22,626 matches
-
și toți la un loc păreau că realizează un puzzle perfect. Câțiva erau pescari Înrăiți, unul sculpta În lemn tot felul de figurine, altul era captivat de arheologia submarină, vreo doi erau filateliști, oricum fiecare avea cel puțin cate o preocupare interesantă...Nu același lucru Îl pot spune despre un anume politruc... Cu Căpitanul m-am Împrietenit repede. Îi plăcea literatura, admira scrierile lui Jean Bart, George Sand și citea multă poezie franceză in original ( Îi plăceau mai ales Baudellaire, Vignon
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și la o serie de repere majore din alte zone ale țării. Acestor elemente li se adaugă grija pentru adaptarea discursului "în funcție de interesul fiecărei epoci, acordând rolul principal, rând pe rând, arhitectului, edificiului, programelor sau ideologiei." (pag. 23), dar și preocuparea constantă pentru referințele la contextul internațional. Capitolul Des principautés danubiennes ŕ la Roumanie (De la principatele dunărene la România) prezintă o necesară și binevenită trecere în revistă a principalelor evenimente din istoria agitată a provinciilor românești, de la sfârșitul secolului al XVIII
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Gheorghe Grigurcu Ana Blandiana ni se mărturisește a fi ceea ce s-ar numi o posedată a scrisului. Departe de a fi o delectare, o preocupare aleatorie, ceva ce ar putea figura dar la fel de bine ar putea lipsi din traiectul d-sale biografic, scrisul are pentru poetă forța implacabilă a unui Destin. Forță acaparantă în absolut, însă nu mai puțin neliniștitoare, întrucât asociată cu grija ființei
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
ăsta are o minte brici!" Același lucru se poate spune despre Ligeti, căci suntem în prezența unei minți muzicale excepționale, care a căutat întotdeauna să găsească mecanisme de precizie pentru orice stare muzicală, oricât de imaterială ar fi fost aceasta. Preocuparea permanentă întru a extrage formularea cea mai clară a unei muzici, de a construi angrenaje coerente și de a inventa complexități sonore ajunge la perfecțiune în lucrări de virtuozitate instrumentală precum Continuum pentru clavecin, Studiile pentru pian, Concertele pentru vioară
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
Historia. Precedente ale U.E. în același număr din HISTORIA, dr. Dumitru Suciu prezintă cîteva dintre tentativele mai vechi de constituire a unei mari federații europene. Cele dintîi datează chiar din secolul al XIX-lea, doar abia după primul Război Mondial preocuparea cu pricina capătă oarecare consistență. Cel dintîi protagonist al ideii unei Uniuni Europene a fost contele Richard N. Coudenhove-Kalergi, austriac după tată, japonez după mamă, convins că numai o Europă federalizată va fi capabilă să mențină sistemul de state stabilit
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
de sine și de ceilalți ca bastion al rezistenței personale împotriva erei mecanic post-emoționale. Opțiunea pentru teritoriile marginale devine explicabilă prin coerența sa cu statutul non-eroic: copiii, nebunii, ostracizații par a fi singurii ce-și permit sinceritatea. Bâlciul deșertăciunilor - Reloaded Preocuparea pentru fundalul socio-istoric al dezvoltării protagoniștilor reprezintă un element de echilibru narativ, și unul de evident dezechilibru afectiv în ceea ce privește sensibilitățile angajate în aventurile sinelui. Chiar și cele mai retrase personaje ale cărților sunt supuse agresiunii realului - de cele mai multe ori însăși
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
calităților pe care se presupune că le avea intelectualul la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX: independență, intransigență față de puterea politică, curajul de a susține cauze nepopulare. Prin contrast, intelectualii contemporani sunt prezentați ca niște negustori a căror unică preocupare este de a-și transforma calificările și experiența în marfă vandabilă pe piața audio-vizuală. Seduși de mirajul televiziunii, intelectualii sacrifică argumentația rațională în favoarea unui discurs rudimentar, pentru a se bucura de simpatia publicului neavizat. Compromisurile cu puterea politică sunt la
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
încadreze conceptual realitatea pe care o vizează, atitudinea inițială potrivită pentru un cercetător fiind agnosticismul. De aceea, "că o premiza de lucru, orice grup uman destul de numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția Franceză) și în mod necesar doar moderne
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
etc.) sunt pretexte pentru a defini ostensiv un liberal al unei culturi post-metafizice4. Iar din acest joc aproape literar apare un alt chip al liberalismului printr-o deplasarea semantica a acestuia de la expresie autentică a naturii umane spre liberalism că preocupare de a diminua cruzimea (Judith N. Shklar). Se poate spune că, dacă în prima parte a vieții sale, Rorty era preocupat de felul în care interacționau diverse tradiții filosofice (filosofia analitică, hermeneutica, filosofia limbajului, filosofia minții etc.), odată cu și după
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
contemporană scris de Andrei Marga va avea, cu siguranță, un traseu opus. Filosofia lui Habermas oferă cadrul teoretic pentru înțelegerea realităților pe care le trăim noi astăzi - la nivel politic, social, religios sau științific. Acest volum s-a născut din preocuparea constantă a autorului pentru spațiul public, pentru agora. Am convingerea că Filosofia lui Habermas își va găsi locul binemeritat și aplicarea practică în chiar acest spațiu.
