1,214 matches
-
Se aud apropiindu-se niște mașini. b. ?? Se aude apropiindu-se niște mașini. (enunțul este incorect gramatical) (108) a. Se văd venind niște polițiști. b. ?? Se vede venind niște polițiști. (enunțul este incorect gramatical) Prin urmare, nominalul impune acordul verbului predicativ indiferent de topica sa. Avem astfel argumente pentru a considera că nominalul avansează în poziția de subiect al verbului-predicat, chiar și atunci când este postpus gerunziului (ca în Se aude apropiindu-se o mașină). 3.2. Grupurile prepoziționale Poziția subiectului poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ion director de marketing nu va fi bine pentru compania noastră. ("Faptul că Ion va fi director de marketing nu va fi...") Faptul că verbul nu se acordă la plural în aceste propoziții este și o dovadă că subiectul verbului predicativ nu este nominalul la plural, ci întreaga sintagmă, care poate fi considerată o propoziție redusă. În unele enunțuri cu propoziții reduse este acceptabil și acordul la plural, deoarece vorbitorii reinterpretează nominalul din propoziția redusă ca subiect al verbului-predicat și fac
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Profesori nemulțumiți de noua lege a educației ne lipsesc acum. (cf. Avram, 2003: 156, pentru un exemplu similar în engleză: Students angry about the new curriculum is all we need right now.) Frecvent se folosește adverbul în locul adjectivului, în poziție predicativă: (117) a. Cinci kilometri în 10 minute e foarte bine / sunt foarte bine. b. *Cinci kilometri în 10 minute sunt foarte buni. Multe dintre propozițiile reduse din exemplele de mai sus au un sens cantitativ-temporal (trei mere pe zi, două
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
În capitolul 4 am discutat acordul unor sintagme cu unitate referențială formate din două nominale, de diverse tipuri: partitive, pseudopartitive, statistice, generice, calificative și superlative. În capitolul 5, am discutat acordul operatorului copulativ în propoziții în care subiectul și numele predicativ au trăsături conflictuale de număr, incluzând și structurile cu pseudoscindare. În capitolul 6, sunt tratate structurile coordonate din perspectiva acordului. Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE Sub conceptul de sintagmă binominală am grupat o serie de sintagme formate din două nominale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
predicat este o propoziție redusă. O analiză similară a fost propusă pentru sintagmele pseudopartitive, de tip o mulțime de studenți, care ar avea la bază o propoziție redusă în care studenți este subiectul și o mulțime este predicatul. În urma inversiunii predicative, nominalul cuantificator ajunge pe prima poziție. Prepoziția ar avea un rol similar copulei, de legare a grupului nominal și de exprimare a unor categorii funcționale. Pentru Kupferman (1999), structura sintagmelor partitive este aceeași cu cea a structurilor pseudopartitive (pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2, la singular (vezi Anexa): (25) O parte dintre scaune au fost vândute / a fost vândută. Dacă N2 este un substantiv colectiv, acordul la plural este acceptat doar de unii vorbitori (acest lucru este marcat prin semnul %). Dacă în poziție predicativă avem un participiu sau un adjectiv, acordul în gen se poate face cu N2: (26) a. %O parte din guvern au venit la Parlament. b. O parte din guvern este coruptă / corupt. Enunțurile cu acord la plural de mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmele de tip individualizare, primul nominal are un grad de referențialitate mai ridicat, pe când în sintagmele de tip măsurare, gradul de referențialitate al primului nominal este mai scăzut. O analiză destul de frecvent propusă pentru sintagmele pseudopartitive este cea prin inversiune predicativă (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 94-108). Această analiză a fost propusă și pentru alte tipuri de structuri: pentru cele calitative (o bijuterie de automobil), de către den Dikken (2006a), pentru cele ecuative, de către Moro (1997). Pentru structurile N1 N2 cantitative, analiza prin inversiune
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cf. Tănase-Dogaru, 2007: 94-108). Această analiză a fost propusă și pentru alte tipuri de structuri: pentru cele calitative (o bijuterie de automobil), de către den Dikken (2006a), pentru cele ecuative, de către Moro (1997). Pentru structurile N1 N2 cantitative, analiza prin inversiune predicativă a fost propusă de Corver (1998, via Tănase-Dogaru, 2007). Conform acestei analize, N1 este un termen predicativ, iar N2 este subiectul acestuia. Prin inversarea termenilor, se obține sintagma pseudopartitivă (un kilogram de mere < mere un kilogram). Structurile pseudopartitive s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
