582 matches
-
sunt marcate, în viziunea sa, de un semn negativ, delimitează un ținut al răului, un spațiu al descompunerii și înjosirii, al maculărilor nedorite. Ele sunt „grămada de gunoi/a oamenilor“ pe care poetul fusese abandonat, uitat pe nedrept. Și nu pregetă, pentru această impardonabilă nedreptate care i s-a făcut, să-l chestioneze pe Creator, căruia în zadar îi slujise, în zadar îi fusese „robul cel mai fidel“, la „porțile aurite“: Doamne de ce m-ai părăsit eu doar ți-am fost
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
obiceiului, cu amabilitate și cu o mică discuție despre ceea ce avea să se întâmple. — Vasile Voiculescu, spune Carianopol, amintindu și de întâlnire, se interesa de fiecare scriitor. Știa cum trăiește, ce necazuri are și dacă putea să-l ajute, nu pregeta (Vasile Voiculescu în Steaua nr. 8, 1967). În cazul de față, după ce au discutat, gazda i-a zâmbit cu amărăciune și a încheiat oarecum nostalgic: „Așa tinerețe aș fi vrut să am și eu”... Cu Magda Isanos discuția li s-
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nori era la înălțime mare și permitea acest lucru. Tata tăcea și asculta. Știam că tata este un iubitor al muntelui și bănuiesc că ardea de nerăbdare să vadă „munții mamei;” spun „ai mamei,” deoarece erau mândria sa și nu pregeta să aducă mai mereu în discuție acest lucru. La un moment dat au început să-și contureze imaginea, apoi din ce în ce mai mult, deschiderea dată de albia lată a Dunării favorizând acest lucru. A fost ceva grandios, ceva care ștergea monotonia reliefului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Ăsta e! ziceai că nu există! Tinerelul privea la mine zâmbind În doi peri; individ du bios, cu brațe lungi și moi atârnând leneșe În jos, ca la un personaj tragicomic, care primește palmele, din teatrul clasic de păpuși. Am pregetat să-i Întind mâna când l-am văzut, mai ales, fără manșete scrobite și interșanjabile la cămașă și nici măcar din cele inuzabile, de celuloid: o crimă vestimentară de neiertat pe acea vreme, În stare să te dezonoreze și declaseze definitiv
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unei anumite cochetării ideologice cu mișcarea legionară. Lucru rile nu erau tocmai grave, dovadă că nu era la pușcărie și că putea să-și permită destul de frecvente escapade la București, sub pretextul tratamentelor dentare... și, ori de câte ori venea în capitală, nu pregeta să țină cenaclu cu numeroșii săi prieteni, printre care și cuconițe intelectuale, însetate, în tristul peisaj bucureștean al acelor timpuri, de o gândire mai serioasă și mai liberă, atât în adâncimile, cât și în paradoxurile ei. și toate acestea le
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
drept că despre acest pericol știam câte ceva și de la Tata, și totuși a fi fost bolșevic ori legionar mi se părea la fel de rău... Dar, pentru a fi exprimat idei atât de grave fără a avea temeiu rile necesare, Mihai nu pregeta să mă învețe minte. La o primă întâlnire neprevăzută dintre mine și Dinu Noica, tocmai sosit într-ascuns în periegeza lui dentaro-filozofică, Mihai mă turnă fără menajamente, mărturisindu-i că nu accep tam sub nici un motiv discutabilul său trecut politic
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
din Scripturi, ci și din literatura clasică sau modernă. Așadar, la o vârstă când cei mai mulți dintre bunici își plimbă nepoțeii prin parc, le inventează jocuri și jucărioare sau le povestesc seara câte un basm plăsmuit de alții, Victor Aciocîrlănoaiei nu pregetă să ia în spate crucea scriiturii pentru a le spune urmașilor una dintre cele mai adevărate și mai tulburătoare povești din câte s-au scris vreodată despre copilărie. Deși aceste două cărți pot fi citite și independent, impresia de ansamblu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pentru profilul omului de mâine - căruia comunismul, constructor sau gânditor pasionat de azi este o anticipare.“ (Tribuna, 31 august 1972) „Pășim în 1979 cu satisfacția că țara noastră, prin glasul celui mai autorizat reprezentant al ei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, nu pregetă nici un efort în slujba păcii și diminuării competiției înarmărilor, prin participarea ei activă în organismele internaționale și prin măsurile luate pe plan intern.