1,175 matches
-
postume. Atât în Idoli de humă, secțiune din placheta scoasă împreună cu frații săi, Eugen și Paul Constant, Poezii (1926), cât și în Versuri (volum postum, 1935), C. e un poet care se caută pe sine. Sensibilitatea lui înfiorată de ciudate presimțiri (poezia Teama de întunerec are un puls de acute neliniști) îl predispune fie la deprimări glisând într-o retorică a eșecului, fie la îndârjiri cu iz proletar. Filosofări în notă elegiacă, pe care se înfășoară un fir de parabolă tras
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
grotești. Poezia lui B. își adaugă un registru reflexiv, care se arată dominant, chiar și în incantațiile elegiace. Tema lirică principală este timpul, ca biografie și ca istorie. Locul reveriilor îl iau interogațiile fără răspuns, neliniștea discretă, sentimentul trecerii inevitabile, presimțirea unui sfârșit al tuturor lucrurilor. Trecutul (biografic, istoric) este pretextul unor „popasuri durute”. Poetul rămâne același artizan al versului, fie că poemul se alcătuiește ca reflecție esopică, fie că ia forma comentariului, descrierii în gust parnasian sau a interogației și
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
scenaristica de tip comercial. Din altă perspectivă, un apetit agonic, cu timbru funerar îl însoțește pe scriitor chiar de la început. Groapa dezvăluia în esență crepusculul unei lumi: mahalaua și timpul copilăriei. În etapa livrescă, prozatorul configurează o umanitate bântuită de presimțiri funeste, supusă devitalizării. Astfel, Săptămâna nebunilor, o altă reușită romanescă, dezvoltând, într-un luxuriant decorativism de epocă, tema reîntoarcerii, face din protagonist un iremediabil condamnat, captivul unei iluzii. Marile romane ale lui B. țin de metaistorie, alegând „cuvinte posedate de
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
dispară în curând. Și infanteristul, și artileristul, și pilotul. Mama mea avea chiar să le-o ia înainte, urmând destinul copiilor născuți la începutul anilor ’20. La cincisprezece ani, rămâneam singur cu sora mea. În polemica lor era parcă o presimțire tacită a acelui viitor foarte apropiat... Viața Charlottei, mă gândeam eu, îi împăca, le oferea un teren neutru. Cu vârsta, am început să deslușesc un cu totul alt motiv al acelei predilecții franceze a dezbaterilor lor interminabile. Charlotte se ivea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ar putea fi mama unui înger. Mâinile fetei se mișcau din ce în ce mai îndrăzneț: ciupeau, mângâiau, zgâriau, explorau. Unghia degetului mic al Xentyei tocmai cobora apăsat pe șira spinării când Stin auzi zgomotul sirenei și sufletul său se închirci, chinuit de o presimțire grea. ― Jeremiah, șopti Stin și, strîngîndu-și în fugă puținele veșminte, se năpusti spre poarta mare. Dincolo de gard, doi călugări-ostași îl țineau cu greutate pe Jeremiah. Bondocul se zbătea și țipa cuvinte neinteligibile. Tovarășii lui Stin priveau resemnați. Știau ce avea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de tăgadă, printre ele exista un agitator. Lipsa lui Stin îl făcuse să sugereze că tocmai el ar putea fi cel care aprinde spiritele împotriva regimului concentraționar impus de călugări. Deși nu putea fi nicidecum sigur, îi spusese Abatelui de presimțirile sale. Obținuse un răspuns în doi peri și acum ezita să continue discuția. Decise că nu avea mare lucru de pierdut. ― De ce crezi că Stin nu poate fi agitatorul din Satul de Clone? Chiar tu mi-ai spus că e
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fratele Kalator. Spune că putem relua visul profetic, făcând deosebirea între cerc și roata cu spițe. Fără un cuvânt, Crey coborî din pat și îl urmă pe Isidor la consolă. Avusese dreptate. Și asta era bine de știut fiindcă avea presimțirea că va fi silit în curând să preia frâiele formării populației de clone. Trufia e un păcat de moarte. Cum ai crezut că ai înțeles și cum ți-ai închipuit că Domnul Dumnezeul Tău poate greși amestecând uneltele scârbavnice cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
numai câteva minute, credința fundamentală a Frontului Adevăratei Biserici nu mai părea o gogoriță. Dacă fondatorul Abației fusese într-adevăr ceea ce scria acolo, dacă rezervorul de clone al Abației era zestrea genetică originală a celor O Mie de Voluntari, iar presimțirea pe care o avea în legătură cu semnificația augustinei se adeverea, atunci nu mai încăpea nici o îndoială că Abația deținea cu adevărat cea mai importantă armă din Univers, că după ce ea va fi declanșat atacul, întreaga omenire se va schimba radical. Chiar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se întîmplă ceva. Voi nu-mi spuneți, dar cu simt. Cei trei bărbați se priviră în tăcere și încuviințară din cap. Știau din experiență că nu puteau spune nimic în acel punct al discuției. Tăcerea se înstăpîni grea, ca o presimțire sumbră. - Doreai să-mi spui ceva despre Alaana? rupse Radoslav tăcerea într-un târziu. Kasser căscă gura de uimire și aproape că se dădu de gol. Mi-a citit gândurile în rand? Sau nu! Poate că i s-au transmis
