602 matches
-
politici și militari au recunoscut că armata americană ia în serios posibilitatea atacării Iranului într-un viitor apropiat. S-a înființat chiar un grup secret de planificare a unui asemenea eveniment, grup care a primit un nume ce se vrea predestinat: "șah mat". Pe 6 septembrie a.c., avioane israeliene au bombardat baza militară siriană de la Dair az-Zwar, de unde un comandou israelian ar fi sustras, cu puțin timp înainte, material militar de origine nord-coreeană din care s-ar fi putut fabrica arme
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dvs.? Sunteți un om împlinit? Dar fericit? ...împlinit, fericit... La vârsta noastră, relativismul se simte oarecum acut. Ar fi bine să nu fie și categoric descurajant. În ce mă privește, cred că nu e. Pentru mine, implicit, dar poate că predestinat, în acest ,,împlinit" este codificată și ,,eterna" (sau, poate, deja, doar... terna) problemă de omologare basarabeană, să zicem, întru recunoaștere românească propriu-zisă. Odată amintită ideea, ar însemna că ea mă preocupă și pe mine. Pentru că mă vizează nu? Dar, sincer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
opțiuni, subiecte, întâmplări, "proiecte" pe care nu numai ți le (re)propune copilăria și junețea, ci o parte a cărora "le-au (și) realizat" ele însele prin șansa, norocul de a fi fost, de a-ți fi fost date ție, predestinat, ca destin, ca existență subcerească. A.B.Pentru că vorbim despre realizări, cum a fost anul 2013? Douăsprezece luni cu vectori în dublă orientare, să zic așa. Ba nu, chiar în triplă orientare. Pentru că este vorba de cărțile mele la prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
început să vă înțeleg soarta. Sărmanul meu prieten, cu inteligența și știința dvs. nu se poate „face carieră” - nici măcar în Suedia, țară atât de civilizată 4... În ceea ce mă privește, nu văd nici o posibilitate de a ieși din acest cerc predestinat... Vă mulțumesc încă o dată pentru invitația de a prelua lectoratul de română. Cred că v-am explicat de ce nu pot să-l accept. Vreau cu orice preț să termin cartea despre șamanism. Dacă îmi mai rămâne timp să fac și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
plantație de ciupercuțe”, mă gândesc. Fac un duș, dar intru în cadă fără să-mi scot ciorapii. După ce termin dușul, îmi spăl picioarele și ciorapii în chiuvetă, care pare mai curată. Am recomandat „metoda” spălatului în Oktyabriskaia (un nume chiar predestinat!) și altor colegi, și, se pare, unora le-a fost de folos. VITALIE CIOBANU: Ce este Petersburgul? Nopțile albe, Ermitajul (Palatul de Iarnă), Călărețul de aramă, Catedrala Isaakievski, Palatul Amiralității, „podurile rabatabile” peste Neva, Piața Dvortzovaya și nu mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în urmă. Și un amănunt interesant, pe pereții reședințelor domnești se aflau tablouri, chipul lui Ștefan cel Mare împodobind iatacul domnului Țării Românești. De altfel, mi se pare semnificativ, că în jurul persoanei domnului, se țes legende care ni-l arată predestinat să fie omul, care depășește condiția umană obișnuită prin faptele sale ieșite din comun. Ca în final, să se spună într-o legendă că „Lumea crede că el nu a murit, făr’ s-a înălțat la cer cu trup cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iarnă, își ia puterile cosmocratoare direct de la eroii întemeietori. Spus de instanța cunoscătoare a purtătorului de folclor el are acum greutatea cuvântului dintâi, pronunțat de creator. Nu e de mirare deci refuzul de a recita textele rituale în afara timpului lor predestinat. Aflați pe teren, am întâlnit adeseori această hotărâre ce se opunea încercării de a culege creațiile populare, justificarea oferită implicând o pedeapsă drastică la nivelul existenței fizice. Dincolo de hybris-ul ce încalcă timpul magic se află nesocotirea puterilor ordonatoare ale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Gheorghe, Făt-Frumos,/ El în lume s-or d-aflat,/ S-or d-aflat, s-or devărat/ Să-mi ia sora soarelui.” (CiocăneștiIalomița). Alăturarea perfectului compus în formă populară cu conjunctivul prezent deschide perspectiva unui timp sacru, în care totul apare predestinat. Gheorghe, Făt-Frumos, s-a născut în durata istorică cu menirea de a avea ca soție pe însăși sora soarelui, ceea ce implică în mod obligatoriu o eroizare. Conjunctivul prezent are aici valoarea unei ursiri, a unei fapte care motivează însăși apariția