“ (Tribuna, 4 ianuarie 1979) REU Traian, scriitor „Caratele din sânge dau lumina Acestui timp de rodnicii plenar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și foarte bolnavă. Din cauza asta, nimeni nu vroia să stea cu ea. Se scula noaptea, îi era rău și, dacă se enerva pe viață (și se enerva, că nu avea nici de mâncare, nici bani, nici haine ca lumea), nu pregeta să arunce cu toate de pereți. De fapt, așa am și cunoscut-o. Spărsese niște căni de-un perete în altă cameră și fetele au dat-o afară. Nu mai știu cum s-a lipit de noi. Nu se ducea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu mi-ar mai fi păsat de nenorocirile abătute asupra Thebei. Un zeu nu suferă din pricina adevărului și nici n-ar fi dispus să-și joace toată viața pe un cuvînt. În schimb, gura mea arsă de suferință nu va pregeta să rostească adevărul. N-am altă izbăvire, chiar dacă fie-care adevăr nou mă sfîșie și nu-mi lasă rănile să se Închidă. Pentru că măslinii pe lîngă care trec, iarba pe care pășesc, pădurile și ruinele sînt pline de sfincși... Dar trebuia
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de bumbac, deoarece încă nu se vindecase de răceala zdravănă căpătată după ce făcuse baia nedorită, în acea zi friguroasă de iarnă. își aduse aminte cu recunoștință de ajutorul primit de la acea amărâtă de țigancă, care deși săracă lipită, nu a pregetat să le dea ajutorul refuzat de creștini mai înstăriți din Rediu. Se apucă să citească încă odată scrisoarea primită de la Mihai, băiatul lor cel mare, care servea în marina militară și își aminti episoade din propria lui viață ostășească, mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Anthès. L-am văzut pe Lermontov zâmbind când l-a Înfruntat pe Martînov. L-am văzut pe solidul Sobinov În rolul lui Lenski prăvălindu-se și azvârlindu-și pistolul spre orchestră. Nici un scriitor rus de un oarecare renume n-a pregetat să descrie une recontre, o confruntare ostilă, fățișă, Întotdeauna desigur de tipul clasicului duel à volonté (nu acel ridicol spectacol spate-În-spate-pași-Întoarcere-pac-pac, cunoscut din filme și caricaturi). În perioade mai mult sau mai puțin recente, multe morți tragice s-au produs
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
șocul pe care l-am suferit În miezul unei nopți de ianuarie, când o siluetă de tâlhar Înveșmântată În piele și blană, s-a furișat printre noi - dar s-a dovedit a fi doar fostul nostru șofer, Țiganov, care nu pregetase să facă tot drumul de la St. Petersburg, pe tampoane și În vagoane de marfă, prin imensa pustietate Înghețată a Rusiei, numai pentru a ne aduce o binevenită sumă de bani trimisă pe neașteptate de un bun prieten. Ne-a adus
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
câțiva copii de casă tăbârcesc pântecoase carafe cu vin și nu mai prididesc cu umplerea ulcelelor ce seacă prin farmec de parcă nici n-ar avea fund... Nici chiar Înalt Prea Sfinția sa Fericitul Mitropolit Teoctist al Moldovei, fiind zi de harț, nu pregetă să se împărtășească cu câteva picături din "Sângele Domnului": izbânda se cuvine a fi prăznuită. Ștefan, cu coroana Mușatinilor pe cap, în tronul domnesc o horbotă sculptată în lemn -, vegheat de capul fiorosului bour moldovenesc, alături de flamura oștirii închipuind pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de asta. Dar la 48 de ani s-a cununat cu pușcăria. Pe urmă s-a călugărit. În Cartea lui Iov există cuplul. Femeia lui Iov apare puțin, dar există. Rolul ei nu diferă prea mult de al Evei. Băieții pregetă să se însoare ; dacă o fac, e sub rezerva divorțului. Diverse „aventuri” în dreapta și în stânga, surogate de donjuanism. Apoi, ce ? Viața ușoară, plictiseala. Rămân fetele nemăritate. Ce tristețe ! Așa se alimentează, în bună măsură, feminismul, această erezie contra naturii și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
un istoric ca Philip Gosse a susținut contrariul), avantajul rezidă în folosirea unei game foarte variate și numeroase de surse documentare : depoziții și consemnări oficiale de la procese (mai numeroase decât la Exquemelin), istorii de folclor mari năresc, ziare care nu pregetau în a comenta, în Anglia și în colonii, figurile celor judecați și condamnările lor (The London Gazette,The Daily Post,The British Journal, Applebee’s Journal, The Boston News Letter). Față de secolul al XVII-lea, la care se referise Exquemelin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cunoșteam din vedere, căci îl întâlnisem de mai multe ori în diferite situații: un personaj pitoresc al literaturii bucureștene, nu lipsit de talent poetic și, în orice caz, înzestrat din belșug cu umor. Ei bine, acest simpatic poet care nu pregeta să bântuie Salonul cărții de la București, din luna iunie, deghizat în fel și chip, uneori suflând în trompetă, alteori lovind într-o tobă, poetul deci se declară cu cea mai mare seriozitate împotriva ideii de subvenționare de către stat a culturii
