1,376 matches
-
prin utilizarea unor limbaje a căror caracteristică distinctivă este claritatea și precizia, filozofia este adusă, pentru prima dată, pe „drumul sigur al științei“. Dincolo de o multitudine de deosebiri în ceea ce privește modul cum a fost conceput și aplicat proiectul analizei logice, aceste presupoziții au fost împărtășite de Frege și Russell, de empiriștii logici și apoi de toți cei activi în filozofia analitică de orientare logică, succesoarea legitimă a lui Russell și a filozofiei empirismului logic. Evoluția gândirii lui Russell ilustrează în mod exemplar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care relevă categoriile. De aici decurge o perspectivă epistemologică a textului care reprezintă totalitatea unei înlănțuiri lingvistice supuse unei astfel de analize. Într-o analiză a textului, arată Hjelmslev, se au în vedere două tipuri de relații: 1) relațiile de presupoziție sau de condiționare și 2) relațiile fără presupoziție sau de combinare. În urma unei cercetări extinse, Rodica N a g y (Sintaxa limbii române. Unități, raporturi și funcții, Institutul European, Iași, 2005, p. 81-96) a ajuns la concluzia că textul este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
epistemologică a textului care reprezintă totalitatea unei înlănțuiri lingvistice supuse unei astfel de analize. Într-o analiză a textului, arată Hjelmslev, se au în vedere două tipuri de relații: 1) relațiile de presupoziție sau de condiționare și 2) relațiile fără presupoziție sau de combinare. În urma unei cercetări extinse, Rodica N a g y (Sintaxa limbii române. Unități, raporturi și funcții, Institutul European, Iași, 2005, p. 81-96) a ajuns la concluzia că textul este "o unitate sintactică, semantică și pragmatică superioară frazei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
științei, dar și cel care o face cu putință. Astfel, omul adamic se metamorfozează răsucindu-se-n sus, se întoarce la Sursă, trecînd printr-un sejur prealabil în Nimic, care este acea terra promisa despre care vorbeam mai sus. Așa cum presupoziția științei este metafizica, presupoziția lui Adamah este Nimicul. 1.4. CUNOAȘTERE ÎNTRU VIAȚĂ ȘI FRUMUSEȚE Adevărata cunoaștere vine din simpla trăire a vieții, ca un copil, capabil să ne reînvețe inocența de a fi, după ce am orbecăit o vreme, plini
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
care o face cu putință. Astfel, omul adamic se metamorfozează răsucindu-se-n sus, se întoarce la Sursă, trecînd printr-un sejur prealabil în Nimic, care este acea terra promisa despre care vorbeam mai sus. Așa cum presupoziția științei este metafizica, presupoziția lui Adamah este Nimicul. 1.4. CUNOAȘTERE ÎNTRU VIAȚĂ ȘI FRUMUSEȚE Adevărata cunoaștere vine din simpla trăire a vieții, ca un copil, capabil să ne reînvețe inocența de a fi, după ce am orbecăit o vreme, plini de neliniști și smulși
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
socială și artefactul politic nu sunt printre cele mai recomandabile instrumente de politică economică Paul Heyne însuși afirmă că modul de gîndire economic "sugerează mai degrabă o abordare decît un set de concluzii (...), un set de concepte derivate dintr-o presupoziție fundamentală" (p. 20). Tot el citează din John Maynard Keynes astfel : "Teoria economică nu oferă un corpus de concluzii stabilite, cu aplicabilitate imediată la nivel de politică economică. Este mai degrabă o metodă decît o doctrină, un mecanism de gîndire
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dintre aceste elemente nu se modifică decît sub influența factorilor externi. Deci fenomenele economice sunt cuantificabile, ceea ce permite acestor autori și discipolilor lor să genereze o abordare axiomatică a analizei economice, plecînd nota bene! de la un raționament ipotetic, de la o presupoziție bazată pe axio me discutabile. Spre deosebire, Menger nu este nici partizanul filosofiei utilitariste, nici un adept înfocat al matematicilor în economie. El își fondează propria teorie a valorii pe baza observațiilor și a experienței. Abordarea sa este una psihologică. El
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
