KorAP: Find »[drukola/base=prelucrător & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...193 >

4,811 matches

Corola-website/Law/139141_a_140470

Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice - baritoza 396. Pulberi minerale și pneumoconiogene (în afară de SiO(2) și azbest) ● Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice 397. Pulberi vegetale și textile ● Astm bronșic alergic ● Dermatita alergica de contact ● Conjunctivite ● Rinita alergica ● Bisinoza ● Boală prelucrătorilor de în ● Boli ale căilor aeriene cauzate de alte pulberi organice ● Pneumopatia alergică la pulberi organice - pneumopatia fermierului - bagasoza - pneumopatia crescătorilor de păsări - pneumopatia muncitorilor la prepararea malțului - pneumopatia crescătorilor de ciuperci - pneumopatia cojitorilor de arțar - pneumopatii alergice cauzate de

ORDIN nr. 803 din 12 noiembrie 2001 privind aprobarea unor indicatori de expunere şi/sau de efect biologic relevanti pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de imbolnavire profesională. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139141_a_140470]
pneumopatia muncitorilor la prepararea malțului - pneumopatia crescătorilor de ciuperci - pneumopatia cojitorilor de arțar - pneumopatii alergice cauzate de alte pulberi organice 398. Pulberi organice alergizante ● Astm bronșic alergic ● Rinita alergica ● Boli ale căilor aeriene cauzate de alte pulberi organice ● bisinoza ● boală prelucrătorilor de în ● bOli ale căilor aeriene cauzate de alte pulberi organice ● Pneumopatia alergică la pulberi organice - pneumopatia fermierului - bagasoza - pneumopatia crescătorilor de păsări - pneumopatia muncitorilor la prepararea malțului - pneumopatia crescătorilor de ciuperci - pneumopatia cojitorilor de arțar - suberoza - pneumopatia cauzată de

ORDIN nr. 803 din 12 noiembrie 2001 privind aprobarea unor indicatori de expunere şi/sau de efect biologic relevanti pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de imbolnavire profesională. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139141_a_140470]
Corola-website/Law/137207_a_138536

de erori, anulari sau completări (pe baza cărora se fac modificări în fișiere sau în baza de date a unității) trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de unitatea beneficiara. Numele și prenumele acestor persoane se comunică unităților de informatică prelucrătoare. 6. Pentru asigurarea circulației raționale și unitare a documentelor justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, precum și pentru ținerea la zi a contabilității, se recomandă că directorul financiar-contabil, contabilul-șef sau o altă persoană împuternicita să îndeplinească această funcție

NORME METODOLOGICE din 3 martie 1998 pentru întocmirea şi utilizarea formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, precum şi modelele acestora. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/137207_a_138536]
Corola-website/Law/137450_a_138779

PIB, o contribuție de 97,4% în exportul României, si o capacitate ridicată de a asigura locuri de muncă (la sfarsitul aceluiași an, în industrie lucrau 42,1% din numărul total al salariaților din economie). 2.1 Mediul intern . Industria prelucrătoare românească s-a bazat într-o bună măsură în perioada 1970-1980 pe preluarea de licențe și know-how de la firme de prestigiu pe plan internațional, precum și pe dotări cu echipamente, mașini, utilaje și instalații achiziționate din țările industrializate. . În aceeași perioadă

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
industrializate. . În aceeași perioadă, dezvoltarea excesivă a capacităților de producție a avut în vedere, pe lângă asigurarea necesarului intern, satisfacerea cerințelor piețelor internaționale, din care o pondere majoră o constituia piața CAER, care între timp a dispărut. . După anul 1989 industria prelucrătoare prezintă în continuare unele puncte țări care îi conferă oportunități reale pentru relansare și care se referă în principal la următoarele: - Deține un important potențial productiv, incomplet utilizat și uzat parțial fizic și moral; - Utilizează forță de muncă bine calificată

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
Cehă de la 7700 $/locuitor în 1993 la 12197 $/locuitor în 1998, în Polonia de la 5010 $/locuitor în 1993 la 7543 $/locuitor în 1998, în Ungaria de la 6260 $/locuitor în 1993 la 9832 $/locuitor în 1998. . Ponderea industriei românești (industria extractiva, prelucrătoare și energia electrică și termică, gaze și apa) în PIB s-a stabilizat în ultimii trei ani (27,8% în 1998, 27,1% în 1999 și 27,6% în 2000) și este apropiată de nivelul existent în alte țări ale

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
existent în alte țări ale UE (Germania 23,9%, Spania 21%, Portugalia 25,7% în 1998), dar valoarea adăugată brută pe locuitor realizată în industrie este în România inferioară mediei țărilor din comunitatea europeană. Populația ocupată în industrie (industria extractiva, prelucrătoare și energia electrică și termică, gaze și apa) din total populație ocupată în anul 1998 a fost de 26,3% și a scăzut la 24,4% în 1999, ceea ce reprezintă un procent apropiat de cel al unor țări din UE