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
recunoscător pentru că m-a redat cercetării. În calitate de editor al celei mai importante reviste de specialitate din ortodonție, m-a îndrumat spre analiză și discuția aparatelor folosite în acest domeniu din punctul de vedere al inginerului. Această m-a scos din preocupările zilnice legate de promovarea companiei Ortho Cycle și m-a lansat în conferințe naționale și internaționale care sau soldat cu alegerea mea drept Referent și Consultant pentru American Journal of Orthodontics precum și ca Profesor de Biomateriale la University of Illinois
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Proiectarea literară a concretului (Manuscris găsit într-un buzunar și alte povestiri); Ion Dugăeșescu - Complexul Dinicu Golescu (Prin America); Dan Grigorescu - O carte savanta (Românul american al sec. XX); Javier Mariás - orașul englez ca pretext literar (Românul Oxfordului); Toma Pavel - Preocupări transfrontaliere (Povestiri filosofice); Scriitori români în enciclopedii americane (Constatări și opinii)) și IV. Bloc notes (Despre cărți americane; Dorul imitației; Pământul dintre oceane; Temporar, locuind la Chicago și World Book despre România). Prima serie se deschide cu cunoscutul critic literar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
revoluție) și "Învățătorul poporului" (săptămânal apărut din 12 mai 1848 până în 6 octombrie 1848, cu caractere chirilice și conținut tipic iluminist). Un sinopsis al sumarului fiecărui număr ne dă o idee foarte clară (sau "apriată", cum ar zice Cipariu) despre preocupările gazetăriei transilvănene. La capitolul publicisticii cipariene, Stela Toma se dovedește cea mai bună cunoscătoare în raport cu toți ceilalți cercetători. Dar nu numai aici. Excelența investigațiilor, a contextualizărilor și a interpretărilor Stelei Toma se vede și în celelalte capitole: discursurile, confesiunile (adică
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
agronomi (Marin Chirițescu-Arva), economiști (George Leon), istorici ai dreptului (G. Giuglea) și sociologi (Virgil Bărbat). Avem aici un tablou orientativ al expeditorilor de scrisori. Corespondenții cei mai frecvenți rămân istoricii și filologii, dar aria problematică e mult mai extinsă. Enciclopedismul preocupărilor lui Nicolae Iorga e prea bine cunoscut. Așa se explică faptul că Valeriu Bologa îl consultă pe teme de istoria medicinei, iar Petre Sergescu îi relatează succesele sale în susținerea unor conferințe de istoria matematicii. Multitudinea domeniilor din viața universitară
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
realitatea economică românească, vizibilă cu ochiul liber, nu oferă prea multe motive de optimism. Studiul confirmă toate observațiile critice făcute de politicieni, oameni de afaceri străini, analiști și filozofi la adresa modului în care muncesc românii (lucrul este adesea superficial, fără preocupare pentru calitate, corupția se extinde la toate nivelurile, tendința de a-l înșela pe celălalt, fie el șef sau subaltern, este larg răspîndită, punctualitatea este privită ca un moft), dar se desparte net de acestea în privința cauzelor. Acestea "nu sînt
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
recunoscător pentru că m-a redat cercetării. În calitate de editor al celei mai importante reviste de specialitate din ortodonție, m-a îndrumat spre analiză și discuția aparatelor folosite în acest domeniu din punctul de vedere al inginerului. Această m-a scos din preocupările zilnice legate de promovarea companiei Ortho Cycle și m-a lansat în conferințe naționale și internaționale care sau soldat cu alegerea mea drept Referent și Consultant pentru American Journal of Orthodontics precum și ca Profesor de Biomateriale la University of Illinois
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Proiectarea literară a concretului (Manuscris găsit într-un buzunar și alte povestiri); Ion Dugăeșescu - Complexul Dinicu Golescu (Prin America); Dan Grigorescu - O carte savanta (Românul american al sec. XX); Javier Mariás - orașul englez ca pretext literar (Românul Oxfordului); Toma Pavel - Preocupări transfrontaliere (Povestiri filosofice); Scriitori români în enciclopedii americane (Constatări și opinii)) și IV. Bloc notes (Despre cărți americane; Dorul imitației; Pământul dintre oceane; Temporar, locuind la Chicago și World Book despre România). Prima serie se deschide cu cunoscutul critic literar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
