunt datorate unor descoperiri științifice. Negarea științei moderne pornește chiar din sânul acesteia. Noile descoperiri au provocat un nou mod de a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în joc faima pentru un scop nobil; - nu pretinde vreo recompensă; - (!!) recompensa este totuși mobilul plecării pe drumul aventurii; - el nu este în slujba nimănui sau la ordinele cuiva;totul depinde de propria sa voință; - are o disponibilitate eroică, un preaplin de forță și dreptate, de care se lasă condus; - vitalitatea lui este peste măsura răutății dușmanului; - trece drept invincibil, invulnerabil, inaccesibil la loviturile sorții potrivnice și ale dușmanului (în final); - (!!) dar pe parcurs, are momente când este învins, vulnerabil, suportă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
iar manuscrisele descoperite la Marea Moartă arată că ei, în delirul general care le-a cuprins mințile, erau hotărîți să vină cu foc și sabie la nord de Istru. Pentru că erau un popor de trei păduchi, și aceia răpănoși, din preaplinul nemerniciei lor negustorești, au pus pungă lîngă pungă la picioarele ibericului Traian să distrugă Marele Centru Spiritual al lumii antice care se afla în munții Carpați sub Cetatea Luminii lui Dumnezeu. De aceea criminalul împărat s-a lăudat scriind pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și alt ivrit ce și-a trăit viața în grea suferință a bolii vedeniilor, pe care îl știm sub numele de Saul, iar unii fuduli la minte spun că respec- tivul chinuit ne-a lăsat niște scrisorele inspirate chiar din preaplinul înțelepciunii lui Iahwe cel întunecat. Cu aceste învățături primite de la Întunecimea Sa, a plecat el în lume să lumineze și să aducă la pieptul tartorului mozaic toate Neamurile. În Epistola lui Pavel către coloseni la 2,8 își previne prozeliții
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
revelat, a te porni pe Adevărul-Cale, a tematiza experiența drumului împreună cu El înseamnă o noutate de primă mînă, existențială, înnoitoare. Poate că această neasemănare cu tot ceea ce ai întîlnit pînă acum, evidența unei plenitudini care nu încetează să-și descopere preaplinul, e marca cea mai sigură a unei experiențe spirituale autentice. Adevărul îmi pare mereu nou, născut și descoperit pentru prima oară, spunea Berdiaev. Cînd Andrei Pleșu vrea să caracterizeze demersul lui André Scrima, el alege, pe drept cuvînt, tocmai tema
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cei de jos, nu mai înțelegem zgomotul care îi iese din gură..."200, așadar reușește să comunice cu miticul, fără a putea transmite lumii comune. Folosind termenii lui Sorin Alexandrescu aplicați povestirii La umbra unui crin, Cucoaneș, aflat în postura preaplinului semiotic, percepe semnificatul sacru, dar nu îl poate numi. Sacrul nu poate fi tradus în limbaj profan. Limbajul lui Cucoaneș este limbajul auroral, de aceea comunicarea cu umanul s-a încheiat; sunetele pe care povestitorul le aude au un "caracter
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lasă "pradă unei fantezii livrești" îl anticipează pe acela dintre Dumitru și doctorul Martin 248. Recompunând careul semiotic trasat de Sorin Alexandrescu, după modelul greimasian (în analiza făcută prozei La umbra unui crin), putem afirma că Brânduș se situează în preaplinul semiotic (unui semnificant îi corespund mai mulți semnificați), iar Agripina în situația de neîmplinire semiotică, în care semnificantul oscilează în mod liber (fata căpitanului nu este interesată de realizarea semiozei, ci doar de natura ornamentală a semnificantului). Conform normei semiozei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu Ivan843") sau a lui Procopie (" Într-adevăr, cu cât vă privesc mai bine, domnule doctor, cu atât mi se pare că semănați cu Ivan..." 844) cu Ivan traduce în planul mitic, arhetipul 845. În lectură semiotică, este situația de "preaplin semiotic" în care unui semnificant îi corespund mai mulți semnificați, ceea ce produce în planul realității profane un "eșec al referinței". Cauza acestui eșec nu se datorează vreunui "obstacol" în "istoria referențială" a acestui nume, adică un eveniment care exclude identificarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
