1,393 matches
-
în polemica dogmatică ce împărțea la acea dată cercurile ortodoxe de la Kiev și Moscova în reprezentanți ai curentului latin și ai celui grec, tradiționalist. În 1693 oferea, de asemenea, țarilor ruși Ioan și Petru Alekseevici, într-o antologie intitulată Despre prefacerea sfintelor taine, câteva traduceri din clasici ai literaturii patristice, ca Ioan Gură de Aur, Efrem Sirul, Atanasie Sinaitul, în speranța că ele ar putea fi tipărite. În Polonia traduce și un fragment de tragedie renascentistă, cunoscută de el într-o
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
profesorului. Perspectiva diferită a celor doi, tatăl și fiul, asupra evoluției societății românești le marchează destinul. Tânărul, cu vederi comuniste, susținut moral de figura exemplară a lui Onofrei Holbură, mit local care îl bântuie în momentele cruciale, evoluează în lumea „prefacerilor”, populată de reprezentanții a două tabere. El adoptă poziția celor buni: Mihai Ostran, Ilie Vasilisa, Gheghe fierarul, Gheorghe Buliga, „rotarul”, „tâmplarul”, „grăjdarii”, tineri și mai vârstnici combatanți reveniți de pe front, foști membri ai celulelor de partid, acum secretari de județeană
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
pentru toți” (dar redactat de director), anunță inaugurarea în România a noului gen de publicație - magazinul literar, asociind scrisul cu imaginea fotografică și situându-le manifest în pulsul intens al momentului postbelic din țara reîntregită: „Neamul românesc trece printr-o prefacere uriașă. Aproape cincisprezece milioane de români se vor înfrupta din binefacerile unei vieți de stat comune și din fagurele unei limbi pe care n-au putut-o înăbuși atâtea veacuri de vitregie. [...] Slova românească se va îndrepta de astăzi spre
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
Ateneu” ș.a. După 1990 susține rubrica intitulată „Cafeaua de dimineață” în ziarul „Monitorul” (Iași) și conduce revista ieșeană „Cuvânt și suflet”. Prima carte a lui L., Din pridvor (1962), reunește schițe și povestiri de pronunțată factură reportericească, pe tema-clișeu a prefacerilor socialiste și a mutațiilor de conștiință. Se relevă schița Zestrea Elvirei, ce creionează fugar profilul Elvirei Cantacuzino-Pașcanu, personaj central în romanul Landoul cu blazon (1984). Motivul omului care schimbă locul și civilizează satul arhaic impunând armonia în viața colectivității - exemplificat
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
pune încă o dată în lumină funcția adaptării, ca expresie a vitalității noastre de-a lungul atâtor vicisitudini ale istoriei, teoreticianul disociază între imitație (pe care o criticase aproape în spirit junimist, ca formală) și adaptare. Aceasta din urmă „e o prefacere, o ajustare, o localizare. Ea înseamnă trecerea printr-un temperament special al unui sistem de viață [...] adaptarea are un sens activ, presupune o voință de transformare”. Atrage în modul cel mai serios atenția că „adaptibilitatea e o sabie cu două
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Uricariu și Ion Mircea. Culegerea Voi veni într-o noapte (1971) include delicate poeme în proză în care R. sondează eul. Cititorul este pus față în față cu un univers melancolic, de o grațioasă feminitate, lipsit de frământări și de prefaceri spectaculoase, unde își găsește loc mai degrabă efemeritatea gândului, a trăirii decât analiza interioară mai profundă. Poezia închide un monolog pe tema iubirii, a jocului permanent dintre renunțare și speranță, cu fiecare modificare ce poate transfigura teritorii atât de instabile
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
activitatea sa de zi cu zi, ca și în operă, arta rămâne termen de referință. În formulările sale se citește un trecut de gust și de instinct artistic. A știut să înțeleagă istoria cu întreg cortegiul său de violențe și prefaceri, a trăit nădejdile și dezamăgirile timpului său. A știut să-și potrivească pasul filosofiei, științei și tehnicii, aceluiași timp căruia i-a aparținut cu o subiectivitate disciplinată, numai a lui. Nicolae Suțu, Amintiri de călătorie, 1839-1847, ediția a II-a
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
ca să le schimbe în sânge și să bată pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi” (11,6). Această ultimă caracteristică supraomenească este o aluzie la figura lui Moise. Aceleași puteri acordate conducătorului poporului evreu la ieșirea din Egipt - prefacerea apei în sânge (Ex. 7,17‑19) și abaterea celor zece plăgi asupra dușmanilor - vor fi acordate, în contextul eshatologic, celor doi martori. Există, așadar, un cadru alcătuit din două tradiții bine cunoscute: cea a lui Ilie și cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu fie rostit. Această țintă nedefinită a ereziilor va deveni de altfel ținta principală a manipulatorilor mitului pe tot parcursul istoriei creștinismului. Al treilea tip de interpretare depășește atât nivelul mitologizant, cât și pe cel istoricizant și operează o veritabilă prefacere spirituală în semnificația personajului. Este vorba despre marea „revoluție semantică” înfăptuită de Origen și dusă la bun sfârșit de Augustin, cu complicitatea, trebuie spus, a lui Victorin de Poetovio și a donatistului Tyconius. Această viziune, pe care am putea‑o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