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
1997 (o situatie puțin mai bună decât Grecia și Portugalia), ajungând în anul 2000 la 86%, fără însă ca aceste cifre să fie mulțumitoare, motiv pentru care se întreprind în continuare acțiuni pentru creșterea exporturilor. 2.4 Evoluții în industria prelucrătoare în perioada 1990-1999 Schimbările structurale care au avut loc după anul 1989, datorate trecerii economiei românești de la economia centralizată la cea de piață, au avut un impact major asupra evoluției industriei. În această perioadă industria prelucrătoare, care are în totalul

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
4 Evoluții în industria prelucrătoare în perioada 1990-1999 Schimbările structurale care au avut loc după anul 1989, datorate trecerii economiei românești de la economia centralizată la cea de piață, au avut un impact major asupra evoluției industriei. În această perioadă industria prelucrătoare, care are în totalul industriei o pondere de 75-85 % în producția industrială și de pește 95 % din export, a înregistrat un declin destul de accentuat determinat în primul rând de modificarea substanțială a structurii piețelor externe de desfacere și de asigurare

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
atât la bunuri de capital cât și la bunuri de consum. . Ponderea industriei în PIB a cunoscut o reducere accentuată de la 40,5% în 1990 la 27,1 % în 1999, apropiindu-se astfel de cea a altor țări europene; . Industria prelucrătoare a avut o scădere accentuată a volumului producției în perioada 1990-1992, apoi a înregistrat o creștere a cărui vârf a fost anul 1996, urmată de o nouă scădere până în 1999 inclusiv, datorată în special transformărilor structurale lente care au avut

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
fost anul 1996, urmată de o nouă scădere până în 1999 inclusiv, datorată în special transformărilor structurale lente care au avut loc și eforturilor de a face față condițiilor concurențiale puternice pe piață în această perioadă. Numărul de angajați din industria prelucrătoare s-a redus la mai mult de jumătate: de la 3452 mii salariați în 1990 la 1660 salariați în 1999. . A avut loc de asemenea o schimbare în structura producției industriale pe ansamblul industriei înregistrându-se o scădere a ponderii industriei

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
s-a redus la mai mult de jumătate: de la 3452 mii salariați în 1990 la 1660 salariați în 1999. . A avut loc de asemenea o schimbare în structura producției industriale pe ansamblul industriei înregistrându-se o scădere a ponderii industriei prelucrătoare (de la 85,8% în anul 1990 la 74,4% în anul 1999). Exportul industriei a înregistrat o scădere în primii doi ani după 199O (de la o valoare apropiată de 5500 mil. dolari în 1990 la aproximativ 4000 mil. dolari în

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
sectorul privat. Astfel s-a ajuns ca în anul 1999 în industrie să funcționeze un numar de 1510 întreprinderi mari (peste 250 de salariați) și respectiv 40030 întreprinderi mijlocii și mici (sub 250 salariați), ceea ce a determinat creșterea flexibilității industriei prelucrătoare. Cifră de afaceri realizată în întreprinderile mici și mijlocii din industrie reprezintă 24 % din totalul cifrei de afaceri realizată în industrie în anul 1999, iar în cele mari s-a realizat 76%. Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
în valoarea adăugată brută din industrie a cunoscut o evoluție ascendentă de la 5,7% în 1990, la 38,5 % în 1996 la 48,7% în 1999. Cea mai mare parte a agenților privați din industrie în 1998 au aparținut industriei prelucrătoare, în principal în industria alimentară și băuturi (circa 27%) în industria ușoară (21%), în prelucrarea lemnului (exclusiv mobilă) (11,6%), în industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (7,8%), în industria de mobilier și alte activități neclasificate (7

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
ușoară (21%), în prelucrarea lemnului (exclusiv mobilă) (11,6%), în industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (7,8%), în industria de mobilier și alte activități neclasificate (7,2%). Din punct de vedere al numărului de întreprinderi în industria prelucrătoare în anul 1998 au fost 38803 din care 97,4 % cu capital majoritar privat iar 2% cu capital integra 1 străin. . În ceea ce privește productivitatea muncii în România s-a înregistrat o creștere a productivității muncii (114,1% în anul 1999 față de

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
personal ci și ca urmare a unei mai bune organizări a muncii și schimbării tehnologiilor. Prin închiderea unor întreprinderi energointensive și dotare cu utilaje și tehnologii noi în întreprinderile viabile a avut loc o reducere a consumului energetic în industria prelucrătoare de la aproximativ 19000 mii tcc. în anul 1992 la 11500 mii tcc. în anul 1999. 2.5 Puncte de plecare în relansarea activității industriale . Produsul intern brut a înregistrat în anul 2000 o creștere în termeni reali de +1,6