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ne rugăm la Dumnezeu ca feciorul tău să mai fi prins la minte în anii din urmă și să fie în stare să facă tot ceea ce a zis. Mie mi se pare imposibil, dar ce știu cu? Cu toate astea, presimțirea mea se referă la cu totul altceva. Nebănuite sunt căile Domnului... - Asta e o zicere creștină, rosti cu glas tăios quintul Attan Vilerte, un uriaș ciolănos și cu o mustață proeminentă. - E o zicere înțeleaptă, suspină Radoslav. Abatele părăsi camera
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
iluzie... Kasser se cufundase însă într-o tăcere care îi semnaliza Abatelui că lanțul raționamentelor bătrânului împărat nu se oprise. - La ce te gîndești? - Continui logica asta, îi confirmă Kasser bănuielile. - Fă-o măcar cu voce tare, fiindcă oricum am presimțirea că nu o să-mi placă... - Nu mă lămuresc ce anume te-a făcut să meditezi tocmai în zilele trecute la toate astea. Sper că nu vei avea inabilitatea de a susține că gândurile ăstea ți-au venit pur și simplu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
împăratul terminase ceea ce avea de spus și apoi continuă ca și cum însă nu fusese întrerupt: - În podișul Kyrallului, unul dintre băștinași pare să fie dotat cu capacități extraordinare. - Ei nu spune, se miră Bella în timp ce Maestrul quinților se lupta cu o presimțire sumbră. - Se pare că există un tânăr care e capabil, cel puțin la prima vedere, să se miște foarte repede, încheie Tars cu o ezitare. N'Gai Loon știa că existau puține lucruri care ar fi putut produce fracțiunea aceea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în care funcționa încă mintea lui. - O să plec imediat după ce agenții noștri de la sol o să-mi confirme... Femeia se opri brusc și privi spre el. Ce-ai pățit? Ce e cu tine? întrebă ea pe un ton schimbat. - Am o presimțire neagră, rosti gâtuit Johansson, încercînd să privească în altă parte, pentru a-și feri ochii în care îi era teamă că urmează să apară lacrimi. Nu știu de ce, simt că te voi pierde. - Asta nu o să se întîmple. Planul e
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nenumărate ori presentimentul morții. Avea numai optzeci de ani și putea să spere să mai trăiască măcar încă o jumătate de veac, iar forma sa fizică era aceea a unui bărbat de cincizeci de ani, dar N'Gai Loon avea presimțirea aproape solidă, materială, a faptului că urma să moară foarte curând și în chip violent. Nu putea însă să riște să lase Ordinul fără Maestru. Își coborî picioarele direct în cizmele croite de zeți dintr-un amestec bizar de țesătură
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu viață din încercarea ce-o aștepta, cînd, deodată, îndreptîndu-și privirea către fereastra din față, a văzut în timp ce-și ștergea lacrimile o doamnă necunoscută care trecea prin grădină. Cînd s-a uitat a doua oară a avut o presimțire puternică cum că doamna aceea era miss Betsey. Peste zaplazul grădinii asfințitul își revărsa strălucirea asupra necunoscutei, care se îndrepta spre ușă pășind bățos și cu un aer înțepat ce nu putea fi decît al ei498. Nu este necesar să
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
exterioară, iar gîndirea este cuvîntul interior.” (A. de Rivarol) CÎnd nu-i dăm „cuvîntului interior” libertatea sau Încrederea dorite, atunci se Întîmplă ceea ce semnala B. Croce: „O gîndire care nu izbutește să se exprime, nu e gîndire, ci, cel mult, presimțire confuză a unei gîndiri ce urmează a veni”. * „Nimic nu este atît de greu de gîndit cum este gîndirea.” (S. Rutler) Nu numai pentru că acest lucru implică un maximum de abstractizare, ci și pentru motivul că o „gîndire” cu cît
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
oglinda propriei sale experiențe, de om al secolului al XX-lea, unul din secolele desigur cele mai pitrocite de istorie și de excesele ei, în epoci îndepărtate, dar frământate în egală măsură de marile întrebări ale sfârșiturilor de ciclu, de presimțirea că drama condiției umane își schimbă actorii și costumele, dar nu și esența. Scrisoarea a șaptea nu e nici o biografie romanțată, nici o vulgarizare a gândirii platoniciene, ci o nouă mărturie la dosarul întrebărilor majore pe care și le pune, pe
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