el. În Ivan, numele arhetipal este un mijloc de desemnare a soldatului necunoscut. Identificarea cu Ivan a lui Arhip, a lui Procopie sau a lui Darie traduce în planul realității profane un "eșec al referinței". În cheie semiotică, este situația "preaplinului semiotic" în care unui semnificant îi corespund mai mulți semnificați. Eșecul referinței rezultă nu din cauza existenței vreunui "obstacol" în "istoria referențială" a acestui nume, ci pluridenominației, strategie pe care autorul o folosește în Podul, Tinerețe fără tinerețe, Ivan. Fiecare din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
deschide perspectiva. Imagine a străfundului nevăzut, ea e apariția din miezul dispariției, mica eshatologie infratextuală a nașterii din nou. Iar ceea ce apare e tărâmul unui inaparent de neprivit, imprezentabilul unui pustiu arzător 51. Vederea nu e acum mistuită, absorbită de preaplinul care i se impune; ea e arsă de preagolul unei lumi neîncepute, de imaginea neființei care își află locul, locuiește în lumina putinței- de-a-fi. Căci ceea ce nu este - nu mai poate fi în ordinea ființei poetice - dispare pe fața ștearsă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
extatic, absorbția în lumina feței care "se arată ochiului ce cunoaște deja înaltul", "cunoaște atât drumul cât și rostul lui". Care e, într-adevăr, rostul drumului, menirea ieșirii în orizontul chipului întors de la cele lumești, intrarea în forma plină, în preaplinul golului - acum - desăvârșit?4 Ce arată această imagine orbitoare care intră în ochi, îl devorează până la saturație, răpindu-i vederea, sorbindu-l în golul "mortal" al unui prag nevăzut? Căci nu atât de atingerea pragului e vorba, cât de trecerea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o lasă să fie. Îi oferă libertatea prin care ea se distanțează, creează distanța neutră. Pajiștea nu privește poemul, ei nu îi pasă de cuvântul care o spune. Se spune singură, arătându-se așa cum este, desprinsă - laolaltă cu râul - de preaplinul unei intenții, al unei vizări cu privire la. Între glasul păsării și colină, pajiștea e intervalul inaparent, golul unei transparențe de neprivit. Spațiul invizibil - invizabil - al retragerii din vedere: "pe când/ pădurea refuză orice refugiu, orașul se retrage/ lent din ochi, apele/ alunecând
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
reparator, recuperator al unei aboliri, doar forma care ar reabilita, fantomatic, un cuprins nevăzut. Nu cu o redare avem de a face, nu cu repunerea în drepturi - și în vedere - a unui conținut derealizat. Darul golului e o donație absolută, preaplinul unei donații aurorale, ceea ce se dă în retragere, atunci când se ia din vedere: "Goliciunea transparentă,/ interioară, de culoarea/ albului sepulcral/ al zăpezii siberiene/ e proprie doar/ sufletelor pierdute,/ odinioară atât de sensibile/ la zgomotul valurilor/ ireal de albastre/ - ecou al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
În cazul politicienilor, înțelegerea mea pentru dificultățile de care sunt înconjurați este mai mare decât transmit textele care le sunt dedicate. Mă gândesc la oameni ca domnii Emil Constantinescu și Traian Băsescu. Numai că, așa cum scriam cândva în legătură cu cel dintâi, „preaplinul simpatiei, încrederii și speranței s-a transformat în preaplinul repudierii”. Mă încumet să cred că este o reacție colectivă. Dar ea pare mai individuală decât este, atunci când e îmbrăcată în cuvintele unui pamflet. Mecanismul pamfletului este excesul și, din nefericire
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sunt înconjurați este mai mare decât transmit textele care le sunt dedicate. Mă gândesc la oameni ca domnii Emil Constantinescu și Traian Băsescu. Numai că, așa cum scriam cândva în legătură cu cel dintâi, „preaplinul simpatiei, încrederii și speranței s-a transformat în preaplinul repudierii”. Mă încumet să cred că este o reacție colectivă. Dar ea pare mai individuală decât este, atunci când e îmbrăcată în cuvintele unui pamflet. Mecanismul pamfletului este excesul și, din nefericire, în multe situații, figurile politichiei românești par a nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