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
adăugate brute în industrie cu +11,8% și în construcții cu +7,0%), cifra care confirmă posibilitatea realiz��rii prognozei Guvernului României de creștere a PIB în anul 2001 cu +4,1% față de anul 2000. Producția industrială (industria extractiva, industria prelucrătoare, energia electrică, termică, gaze și apa) a cunoscut o creștere în anul 2000 cu +8,2% față de anul 1999, iar în structura macroindustriala creșterile au fost în industria extractiva cu +7%, industria prelucrătoare cu +8,2%, iar energia electrică și

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
anul 2000. Producția industrială (industria extractiva, industria prelucrătoare, energia electrică, termică, gaze și apa) a cunoscut o creștere în anul 2000 cu +8,2% față de anul 1999, iar în structura macroindustriala creșterile au fost în industria extractiva cu +7%, industria prelucrătoare cu +8,2%, iar energia electrică și termică, gaze și apa cu +9,4%, iar în primele cinci luni ale anului 2001 s-a realizat o creștere a producției industriale față de perioada similară a anului trecut cu + 11,6 %, iar

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
iar în primele cinci luni ale anului 2001 s-a realizat o creștere a producției industriale față de perioada similară a anului trecut cu + 11,6 %, iar în structura macroindustriala creșterile au fost înregistrate în industria extractiva cu +3,9%, industria prelucrătoare cu +14,2%, iar la energia electrică și termică, gaze și apa s-a înregistrat o scădere de -2,1%. . Produsele industriei prelucrătoare au reprezentat 99,2% din totalul exporturilor industriei în anul 2000. Cele mai importante creșteri la export

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
11,6 %, iar în structura macroindustriala creșterile au fost înregistrate în industria extractiva cu +3,9%, industria prelucrătoare cu +14,2%, iar la energia electrică și termică, gaze și apa s-a înregistrat o scădere de -2,1%. . Produsele industriei prelucrătoare au reprezentat 99,2% din totalul exporturilor industriei în anul 2000. Cele mai importante creșteri la export, față de perioada similară a anului 1999 au fost înregistrate de: - Produsele industriei chimice (+46,8%) din care cele mai importante creșteri au înregistrat

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
echipamente electrice (+49,9%); - Produsele metalurgice (+26,5%); - Materiile textile și articole din acestea (+14,0%); - Încălțăminte, pălării și umbrele și alte articole de larg consum (+15,6%); În primele 5 luni ale anului 2001, s-a menținut ponderea industriei prelucrătoare în exporturile industriei, care a fost de 99,1%, perioadă în care s-au realizat creșteri importante ale produselor industriei chimice (+10,1), produse minerale (+7,1%), mașini și dispozitive mecanice, mașini, aparate și echipamente electrice (+55,6%), materiile textile

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
internațională. ● O problemă aparte o constituie siderurgia românească care are ca obiectiv atât asigurarea în cea mai mare măsură a necesarului de oțel pentru piața internă a României, oferind astfel premisele susținerii dezvoltării unor importante sectoare și subsectoare ale industriei prelucrătoare, cât și creșterea ofertei pentru export. ● În vederea realizării acestui obiectiv Guvernul României are în vedere restructurarea siderurgiei în conformitate cu exigențele Uniunii Europene, care, în "Decizia Consiliului U.E. 1999/582/ CE privind principiile, prioritățile, obiectivele intermediare și condițiile de parteneriat pentru aderarea

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
și lichidarea operatorilor economici neperformanți și care nu pot prezenta planuri concrete și viabile de rentabilizare a activității. ● În perioada decembrie 1992 - 31 mai 2001 în domeniul industriei au fost privatizate 1.881 întreprinderi industriale astfel: 1.787 în industria prelucrătoare, 59 în industria extractiva și 35 în energie electrică, gaze, apa. În prezent, în portofoliul APAPS se mai află 556 întreprinderi industriale din care 512 în industria prelucrătoare, 29 în ramură energie electrică și termică, gaze, apa și 15 din

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
au fost privatizate 1.881 întreprinderi industriale astfel: 1.787 în industria prelucrătoare, 59 în industria extractiva și 35 în energie electrică, gaze, apa. În prezent, în portofoliul APAPS se mai află 556 întreprinderi industriale din care 512 în industria prelucrătoare, 29 în ramură energie electrică și termică, gaze, apa și 15 din industria extractiva (în aceste cifre sunt incluse și societățile comerciale aflate în lichidare voluntară, reorganizare judiciară sau faliment și cele 63 societăți comerciale din cadrul programului PSAL I, negociat

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]
de o subdezvoltare a infrastructurii de bază și de un nivel redus de investiții. - zone care trec printr-un declin industrial sever, zone care în perioada de tranziție au fost afectate de șomaj masiv, în special în industria extractiva și prelucrătoare. Aceste zone au perspective de dezvoltare, deoarece nivelul infrastructurii este relativ satisfăcător, iar mecanismele economiei de piață au început să funcționeze. - zone cu o structură economică fragilă sunt zonele în care o pondere mare a forței de muncă este încă

HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137450_a_138779]