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ziua începutului de drum inițiatic, ea reprezintă un timp fast pentru practicile mistice, numeroase descântece executându-se în special în a patra zi a săptămânii. „Vână joi și sâmbătă,/ Până în sfânta duminică” - flăcăul parcurge un ciclu de trei zile, număr predestinat, care, asemeni probelor din basme, îi asigură reușita. Confruntarea cu răul vine la încheierea acestui spațiu temporal pregătitor, „când fu soarele-n deseară”, deci în preziua odihnei Cosmocratorului. Fiind un moment de tranziție, înserarea simbolică devine atât un interludiu al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Scrisă-i marea rotocoală/ Cam cu nouă vădurele;/ Iar în urmă de vădurele,/ Sînt nouă corăbele” (T. Vladimirescu - Tulcea). Simbolistica cifrei nouă este „a căutărilor fructuoase și a încununării eforturilor, desăvârșirea unei creații”. Solaritatea chipului este asociată aici dimensiunii acvatice, predestinate a eroului. El apare sub protecția mării, fapt ce îl va ajuta să depășească proba inițiatică. „Duhul de mare” surprins de tânărul arcaș vorbește dublului său uman și scapă oferindu-i sora drept ibovnică: „-Stai FătFrumos,/ Nu mă săgeta,/ Căci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am cunoscut totul dar am venit prea târziu. Acum în vârsta de fier nici un mesaj nu animă vocile mele vocile spun bine căci pe mai multe vorbesc dar într-o singură limbă limba din care toți vă trageți ca puii predestinați să fie orfelini și primei scârbe pe care o zăresc să-i zică mamă. Am cunoscut totul m-au lăudat ca pe Masiah au trimis succubi să mă convertească să-mi sugă măduva de Sefirot. M-au publicat m-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Secția sportivă nu se remarcase în vreun fel deosebit din cauza lipsei condițiilor adecvate antrenamentelor. Excepție face participarea la o defilare în fața regelui, la București, în cadrul „Ceferiadei 1939”. Fanfara, în schimb, înregistrase progrese remarcabile sub conducerea dirijorului, cu un nume parcă predestinat, D. Enescu, șeful și sufletul ei. Se bucura de o organizare riguroasă, cu costume și instrumente asigurate de Ateliere, astfel încât a ajuns să fie privită drept un concurent serios chiar de către virtouzii branșei. Asociația era implicată și în acțiuni caritabile
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în retorica de tip comunist, nici vorbă de așa ceva ! Numai propagandă și învățământ ideologic la comandă politică. Mazilu se angaja să pregătească „Partidul” (exact așa apare în documentul original), Tolontan „conferențiază” în continuare despre capitalism, iar muncitorul Braunstein (parcă nume predestinat !!) abordează tema marxismului. Realizarea unei gazete de perete intra în atribuțiile tovarășului Constatinescu, în timp ce alții se angajau să vândă cât mai multe exemplare ale ziarului „Scânteia”. În realitate, Fabrica Nicolina beneficia de o tradiție deloc de neglijat pe linia învățământului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
său îi repetase de mii de ori încă de când avea 14 ani și ceea ce știa și el de la Securitate: că i se pregătește o înaltă carieră, plus că era convins că lumea se învârtește în jurul lui, el fiind soarele Universului, predestinat să fie conducătorul unor ființe mai proaste că el, cărora el le va tolera tot, toate jafurile și furturile, deoarece ei vor fură și pentru el, iar prostimea manipulata îl va accepta. De atunci, a început să fie arogant și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
unui "program de luptător" al lui Eminescu, pe care nu-l va trăda niciodată. Ceea ce spune Cornel Ungureanu în finalul comentariului său, nu atât privind subtextul, cât angajând plonjonul într-o perspectivă a stărilor emoționale trăite de un Eminescu provincial predestinat universalității, adică centrului, este, poate, o cale într-adevăr de urmat în receptarea operei și judecarea existențialității sale azi, căci acolo unde "autorii teoriilor conspiraționiste" văd o... victimă, profesorul timișorean vede un damnat al propriei soarte, ce-și presimte, subconștient
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe un cercetător din Iași, Florin Faifer, să sublinieze: În afară de suveniruri, sunt adunate aici articole, de obicei ocazionale, discursuri. Gane a fost și un epistolier sporadic, însă cu o pană fină și chiar elegantă, de om cu bune lecturi... Memorialist predestinat, Gane își întemeiază în bună măsură opera pe faptul autobiografic, dar unele pagini sunt de evocare, pur și simplu, fără intenție literară" (Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, 1979, p. 377-379). Asemenea afirmații sunt justificate în întregime, îndeosebi, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atunci un farmec imens. El era primul Domn, după atâtea sute de ani, ieșit din libera voință a poporului și care întrunea pe capul său ambele coroane, a lui Ștefan și Mihai. El ni se înfățișa ca o ființă providențială, predestinată a