au fost trei (deși se vorbește - fără dovezi suficiente - și despre o a patra, catolica Margareta 16). A fost căsătorit întâi cu sora cneazului Kievului, Simion Olelkovici, Evdochia (căreia Ștefan, „vorbitor de slavonă ucraineană”, îi zicea Ovdotia, folosind forma cu prefacerile fonetice pretinse de limba ucraineană; așa cum apare într-un act din 9 iulie 1466: „pentru sufletul sfânt al răposatei mamei noastre Maria și pentru sănătatea doamnei Ovdotia...”), cu care s-a cununat, pe 5 iulie 1463 (cam târziu, a zis
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
gonind [pe dușmani], până când puterea și ajutorul lui Dumnezeu cel de sus [...] și ne-a dat Domnul Dumnezeu pace” - și dinlăuntru) și „încheoerea” („Acum zac singur aici, în mormânt mic, așteptând glasul arhanghelului, cea de pe urmă trâmbiță, învierea a toată lumea, prefacerea stihiilor. Rog pe cel ce Dumnezeu va binevoi să vină după noi, să păstreze acest mic lăcaș de odihnă și casă vaselor mele, ca să fie nestricat”96) sunt strict contemporane (Radu de la Afumați și fiul său, Vlad, au fost uciși pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În conformitate cu Psihologia Morală trebuie să admitem că Omul devine Persoană prin acțiunea de formare-modelare a acestuia de către valorile culturale, morale și spiritual-religioase. Omul este cel de la care pleacă orice studiu de psihologie. Persoana este cea care rezultă din Om În urma prefacerilor suferite de acesta prin educație sau imitație, ambele având ca scop interiorizarea unor valori. Orice Persoană este un produs paidetic, o paideumă. Din acest motiv, persoana, prin valorile incorporate, capătă noi dimensiuni și noi semnificații. Studiul ei va depăși limitele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de la cuvânt la faptă. Pentru Faust, calea de la potențialitate la act presupune o suită de etape, de treceri succesive. Cuvântul se transformă În idee. Ideea este cea care, transformându-se, generează puterea. Forța interioară se afirmă treptat. Ea este o prefacere a materiei. Iar materia persoanei este corpul, așa cum la Virgiliu spiritul universal, pancosmic, mișcă lumea, care este materia sa. O trecere de la cosmic la uman. Cele două exemple analizate mai sus sunt completate În planul psihologiei, mai exact al psihanalizei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
numeroase rânduri, cu modificări și adăugiri. Urmează, în 1950, romanul Cad zidurile, retipărit în 1965 sub titlul Cartea Mironei și devenit, în următoarele ediții, Mirona. În timpul perioadei virulent dogmatice scriitoarea ilustrează realismul socialist, compunând, pe teme date (munca în industrie, prefacerile din agricultură, rolul femeii, demascarea dușmanilor de clasă, educația patriotică în armată) și cu sloganurile epocii, romanele Cântecul uzinei (1950), Cantemiriștii (1954) și nuvelele S-a dumirit și Moș Ilie (1950), Surorile (1951). Diferit în bună măsură, dacă nu prin
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
astfel trecerea de la „sălbăticie” la „civilizație”. Toată gama de interdicții morale, religioase, socio-culturale, juridice are ca unic obiectiv, formarea, protecția și progresul cetățenilor, adaptarea la viața socială și evoluția, a lor și a Cetății căreia îi aparțin. În contextul acestei prefaceri dinamice a istoriei, un rol important îi revine igienei mintale. Dincolo de funcțiile sale medico-psihosociale, ea va avea un rol esențial în orientarea progresului moral-spiritual, dar și a celui psihosocial, fiind prin aceasta un veritabil „sistem reglator” al civilizației citadine. Orice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
primare la satisfacerea unei game lărgite și diferențiat nuanțate de nevoi spirituale, de la pulsiunile primare la aspirațiile de ideal, de la nevoile fizice la nevoile dictate de valorile spirituale. Pe scurt, trecerea de la „civilizația materială” la „cultura spirituală”. În contextul acestor prefaceri ale Cetății și ale societății umane, a comunităților de indivizi, igiena mintală are un important rol stabilizator și formator. Viața în Cetate presupune un mare și permanent efort de adaptare la schimbări, fapt care solicită mecanismele de menținere a stării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dincolo de aspectele lor formale, se constituie din organizările pulsionale fundamentale ale ființei umane, sub influența factorilor istorici generali. Acest aspect este atât de important, încât, privind în perspectiva evoluției istorice a speciei umane, putem afirma că această istorie este, dincolo de prefacerile circumstanțiale dictate de evenimentele aflate într-o permanentă schimbare, și o „istorie interioară a transformărilor și evoluției vieții sufletești pulsionale” a omului, o permanentă „modelare” și „readaptare” a nevoilor și tendințelor acestuia la noile forme de viață istorică. O analiză