iar apoi se cere ca toate eforturile să se depună doar într-o singură direcție, desfrânatul trebuind să se înarmeze pe sine numai împotriva patimii de care se simte cuprins. Cel robit de patimă are nevoie de exerciții zilnice, continuă preocupare<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 190. footnote> și trebuie să vegheze cu grijă<footnote Idem, Convorbiri duhovniceștiă, p. 379. footnote>, căci știe că orice pasiune trebuie învinsă de o alta, cel puțin la fel de intensă<footnote Georges Habra, op. cit
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cele sensibile și să se minuneze de ele și nu de Făcător, părăsind frumusețea inteligibilă<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, pp. 235-236. footnote>. Chiar când păcatul se arată ca o preocupare excesivă de cele sensibile, el are totuși o implicație spirituală, fiind o abdicare a spiritului de la rolul lui conducător<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 5. footnote>. Este adevărat că ispita spre păcat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
nou în privința desemnării unei facultăți a unirii, faptul că Sfântul Grigorie numește această facultate apofatică a unirii „credință” este mai curând o idiosincrazie din partea lui. footnote>. Totuși, uniunea dincolo de gând și vorbire, dincolo de orice mod de înțelegere, nu este singura preocupare a acestui text apofatic; pentru că textul trece foarte repede la ceea ce am denumit „logofază”. După această experiență apofatică profundă a uniunii, camera tăcută a inimii miresei începe să vorbească: „după aceasta, mireasa vorbește într-un mod iubitor către fiicele Ierusalimului
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Emoțiile și decepțiile îndurateau fost prea mari; rezistența de oțel s-a năruit într-o noapte pe neașteptate. Buna și înțelegătoarea sa tovarășă a stat de veghe tot timpul lângă el. În București consternarea era la culme. Pentru moment orice preocupare politică și războinică este înlăturată. În mijlocul deprimării generale, principele Ferdinand este proclamat rege. Iar la câteva zile se face înmormântarea grandioasă a acelui care a fost întemeietorul României moderne. Din balconul Conservatorului de muzică, pe atunci în str. Visarion, priveam
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
traducerea unui număr de cuvinte (έπιθυμια, έρως, έφεσις, πóθος, uneori chiar și πάθος); pentru că, așa cum va indica Ludlow, ceea ce este important la dorință este flexibilitatea sa, capacitatea sa de a se concentra pe impulsul orb sau pe Dumnezeu. De aici, preocuparea solomonică de a educa dorința țâșnește fără întrerupere, natura participantului (μετέχοντος), devine mereu mai avidă de mai mult și nici o limită nu-i oprește creșterea”<footnote P. G. XLIV, col. 105BC. footnote>. Sufletul, suspendat în Dumnezeu, primește constant o creștere
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Simona Vasilache Interbelicul românesc a avut, în multe feluri, preocupare pentru tinerețe. Și mai mult, pentru tiparele după care, ascultînd, sau nu, de sfaturi, se așază tinerețea. Aceleași, în fond, cu regulile prin care, la vîrsta cînd încă îi mai poți face educație, se statornicește o societate. Așa că timpul dintre
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
ale cronicilor muzicale din marile cotidiene ale epocii, dirijori: George Georgescu, Ion Nonna Otescu, Egizzio Massini, Ionel Perlea, dar și violonistul Sandu Albu, cântăreții George Folescu, George Niculescu - Basu, Constantin Stroescu, Elena Drăgulinescu - Stinghe, Nicolae Secăreanu, Petre Ștefănescu - Goangă ș. a. - Preocupările multilaterale ale profesorului și ale cărturarului de largă respirație culturală i-au servit imbolduri pentru abordarea istoriei muzicii universale, susținând conferințe, emisiuni radiofonice, cursuri, lăsându-ne studii și numeroase fișe destinate celor mai diverse aspecte ale domeniului: genuri și forme
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
februarie 1929 și cerându-i să pună la dispoziție „datele necesare relative la trecutul și activitatea desfășurată de Conservatorul din Chișinău” - XI - 1779. Este posibil, ca, în calitate de fost discipol și admirator al magistrului, C. A. Ionescu să fi știut despre preocupările lui George Breazul pentru folclorul populației românești din Transnistria și să fi fost stimulat de ele. Toate aceste ctitorii urmăresc în mod prioritar și conduc la o finalitate cu bătaie lungă ce are în vedere pregătirea publicului manifestărilor muzicale. De
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]