858 matches
-
așază în prim-plan și alte elemente: picturalitatea senină, alternând cu tentația spre meditația încercată adesea de neliniști, iar placheta Soare (1926), care marchează o evoluție, menținând picturalul, plasează versul în consonanță cu motivele și sugestiile simboliste, de o anumită pregnanță a notației pe alocuri. Începând cu Fântână (1938) autorul renunță la proiecția stărilor proprii și se întoarce, moralizator și discursiv, spre semenii săi. Intervine totodată o implicare accentuată, cu ecouri tradiționaliste, definită ca „elementul pur descriptiv al forțelor htonice” (E.
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
disperări, și entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o transcendență muzicală” (Cezar Baltag). Opțiunea pentru clasicitatea formelor și a tonului discursului se însoțește cu pregnanța și franchețea rostirii, care, deși situată contra curentului (în contextul literar al contemporaneității imediate), respiră o prospețime și o implicare ce rețin atenția. Preferința pentru poemele cu formă fixă nu este exclusivă, în plachetele ulterioare existând și numeroase piese în
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
în jurul motivului călătoriei sau al memoriei), în care se ascund aspirația către înnoire stilistică sau deschiderea către fluxul vieții imediate, concrete. Multe poeme par însă artificiale, livrești, puritatea lor e strict formală, hieratismul rămâne simplu gest aferat, imaginile își pierd pregnanța simbolică. Deși lirica este, în ansamblu, muzicală, cu un ritm impecabil și o dicțiune ritualică, nu vor mai fi atinse cadențele vrăjite și intensitatea vizionară din Umbria inaugurală. P. este și autorul unor volume de proză, Tânărul Francisc (1992) și
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
oficială, construite pe dihotomia maniheistă inerentă realismului socialist (nou-vechi, pozitiv-negativ, oameni noi-oameni vechi), primele romane ale lui P., Străinul (1955) și Setea (1958; Premiul de Stat), se disting, în producția industrioasă a timpului, prin însușiri autentic literare, precum expresivitatea descripțiilor, pregnanța unor situații, portretizarea caracterizantă, suculența graiului țărănesc ardelean și, în general, a vorbirii personajelor. Axat pe evoluția lui Andrei Sabin, vădit alter ego al autorului, elev eliminat din liceu pentru că, într-o teză, și-a exprimat protestul împotriva războiului hitlerist
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Congresul al XIX-lea al PCUS - este totdeauna o problemă politică. În concepția marxist-leninistă, ceea ce e tipic nu înseamnă o anumită medie statistică. Tipic nu este numai ceea ce se întâlnește cel mai frecvent, dar ceea ce exprimă cu cea mai mare pregnanță și acuitate esența unei forțe sociale date.” La asemenea aserțiuni, Malenkov o adaugă pe aceea că „tipicul e principala sferă de manifestare a spiritului de partid”. Statuarea conceptului de r.s. a fost precedată, din primii ani după revoluția bolșevică
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
exagerare. Barbiene sunt, într-adevăr, câteva rare și răzlețe sonorități, poate întâmplătoare, poate mărturisind o reală, dar neconcludentă, influență. Ca realizare poetică, Zogar e net inferior versurilor barbiene, nici imaginile nu frapează, nici înlănțuirea lor, și nici muzicalitatea limbii sau pregnanța rostirii. În absența sugestiei și a fiorului estetic, poezia lui P. se cere „descifrată” numai la nivelul sentimentelor, care se dezvăluie a fi delicate, autentice și neafectate. Versuri și imagini cât de cât remarcabile sunt puține, stilul e zgrunțuros, viziunea
POGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
continuă încadrare axiologică. „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare este un studiu monografic temeinic, în care prospectarea exactă a cadrului istoric se îmbină cu cercetarea temeinică a împrejurărilor socio-culturale. Personalitatea lui Mihail Kogălniceanu, creionată cu acuratețe și pregnanță, are credibilitate și carismă. Programul revistei, cu toate semnificațiile lui, e raportat la realitățile anilor în care periodicul a apărut, dar se urmărește și însemnătatea inițiativei lui Kogălniceanu pentru deceniile postpașoptiste, precum și deschiderile pe care le-a făcut posibile. Cu
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
acest demers are rolul de a exorciza realul, deloc generos cu scriitorul de-a lungul întregii sale vieți. Undeva el spune că „geometria de aer te poate scăpa de oamenii amenințători”. Ca atare, își construiește un spațiu propriu, fapt cu pregnanță sensibil mai cu seamă în primul volum de jurnal, Ocheanul întors (1977), unde, deși dă o mare concretețe lumii cu care vine în contact ca profesor stagiar într-un sat transilvănean, se închide de fapt într-un univers de senzații
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
1991 (în colaborare cu Mircea Opriță). Repere bibliografice:Voicu Bugariu, SF italian, LCF, 1982, 30; Virgil Bulat, Lino Aldani, „Noapte bună, Sofia”, TR, VI, 1982, 31; Cornel Robu, Lino Aldani și anticipația pe termen scurt, ST, 1984, 2; Angela Tudori, Pregnanța iluzoriului, AST, 1986, 2. Ct.C.
OPRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
cu destulă bunăvoință, poemele scrise de N. nu par menite să rețină atenția decât cu titlu documentar. Autoarea s-a străduit să traseze caligrafii delicate, să-și decanteze filonul liric, însă cu rezultate de tot modeste. Nici emoție reală, nici pregnanță a rostirii. Doar unele imagini sunt conturate cu finețe. Ceva mai consistentă, deși pândită de convenționalism, este poezia ce pivotează în jurul unor simboluri etnice și care se lasă inspirată de sentimente patriotice. Interesantă ar fi proza, mai precis schițele și
NICOLAU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
ambianța epocii, unele dintre textele sau cărțile unor Ilie Bădescu, Septimiu Chelcea, Traian Herseni, Ioan Mărginean, Ioan Mihăilescu, Achim Mihu, Vladimir Trebici, Ion Ungureanu, Lazăr Vlăsceanu, Cătălin Zamfir, Henri H. Stahl etc. sună memorabil. Chiar dacă nu este explicitat cu atâta pregnanță de fiecare dată, acest sunet secund capătă alura unei strategii neostentative care lasă să se Întrevadă, deja, strategia culturală de care pomeneam: o așezare, dacă nu abrupt Împotrivă, cel puțin alături de direcția unică a discursului oficial; un refuz nu prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
militară a eliberării Ardealului de Nord în toamna anului 1944, iar în romanul Tatuajele nu se lasă la garderobă acțiunea e situată în perioada postbelică, cu toate că abundă referirile la trecut și evocările unor evenimente anterioare. În general, autorul reconstituie cu pregnanță anii celui de-al doilea război mondial, cu cortegiul lor de evenimente tragice (ororile stăpânirii horthiste și szalasiste în Transilvania de Nord, pogromul de la Iași, catastrofele și suferințele provocate de războiul propriu-zis pe frontul de Răsărit sau în alte împrejurări
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
demersurilor iluministe, de aici pornise acțiunea Școlii Ardelene, însă „Dacia literară” i-a precizat direcția în sfera literaturii, i-a concretizat programatic, pe acest tărâm, orientarea principală. Ideea de națiune, de patrie e, de altfel, ceea ce diferențiază în general, cu pregnanță, gândirea social-politică românească de cea occidentală. „Eu zic - specifica Simion Bărnuțiu, în discursul său din catedrala de la Blaj - că libertatea cea adevărată a oricărei națiuni nu poate fi decât națională.” În formularea lui Ion C. Brătianu, dintr-un articol apărut
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
și sociale. Așa cum ar spune W. Beck, modul de distribuire a bogăției devine sursa de accentuare a distribuției riscurilor sociale de instabilitate și conflict. Este ceea ce de altfel caracterizează faza actuală a tranziției noastre postcomuniste. Valorile postmaterialiste ale vieții dobândesc pregnanță numai atunci când constrângerile acumulării sau ale realizării economice individuale au atins un prag generalizat de acceptabilitate. În locul maximizării veniturilor personale și a securității ocupaționale, se va ajunge ca accentul să fie pus pe participarea extinsă, pe expresivitatea personală și încrederea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-se realității. Modernitatea lui Caragiale o întrevede criticul în spectacolul tragicomic al individului amăgit de lumea aparențelor publice și care și-a pierdut viața interioară. Structura dramatică a comediilor favorizează comicul ambiguu, farsa fiind depășită de amplitudinea caracterelor și de pregnanța dialogului. În pofida limitării sale la secolul al XIX-lea (mai erau anunțate alte două volume), Istoria literaturii dramatice românești se înscrie, prin construcția critică întemeiată în egală măsură pe cercetarea istorică, pregătirea teoretică și capacitatea analitică, tinzând spre analiza integrală
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
concret cu folos. Tovarășului N. Negrune, tânăr Începător din Buzău, Marginaliile Îi hărăzesc aceeași soartă. I se reproduce un mic fragment din poezia Păsările negre, dar În afară de o aluzie la «pastișă», articolul nu vorbește decât despre «simboluri folosite cu multă pregnanță». (Ă). De-a dreptul formalistă și lipsită de sens apare aprecierea asupra poeziei tovarășului Dumitru Drumaru, tânăr poet descoperit și educat de Filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor. Despre poezia sa Aud cum crește cucuruzul se scrie În Marginalii (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Iuteș; de asemenea vigilența Îndreptată spre elementele chiaburești ale satelor noastre, acțiunea de alfabetizare și culturalizarea maselor, se reflectă În alte poeme ale antologiei. Fostul ucenic Haralambie Zincă, evocă În fragmentul de proză din Jurnal de Front, cu o deosebită pregnanță, figura eroică a comsomolistului Gavriușa. (Ă). Totuși sugerăm o intensificare a focului criticei și auto-criticei. (Ă). Credem, astfel, că actul În două părți Capra Zamfirei de Gh. Necuriță, trebuia să fie mai atent analizat. (Ă). Suzana Delciu În Manifest pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prins o crustă greu penetrabilă. Dar asta nu înseamnă că și-a pierdut întru totul permeabilitatea la abstracțiune sau la subtilitățile gândului exprimat metaforic. Aș spune că, dimpotrivă, Raymond Chandler a salvat de la dispariție tocmai aceste trăsături, oferindu-le o pregnanță și o putere de expresie ce-și păstrează, peste decenii, întreaga forță. Exemplele pot fi găsite parcurgând aproape orice pagină a romanelor sale: Încăperea avea acel miros vag, lipsit de suflet, nici mizer, dar nici curat, nu tocmai omenesc, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