calitative (o bijuterie de automobil), de către den Dikken (2006a), pentru cele ecuative, de către Moro (1997). Pentru structurile N1 N2 cantitative, analiza prin inversiune predicativă a fost propusă de Corver (1998, via Tănase-Dogaru, 2007). Conform acestei analize, N1 este un termen predicativ, iar N2 este subiectul acestuia. Prin inversarea termenilor, se obține sintagma pseudopartitivă (un kilogram de mere < mere un kilogram). Structurile pseudopartitive s-ar parafraza ca în (94): (94) a. o sticlă de vin - "vinul este o sticlă" b. un munte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
domeniul lexical din sintagma nominală. Conform lui Den Dikken (2006), în sintagmele calitative predicatul se ridică din propoziția redusă deoarece el are un centru vid (engl. empty head), care are nevoie să fie "autorizat" (permis) în structura sintactică, iar inversiunea predicativă este mecanismul prin care este satisfăcută această nevoie. În sintagmele calitative, centrul predicativ vid încodează comparația (o bijuterie de automobil cuprinde o comparație implicită: "automobilul este ca o bijuterie"). În sintagmele cantitative, predicatul abstract ar putea încoda conținutul, consideră Tănase-Dogaru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
predicatul se ridică din propoziția redusă deoarece el are un centru vid (engl. empty head), care are nevoie să fie "autorizat" (permis) în structura sintactică, iar inversiunea predicativă este mecanismul prin care este satisfăcută această nevoie. În sintagmele calitative, centrul predicativ vid încodează comparația (o bijuterie de automobil cuprinde o comparație implicită: "automobilul este ca o bijuterie"). În sintagmele cantitative, predicatul abstract ar putea încoda conținutul, consideră Tănase-Dogaru (2007: 97), ca în: (97) XP 3 NP1 X' vin 3 Xo NP2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
comparație implicită: "automobilul este ca o bijuterie"). În sintagmele cantitative, predicatul abstract ar putea încoda conținutul, consideră Tănase-Dogaru (2007: 97), ca în: (97) XP 3 NP1 X' vin 3 Xo NP2/ClasP Ø sticlă CONȚINUT (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 97) Relațiile predicative dintre termenii sintagmelor pseudopredicative sunt destul de variate. Unele denotă conținutul, unele denotă cantitatea, iar altele se bazează pe comparație: (98) a. o sticlă de vin - "vinul este într-o sticlă" (conținutul) b. un vârf de sare - "sare cât un vârf
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vârf de sare - "sare cât un vârf" (cantitatea) c. o armată de furnici - "furnicile sunt ca o armată" (comparație) Dacă interpretăm termenul N1 ca un clasificator (așa cum o face Tănase-Dogaru, 2007), nu mai este nevoie să adoptăm analiza prin inversiune predicativă. Conform lui Tănase-Dogaru (2007: 107) în structurile pseudopartitive, diferența de acord (cu N1 sau cu N2) este dată de statutul sintactic diferit al substantivului cuantificator, care a trecut sau trece încă printr-un proces de gramaticalizare. Acest substantiv are statut
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
interpretare de tip superlativ sau de "gradul zero": o armată de furnici - "furnicile sunt foarte multe, cât o armată" O armată de furnici au invadat locuința. Sintagmele comparative și cele superlative au structuri diferite: cele comparative sunt formate prin inversiune predicativă, ceea ce înseamnă că în structura inițială cei doi termeni se găsesc într-o relație de tip subiect (termenul cuantificat) - predicat (termenul cuantificator). Prin inversiune, termenul predicativ ajunge înaintea celui subiectiv. În structurile superlative, avem a face cu un grup nominal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Sintagmele comparative și cele superlative au structuri diferite: cele comparative sunt formate prin inversiune predicativă, ceea ce înseamnă că în structura inițială cei doi termeni se găsesc într-o relație de tip subiect (termenul cuantificat) - predicat (termenul cuantificator). Prin inversiune, termenul predicativ ajunge înaintea celui subiectiv. În structurile superlative, avem a face cu un grup nominal fără inversiune, care are deasupra sa o proiecție funcțională adverbială GEvaluare. Relațiile anaforice pe care le stabilesc sintagmele pseudopartitive sunt folosite uneori drept argument pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în ceea ce privește posibilitățile de acord 74. În general, se distinge între acordul din interiorul grupului N1 de N2 (acord intern sau acord adjectival, cu determinantul și adjectivele atribute) și acordul din exteriorul grupului N1 de N2 (acord extern, cu adjectivele nume predicativ, cu verbul-predicat și cu cliticele pronominale). Vom urmări acordul sintagmelor în care trăsăturile de gen ale celor două nominale sunt diferite și al celor care implică un pronume personal (în poziția N2). Sintagmele calificative sunt incluse de unii lingviști în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prostul de Ion - "Ion este prost" c. nebunul de Ion - "Ion este nebun" În ce privește structura sintactică, este în general acceptat faptul că sintagmele calificative au la bază o structură de tip propoziție redusă, iar cei doi termeni sunt inversați (inversare predicativă). În această propoziție redusă, de tip N2 N1, termenul N2 este subiect, iar termenul N1 este predicat. Prepoziția de, inserată între cei doi termeni, are un rol asemănător copulei din structurile predicative cu subiect și predicat (vezi Hulk șiTellier, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