ne înălța neamul, ca un falnic curcubeu, prevestitor de zile frumoase, după atâtea veacuri de restriște. El nu era în ochii noștri un om, era mai mult decât un om, era întruparea vie a tuturor visurilor și aspirațiunilor noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu-i mai bun deci decât glucoza, chiar dacă noi drojdiile eliminăm ca reziduu alcool. Spre beneficiul cuiva ce va să vină, omul... Așa cum se vede din cele câteva exemple, nimic În natură nu are un rol propriu-zis și, mai ales predestinat. E vorba de impactul organismelor asupra mediului, tot mai intens pe măsură ce acestea evoluează, se perfecționează pentru ele Însele, impact căruia natura Îi găsește remedii, folosindu-l, transformându-l În beneficiu, nu opunându-i-se. E, dacă vreți, principiul judoului avant
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mult 2 vor fi declarați admiși. Așadar, e o luptă existențială. În secunda următoare ne uitam unii la alții și fiecare iscodea cu privirea posibilul învingător. Așa a și fost. Din acel amfiteatru imens, sorții au ales două nume, parcă predestinate să fie ultimele din lista celor citați ca și act de prezență, Coteț și Covaci. Cu Adina am legat ulterior o prietenie durabilă și sinceră pe care o întreținem și astăzi, însă mai mult telefonic și pe „Messenger”. Fetele mele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
doar nedreptăților și privațiunilor unei copilării chinuite, nu doar răutății inexplicabile a unor semeni pentru că, spre deosebire de aceștia, protagonistul este un învingător: Noi n-am fost dintre aceia cărora să le spui "vae victis"", afirmă, repetitiv autorul, Victor pe numele său (predestinat?), de la Victorie. O victorie cu prețul suferinței de-a fi crescut, alături de alți cinci frați, departe tatăl întemnițat fără vină pentru mulți ani, și de-a fi pierdut, într-un interval foarte scurt de timp ("Timpul" n-a avut deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
maximă la ieșire în Geneva gri, în ploaia gri, persistentă. 11 februarie 1999 Citit la ora trei dimineața: Femeia este un animal fără blană, dar nu știu cum se face că este vânatul cel mai râvnit de toată lumea". Autorul are un nume predestinat: Jules Renard. 16 februarie 1999 Monsieur Jean a fost declarat în Franța, țara care a dezvoltat o adevărată religie a benzii desenate, cel mai bun "BD" (bandă desenată) al anului. Desenator și autor al textelor din albumul intitulat Alp; un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu bună știință formula cadriștilor - poate că trebuia să pun mai apăsat ghilimelele. Îmi cer iertare. A.R. Passons. Țin minte însă că, ori de câte ori treceam prin fața biroului de Cadre, tremura inima-n mine. Tovarășul director de la Cadre avea un nume predestinat, se numea Șfichi. Am scris în volumul antologic Primul meu job, apărut la Editura Art, cum am ajuns în Ministerul Culturii, întâi la Departamentul de Epurare a Bibliotecilor și apoi la Direcția Generală a Editurilor și Difuzării Cărții. Pe post
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de conducătorii de oști însuflețite de sensul vieții lor: «Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamulă» Cei ce invadau doreau un spor de bunuri. Mircea, Ștefan, Mihai, Cuza au învins forțe mult superioare nu pentru că istoria era un tărâm predestinat, ci pentru că ea, istoria, este un tărâm al creației autentic uman. În fond, materialismul istoric, marxismul ne au făcut să credem în natura de unicat a fiecărui popor, ne descoperă tovarășul Nicolae Ceaușescu, izbutind astfel să înțelegem că omenirea e
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ideală, o iubire ideală - și de ce tot tindem spre perfecțiune (auzi cuvânt, tindem...)? Om fi fost cândva, mai știi? Într-un ideal, într-o perfecțiune, de asta ne lăsăm așa de ușor păcăliți, de asta vedem în fiecare iubit perechea predestinată și-n fiecare nou regim politic orânduirea perfectă, iar în fiecare nou dictator - conducătorul ideal. Îți scriu și-ți scriu, poate că lumea așa se face, din fel de fel de deșeuri, cum am luat noi de la ruși mai un
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
viață, n-am avut nici o colegă de clasă cu care să relaționez. Atunci, bineînțeles că nu eram conștient de acest lucru, iar mai târziu am înțeles și din acest aspect, că fiecare dintre noi ne naștem cu o anumită direcție predestinată. Liceul „Costache Negruzzi”- Iași În vacanța de după clasa a-VIII-a, Televiziunea Română a organizat un concurs de construcții numit ,,Ex-Terra”, am trimis și eu niște construcții și am fost selectat în concurs. Nu am luat nici un premiu atunci. Era în 1968. Pregătiri
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]