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
relații sociale diferite ca aspect comparativ cu cele existente anterior, statutate și acceptate ca atare de către instituții și comunitatea social-umană și funcționale în interiorul acestora. Noile „forme sociale” sunt consecința „cauzelor” mai sus menționate. Ele apar ca urmare a evoluției și prefacerilor istorice atât ale societății, cât și ale comunităților de indivizi și privesc instituțiile, mentalitatea, conduitele și acțiunile. Acestea se caracterizează din punct de vedere formal prin structurile statal-instituționalizate, în formele sau tipurile stabilite de legi, în modelele puterii executive etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se caracterizează prin creștere, achiziții, învățare, formarea personalității, afirmarea vocațiilor, aptitudini, gusturi, interese, sensibilități; este o etapă de viață psihobiologică foarte încărcată, de o mare labilitate, în care se formează identitatea persoanei respective; având o mare încărcătură de evenimente și prefaceri, ea se caracterizează prin instabilitate, cu un risc crescut de îmbolnăvire psihică (tulburări de comportament, crize de adolescență, conduite de violență, idei și tentative de suicid, schizofrenie); această etapă de viață necesită măsuri speciale de protecție și educație orientate în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rare și de mică intensitate. În societățile deschise, moderne, bazate pe factorii de progres care presupun schimbări și înnoire, solicitând în felul acesta capacitățile de adaptare ale progresului social la un sistem de norme și valori aflat într-o continuă prefacere, sănătatea mintală este permanent amenințată de o multitudine de factori agresivi (condițiile de stres), iar tulburările psihice și de adaptare socială sunt foarte frecvente, de o mare varietate și intensitate. Factorii protectori ai sănătății mintale dispar treptat în societatea modernă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dificultăți În relațiile Rusiei cu Imperiul Otoman <ref id="23">23 Pentru detalii, vezi excelentul studiu semnat de Dumitru Vitcu, Tratatul de la Paris și avatarurile delimitării hotarului european Între Rusia și Turcia, În vol. Congresul de pace de la Paris (1856). Prefaceri europene, implicații românești, volum editat de Dumitru Ivănescu și Dumitru Vitcu, Iași, 2006, p. 87 și urm. </ref>. Iată pentru ce, rușii au făcut din abolirea clauzelor referitoare la neutralizarea Mării Negre și redobândirea sudului Basarabiei <ref id="24"> 24 Deoarece
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
Pahonțu. Revista va promova obiectivele Asociației „România”, constituită în aprilie 1972 ca „așezământ obștesc pentru relațiile cu emigrația”. Orientarea T.R. este definită de Paul Anghel într-un Prolog: „Ce satisfăcuți vom fi reușind să vă ținem la curent cu ritmul prefacerilor care schimbă peisajul țării, care dau tuturor celor care ne vizitează sentimentul surprizei, al ineditului! Ne vom strădui să fim cronicari ai realităților românești, mărturisindu-vă cu sinceritate preocupările, dificultățile noastre, bucuriile și chiar amărăciunile cotidiene, făcându-vă să înțelegeți
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
Medgidia. Pe lângă valorile plastice și etnografice, prozatorul aduce o notă pe care Vladimir Streinu o aprecia ca principala calitate a scrierii, anume aceea de a sugera într-un moment când „literatura epică românească pare a-și fi găsit menirea cu prefacerea erotismului în rut”. Cartea a fost socotită „primul roman al islamismului nostru pontic” (G. Călinescu). V. și-a strâns târziu, în volumele Cu scriitorii prin veac (1967) și Chipuri din viața literară (1970), o parte din memorialistică (Episoade din lumea
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
Cu Lunatecii, roman flamboaiant al crepusculului și declinului, situat în descendența prozei lui J.-K. Huysmans, Oscar Wilde și Mateiu I. Caragiale, scrisul lui V. se întoarce la rădăcinile obscure ale modernismului literar. Implicat în toate tendințele și mișcările de prefacere extrem-modernistă a artei, cochetând chiar, în manifeste și articole teoretice, cu radicalismul și nihilismul avangardelor, scriitorul a cărui conștiință stă sub semnul de-literaturizării literaturii își construiește ultima operă - schițată în paginile „Contimporanului” (Un escroc sentimental, 1930-1931) - în acord cu
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
literaturii române moderne prin prisma unei specii a cărei cuprindere conceptuală reclamă construirea unui model polivalent - retoric, lingvistic și chiar statistic-matematic -, în condițiile în care înțelegerea tradițională a prozei poetice („influență accidentală a poeziei asupra prozei”) nu dă seamă de prefacerile gândirii estetice care au prezidat nașterea modernității europene. Aspectul diacronic al interpretării lui Z. se regăsește în analizele pertinente referitoare la „nodurile” seriale conturate în procesul de devenire formală a poemului în proză autohton - de la meditațiile lui Alecu Russo și
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]