la scara globală a poporului și națiunii. Resping, de asemenea, interpretarea Mioriței ca baladă a fratricidului românesc, pentru că nu rezultă de nicăieri că faptele presimțite, prevestite și transfigurate poetic s-ar fi Întâmplat cu adevărat. E mai curând vorba de presimțiri, temeri neguroase, iluminări asociate unei resemnări specifice reveriilor. Drept care, ciobănașul solitar, care se imaginează vorbind cu mioara lui, murind violent și căsătorindu-se alegoric Îmi apare - am scris undeva - ca unul dintre intelectualii români arhetipali. Pledez, prin urmare, pentru pluralitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de laborator, de atelier literar, însumând exerciții scriitoricești elocvente pentru tipul de sensibilitate al poetei, deschis către celebrarea plenitudinii vitale. Următoarele două culegeri, Poezii (1967) și Iarba timpului (1968), sunt mărturia poetică a unei vieți în confruntare cu suferința, cu presimțirea morții. Poemele tipărite postum își trag seva, cum s-a observat, „din încordata veghe a minții și a sufletului, ostatecii unui trup condamnat să-și convertească prea devreme dorințe și bucurii de tot felul în neliniști, în presimțiri și sumbre
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
suferința, cu presimțirea morții. Poemele tipărite postum își trag seva, cum s-a observat, „din încordata veghe a minții și a sufletului, ostatecii unui trup condamnat să-și convertească prea devreme dorințe și bucurii de tot felul în neliniști, în presimțiri și sumbre chemări dinspre abisurile neființei” (Geo Șerban). Suferința sublimată devine, în proiecție poetică, laudă melancolică a vieții. Versurile configurează un lirism al șoaptei, al discreției, în pasteluri transparente, în cântece de leagăn, în notații succinte, în delicate alegorii miniaturale
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
desfășurate de intelectualii români aflați aici. Slujește ca preot la biserica românească. O revistă literară de la Paris, „Luceafărul”, îi republică, în primul ei număr, din noiembrie 1948, Rugăciune pentru aviatorii căzuți, iar în numărul următor apar câteva „poeme din exil”: Presimțirea morții, Dorul de țară, Primăvara în surghiun. În 1949 apare La Vingt-cinquième heure, cartea care, cu cele 600 000 de exemplare vândute în câteva săptămâni, i-a adus celebritatea și a făcut din G. unul dintre cei mai cunoscuți scriitori
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
pe metamorfoză, oamenii se schimbă, „el, într-un stejar, ea, într-o floare”, se spune în poemul La marginile lumii, bând izvoare) sunt caracteristice pentru cele mai izbutite poezii din volum. Ca întotdeauna când dispariția prematură întrerupe evoluția unui poet, presimțirea și gândul morții, încărcându-se cu o semnificație mai profundă, amplifică rezonanțele. SCRIERI: Sămânța, București, 1969; Brusc, să deschizi fereastra, București, 1971; Cămașa de apoi, București, 1973; O zi de toamnă, anonimă, București, 1974; Versuri, București, 1975. Repere bibliografice: Florin
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
se regenerează, oracular, prin cosmogonii, în care între celest și mitica „mumă” htonică nu se înregistrează nici o fisură și în care aventura simbolică e echivalată cu căutarea graalului, ca în Început („Deasupra lor bolțile veciei se arcuiesc,/ Plouând flori albe, presimțiri de rod,/ Și tot ce-ncepe până recunoaște fiecare/ Pe celălalt în sine, rămânând el însuși. / Dar tu, cel ce pătrunzi, ești cel ce poartă-n el/ Sâmburul sfânt?/ [...] Sorbind pământu-n sine-l face viu. E totul mumă, totul e
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
conceput ca „arc voltaic”, amintind iarăși de Lucian Blaga. Dominante sunt imaginile care vorbesc despre destrămare, dezechilibru, vinovată maculare și agonie, într-o dramatică încercare de reconciliere a contrariilor, ca în O moarte suntem: „Ești invocată/ Ori de câte ori ne întunecă/ O presimțire.// Ești prihănită/ Ori de câte ori vreo caravană a norilor/ Trimite flori de var/ Și acoperă vinișoarele copilului - întors din drum;// Dar laudă, mai cu seamă,/ Căci tu ești mai presus/ Și mai aproape de toate!/ Iar noi suntem ai tăi/ În amăgitoarea ta
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
curând, a nanotehnologiilor În fiecare aspect al vieții umane, toate duc la schimbări fundamentale În modul În care concepem spațiul și timpul și la o regândire a instituțiilor necesare pentru a acomoda schimbarea felului În care percepem lumea din jurul nostru. Presimțirea mea este că noul vis european este mai adecvat În adresarea realităților spațiotemporale ale lumii globalizate decât vechiul vis american. Obsesia Europei În privința spațiului și a timpului De la marea renaștere europeană din epoca medievală târzie și până acum, generații succesive
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]