redusă, iar cei doi termeni sunt inversați (inversare predicativă). În această propoziție redusă, de tip N2 N1, termenul N2 este subiect, iar termenul N1 este predicat. Prepoziția de, inserată între cei doi termeni, are un rol asemănător copulei din structurile predicative cu subiect și predicat (vezi Hulk șiTellier, 2000; Doetjes și Rooryck, 2003): (148) a. deșteptul de tine - [tu deștept] b. prostul de Ion - [Ion prost] c. nebunul de Ion - [Ion nebun] Conform lui Hulk și Tellier (2000), sintagma calitativă conține
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
construit de Gheorghe Hagi. (= "Cel mai mândru dintre hotelurile de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi.") După cum se poate vedea în exemplele de mai sus, acordul nu se face doar cu unul dintre nominalele care formează sintagma subiect. Adjectivul predicativ sau participiul primesc trăsătura de gen de la N2 și pe cea de număr de la N1. Acest acord poate fi caracterizat ca de tip semantic. Pentru a explica sintactic acordul sintagmelor superlative, se pot propune două ipoteze: (i) Sintagma superlativă este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Sintagma superlativă este dominată de un centru funcțional unde se calculează / se compun trăsăturile de gen și număr ale sintagmei. (ii) N1 nu este pur referențial, ci are rolul de a exprima o calificare a N2, deci are un rol predicativ. Prin urmare, acordul în gen se face cu N2, care reprezintă sursa referențială / termenul subiectiv din sintagma superlativă. În același timp, N1 are și un rol referențial - de a introduce o nouă entitate în discurs. Din acest motiv, acordul în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de mâini m-au îmbrățișat. (www.flacarainchinarii.ro) Pentru substantivul parte am avut în vedere două tipuri de contexte: o parte dintre + nominal plural și o parte din + nominal plural sau singular (masculin sau neutru, pentru a urmări acordul numelui predicativ). Dintre exemplele cu o parte dintre, 28 sunt cu verbul-predicat la plural, chiar în enunțurile în care substantivul partitiv este însoțit de adjectiv calificativ: (19) O bună parte dintre intelectualii hușeni provin din familiile evreiești stabilite aici. (www.husi.ro
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
specificaționale: (5) a. Câștigătorul alegerilor este Ion Popescu. b. Invitații sunt Ion și Maria. (iv) de identificare sau "identificaționale", engl. identificational): (6) a. Acela e Ion. b. Acestă femeie este Maria. În GALR se disting patru valori semantice ale numelui predicativ nominal, în raport cu subiectul 84: (i) identificatorie - N2 identifică entitatea exprimată de N1: (7) a. Tu ești profesorul. b. Cel mai rău om este acela care nu poate fi bun nici când este fericit. (N. Iorga Cugetări) (ii) denominativă - N2 denumește
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
structură copulativă. Acordul verbului copulativ cu N2 este un acord cu subiectul său. Din punct de vedere informațional, primul nominal din structură este tema, iar al doilea nominal, rema. Prin urmare, N1 ar fi subiectul, iar N2 ar fi numele predicativ al structurii. Acordul verbului copulativ cu N2 ar fi un acord cu numele predicativ 85. În GALR (II: 210-211), se arată că în structuri de tipul celor din (13)b, fie se poate considera că relativa introdusă prin ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
punct de vedere informațional, primul nominal din structură este tema, iar al doilea nominal, rema. Prin urmare, N1 ar fi subiectul, iar N2 ar fi numele predicativ al structurii. Acordul verbului copulativ cu N2 ar fi un acord cu numele predicativ 85. În GALR (II: 210-211), se arată că în structuri de tipul celor din (13)b, fie se poate considera că relativa introdusă prin ceea ce este subiectivă, în virtutea topicii și a statutului de temă, fie relativa este predicativă, iar subordonata
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu numele predicativ 85. În GALR (II: 210-211), se arată că în structuri de tipul celor din (13)b, fie se poate considera că relativa introdusă prin ceea ce este subiectivă, în virtutea topicii și a statutului de temă, fie relativa este predicativă, iar subordonata conjuncțională subiectivă, în virtutea faptului că informația de natură categorială se află în relativă, iar al doilea component al structurii copulative vehiculează informația de identificare. În favoarea celei de-a doua analize este și argumentul acordului copulativului cu al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]