miza excesivă pe melodramă. Philip Marlowe s-a impus fulgerător, în The Big Sleep, drept un incoruptibil pogorât în lumea păcătoșilor irecuperabili. În romanul de față, situațiile sunt mult mai fluide și lecțiile de etică ale detectivului nu mai au pregnanță. Moliciunea lui Marlowe e pusă din evidență încă din primele pagini, când gigantul Malloy îl ia, practic, pe sus și-l proiectează într-un carusel de aventuri incontrolabile. Atracția față de femeile „problematice” ciobește aerul de invulnerabilitate al eroului: învins de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Philip Marlowe, romanul riscă să-i facă eroului serioase deservicii. Vulnerabil, lipsit de încredere în sine, simțindu-se culpabil din prima clipă când acceptă să devină angajatul lui Orfamay Quest, Marlowe nu mai aparține lumii înconjurătoare. Probabil astfel se explică pregnanța unor pesonaje pe care le descoperim doar mediat: Sunny Moe Stein, Orrin Quest, ca și - într-o stranie, scurtă și unică apariție - Steelgrave însuși. Acesta din urmă ar putea fi un avatar al lui Eddie Mars, un asasin ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de sută la sută, el nu mai are deloc viață privată. Gesticulația lui nu este decât reproducerea mecanică a unui sistem de simboluri care, în cărțile maestrului, aveau sensuri precise. Secvențele contrapunctice, de efect sigur la Chandler, nu au nici pregnanța și nici forța de seducție a pasajelor în care Marlowe contemplă fragmentele universului cotidian. Și totuși, ele se numără printre atuurile lui Parker, printre dovezile că admirația sa față de Chandler și arta lui scriitoricească sunt autentice: După prânz, m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cauze generatoare de abuz/neglijare/exploatare se pot contura drept surse ale potențării abuzului, neglijării și exploatării copiilor următoarele aspecte: - sărăcia instalează inegalități sociale și generează sentimente de frustrare la nivelul personalității individului, cu consecințe în planul comportamental al acestuia; - pregnanța anumitor modele tradiționale de educație, bazate pe sisteme punitive, insuflă viitorului adult adoptarea de comportamente cu manifestări violente; - concentrarea adultului către alte priorități - în afara copilului; - „intoxicarea” programelor media cu modele de comportament violent; - extinderea pieței pornografice,a prostituției infantile și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
accentuat în defavoarea altora. Cu toate acestea, odată cu absența unei unități de intenție intervine o flexibilitate mai mare. Femeile își împart energiile între domenii diferite, dar au libertatea de a alege care dintre ele urmează să fie conturat cu mai mare pregnanță. În plus, femeile par să se adapteze mult mai ușor vicisitudinilor vieții. Le vine mai ușor decât bărbaților să se adapteze realităților schimbătoare și să-și redefinească scopurile în beneficiul situației prezente (Bateson, 1989; Rabuzzi, 1988). Mai multe femei intervievate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
format dintr-un flux de discursuri greu de exploatat informațional (poemul liric, spre exemplu). La cealaltă extremă, vom întâlni textul jurnalistic, marcat de un număr semnificativ de constrângeri. Iconicitatea ar fi una dintre ele. (6) Iconizarea verbalului vizează favorizarea unei pregnanțe mai mari a mesajului și o empatie mai mare la cititor, stimulat de un univers în care domină asemănarea. Regăsim aici legea generală care dirijează funcționarea mass-media: proximitatea. (J.-M. Adam, M. Bonhomme, 2005, p. 110) Desigur, nu trebuie să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acestor valori. 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării S-a spus de nenumărate ori că cine cunoaște este puternic, că deținerea adevărului aduce un mare avantaj posesorului acestuia. Nu în zadar! Trăim într-o societate marcată de cunoaștere, de pregnanța ei în valorizarea indivizilor și a acțiunilor umane. Societatea, ca întreg, este apreciată în funcție de felul cum știe să-și gestioneze adevărurile, câștigurile de ordin cognitiv, părerile, ideile. Cunoașterea nu rămâne doar o trăsătură a economiei actuale (știința aduce profit, se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]