-și privi prestația dintr-un unghi critic. Rămâi cu senzația că în acei ani România s-a aflat pe mâna unor lunatici. Dnei Petre pare să nu-i treacă prin minte că intoleranța față de dl Constantinescu are (și) asemenea rădăcini. Preaplinul simpatiei, încrederii și speranței s-a transformat în preaplinul repudierii. Așa s-a ajuns la finala Năstase vs. Băsescu. Rolul unui om ca dna Petre este și azi ceea ce ar fi trebuit să fie și în acei ani - unul de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
senzația că în acei ani România s-a aflat pe mâna unor lunatici. Dnei Petre pare să nu-i treacă prin minte că intoleranța față de dl Constantinescu are (și) asemenea rădăcini. Preaplinul simpatiei, încrederii și speranței s-a transformat în preaplinul repudierii. Așa s-a ajuns la finala Năstase vs. Băsescu. Rolul unui om ca dna Petre este și azi ceea ce ar fi trebuit să fie și în acei ani - unul de consilier lucid. Numai că Domnia sa preferă să îl suie
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
își deschide florile special pentru noi! Scriitoarea Floarea Cărbune are meritul că pe unde pășește, lasă bucăți din suflet și se încarcă cu armonia locurilor prin care trece. Astfel, avem bucuria de a ne aduce și a ne oferi din preaplinul sufletului ei, minunile unei țări atât de frumoasă, atât de sofisticată și miraculoasă, cum este Japonia. Citind jurnalele celor cinci călătorii ale autoarei, ai ocazia să te îmbogățești nu numai cu date exacte, despre un tărâm al abundenței, dar mai
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
decât tine, mai însetat, mai dezbrăcat ori mai bolnav. Oferă-i! Dă-i ceva! Dă-i cât poți, ajută-l cât poți. Puțin, dar din toată inima, cu tot sufletul, și atunci inima ta se va umple de bucurie, iar preaplinul fericirii îți va inunda sufletul ca o cascadă montană într-o revărsare tumultuoasă și nestăvilită. Minunat, Mircea, grozav! Dar ia spune, Mircea, toți oamenii oferă daruri celor necăjiți? Nu, nu cred că toți semenii noștri îi ajută pe cei sărmani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ceea ce mă înlănțuie de lume și apoi să-i deschid ușor și să iubesc ceea ce mi se înfățișează dinainte. I-am deschis și mi-a apărut... șifonierul! Credeți-mă, cu inima astfel pregătită, așa m-a cuprins un sentiment de preaplin a iubirii față de șifonierul meu, de... banalul șifonier care de douăzeci de ani îmi apare în fața ochilor la culcare... Într-o clipită m-am gândit la copacul falnic, mândru că s-a realizat într-un obiect frumos și util, fără
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
se întîmple ca și de pe urma fericirii să te pomenești treaz în toiul nopții. Așa se va întîmpla la Jilava, mult după primirea botezului, celui convertit la dreapta credință. E într-o stare euforică ce nu-l lasă să doarmă, un preaplin de viață îl copleșește: Îmi venea să mă reped jos din pat ori de pe prici, să alerg, să strig de bucurie, să-i zgîlțîi și pe ceilalți, să le spun cît sînt de fericit, să-i rog să-și dea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
altfel, numeroși ruși abia ajunși aici), chiar dacă asta ar însemna să cotizăm anual la Fondul Național Evreiesc, conștiința o impune? Poate că așa-zisa "criză a israelitului" e chiar aici, în nehotărârea între port și templu, în marele ecart dintre preaplinul de sănătate de pe coastă și prea marea nevroză de pe înălțimi. Între yuppies și reprezentanții specificului local, între cascheta de baseball și toca din coadă de vulpe. Nu de mult, un "păstrător al tradiției" mi se confesa la Ierusalim: Sunt îngrijorat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Cam d-o mănăstire,/ Chip de pomenire,/ Chip de cununie,/ Să-mi placă și mie,/ C-o scară de fier/ Pân’ la naltul cer!” (Lacu-Sărat - Brăila). Suferința fratelui înregistrează o gradație ascendentă, care conduce la exteriorizarea chinului interior, al cărui preaplin este revărsat de oftat, la pronunțarea dorinței și insistența asupra ei, ca mărturisire pentru intensitatea trăirii. Cerințele Ilenei trasează și ele un traseu pe verticală, început cu podul din metalele durabile în plan uman, fixat de așezarea sfântă și dus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]