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
încheiate brusc și prematur odată cu schimbarea regimului. Cert este că toată lumea vorbește și scrie despre literatura română postbelică, subintitulată (de editor sau de autor?) „Lista lui Manolescu”. Iar eu, deși departe de clocotele și clopotele din literatura română, n-am pregetat să citesc vreo două articole lungi și consistente despre aceste volume care par să stârnească adevărate pasiuni. Îmi pare rău însă că n-am putut citi articolul lui Sorin Alexandrescu din Observator cultural: m-ar fi interesat cum salută fostul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de ce mă mir? Grupul de la Brașov e în plin război „total” în care orice mijloace sunt acceptabile pentru ocuparea terenului și obținerea victoriei. Tactica aceasta a eliminării orwelliene au învățat-o mai ales de la magistrul lor N. Manolescu, care nu pregetă să recurgă la cele mai arbitrare și mai frivole metode pentru a-și conforta sentimentul că de el depinde canonul literaturii române. Uluitor e că toți băieții ăștia ușor „fantasmatici” (Mușina dixit) chiar își închipuie că vor câștiga războiul... Cotidianul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a avut dreptate! Dați în noi tîlhari căpcîni, pînă n-am mai fi rumâni! EI SÎNT STRĂMOȘII NOȘTRI Seminția noastră carpatică, veche de cînd lumea, a fost de multe ori cu dor ne-bun de ducă și atunci n-a pregetat să-și caute rostul pe alte meleaguri. Își luau tur-mele și șatra pornind în cunoașterea necunoașterii numai de ei știute. Iar aceste răz-lețiri s-au făcut de fiecare dată cînd vremuri tulburate de om sau de destin îi chemau la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
real al exercițiului a fost de peste 34 milioane lei. Camera votează un ajutor viager lui Cezar Bolliac, proprietarul și directorul Trompetei Carpaților. Deși conservator, dar fiind un foarte bun român și unul din marii ziariști ai României, Camera liberală nu pregetă să-i acorde acest omagiu.15 În luna martie, comitetul de acuzare al foștilor miniștri conservatori își depune raportul.16 Comitetul menține sub acuzare pe Lascăr Catargiu, Al. Lahovary, general Florescu, Titu Maiorescu și Petre Mavrogheni; retrage acuzarea cu privire la P.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vreunul pe inimă chiar să mă țină, pe semne aș muri, m-ar ucide tăria ființei ce are. Frumosul nimica nu este decât Început unei spaime, iar dacă-l putem Îndura și de stăm admirându-l, e că din dispreț, pregetând, el nu ne distruge. Oricare din Îngeri e spăimântător. * * * Am cunoscut-o, ca să spun așa, pe Lucreția Andriu, pe patul de moarte, căreia i-a rezistat cu voința Lady-ei Ligeia a lui Edgar Poe, admirabil tradusă de ea. După exemplele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nimic. M-a rugat să vă Smerdiakov, eroul dostoievskian. La Muzeul din Suceava, unde am fost Încadrat, o atmosferă stranie, un amestec de oameni harnici și mai puțin..., care-și cunoșteau bine interesele personale, țineau la ei Înșiși și nu pregetau să intimideze pe alții. Prin tăcere, muncă acerbă, mă străduiam să dau impresia că nu pricep slalomul practicat de unii, pentru a reuși În viață... 595 mulțumesc pentru atenția ce o aveți totdeauna pentru ei și să vă transmit cele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a literaturii În str. Fundației În localul fostului Muzeu româno-rus. Pe Eugen Jebeleanu nici nu l-am văzut și nici nu-l voi vedea. E azi persoană de vază În partid și față de narcisismul său, eu fiind om În vârstă preget să mă plec În fața sa. Totuși l-am rugat pe E. Serghe și pe N. Carandino să-i vorbească În chestiunea ce vă preocupă. Ei Îi sunt prieteni și poate vor obține măcar relații asupra textului francez al Surâsului Hiroșimei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
luptă. D-stră știți acest lucru ca și mine, pentru că ați luptat și ați realizat. Toți aceștia câți am lucrat până acum În această idee vom depune toate forțele, D-stră cei de acolo și noi cei de aici. Eu nu voi pregeta nici o alergătură, nici o muncă. Cred că ar fi bine să dați În acest volum câteva documente inedite din Muzeu (acte, scrisori etc.). Cineva să facă un istoric al Muzeului și o prezentare a lui așa cum este azi. D-na Apetroaiei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]