susținînd ideea potrivit căreia "interpretările și concepțiile greșite joacă un rol important în modelarea istoriei" (p.7). Declarîndu-se încă o dată discipol al lui Karl Popper, dl. Soros înțelege să pună la îndoială teoria competiției perfecte și mai ales cîteva dintre presupozițiile sale, cum ar fi cunoașterea perfectă. Aceasta este o iluzie, în fapt, agenții economici își fundamentează deciziile mai mult pe percepțiile lor subiective, care influențează în mod deosebit elementele pieței și în primul rînd prețurile. Aceste percepții și aceste decizii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sau întemeiată. Problema apare atunci când translăm criteriile dintr-un plan în altul, încercând să valorizăm performanțele sociale prin criterii „școlare”, iar pe cele școlare prin intermediul celor ce țin de „performanța” socială. Ce se întâmplă în realitate? Se merge tacit pe presupoziția că avem aceleași criterii de validare valorică și în școală, și dincolo de ea, trăgându-se simplist concluzia că cine e bun în școală e bun și în viață. Nimic mai fals! Criteriile se schimbă în chip obligatoriu, pentru că avem de-
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
vagi pentru că sunt relative înainte de toate, au conținut stabil incert sau, altfel spus, conceptele sunt consistente cu un context sau moment al contextului și doar cu acelea, nu în sens general, atemporal și aspațial. Economia are la baza cogniției sale presupoziții, toate acestea fiind forme ale presupoziției generice a comportamentului rațional. În realitate, nu ne referim la concepte autonome, ci la ceea ce a fost luat în calcul la abstragerea conceptelor, părțile componente ale generalităților din Economie, care ajung până la individ și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
au conținut stabil incert sau, altfel spus, conceptele sunt consistente cu un context sau moment al contextului și doar cu acelea, nu în sens general, atemporal și aspațial. Economia are la baza cogniției sale presupoziții, toate acestea fiind forme ale presupoziției generice a comportamentului rațional. În realitate, nu ne referim la concepte autonome, ci la ceea ce a fost luat în calcul la abstragerea conceptelor, părțile componente ale generalităților din Economie, care ajung până la individ și situație. Orice ingerință în acest specific
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
conceptualizării s-ar întâmpla la o singularitate indecidabilă, aceea a infinitului (Penrose, 1999), ar trebui să devină contingent prin care să testăm coincidențele dintre idei și fapte. În cazul acesta, reperul logic este chiar esența reperului, iar conceptualizarea predicției este presupoziție nerațională, o presupunere venită pe calea inspirației oferite de muze. Or, sistemul economic (de care ne vom ocupa în detaliu mai târziu) nu poate fi suspectat de tenebre metafizice, atâta timp cât el nu poate să evadeze din limitările utilităților concrete, a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ordinea decurge dintr-un efort intelectual subiectiv. Eu revendic această subiectivitate - și nu cred în obiectivitatea revendicată de sufletele nobile care disimulează logica prelevărilor lor la fel de ideologice ca ale mele. Diferența dintre ele și mine? Faptul că eu îmi mărturisesc presupozițiile: eu propun istoria unei filosofii care nu se constituie împotriva trupului, în ciuda lui sau fără el, ci cu el. Ca și Spinoza, sau, după el, Gilles Deleuze, iar între ei Nietzsche, eu susțin că întrebarea ce poate trupul? n-a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
din auzite, în funcție de ceea ce spune observarea nesistematică. Ideea că se poate învăța numai sau în principal din bune practici este exemplul tipic. Băncile de date se fac, de obicei, pe practici bune nu pe proiecte eșuate. Aici, este implicată o presupoziție care susține că omul poate progresa mai mult prin imitație, decât prin gândire critică. Să fie oare așa? Sau prejudecăți de tipul: Noi lucrăm bine, ce rost are să mai cheltuim cu evaluarea?”, „Pe primari nu îi interesează decât politica, nu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Pentru a-și atinge scopurile comunicative, vorbitorii folosesc limba strategic, realizând anumite corelații între intenția comunicativă și forma lingvistică. Unele semnificații sunt transmise literal, altele doar implicate. Alegerile discursive ale vorbitorului și interpretarea lor de către ascultător sunt reglate prin mecanismul presupozițiilor și al implicațiilor, constrânse de principiul cooperării și de cel al politeții (vezi Vasilescu, 2005, passim). 5.1. Principiul cooperării În mod ideal, se presupune că participanții la dialog sunt indivizi raționali, capabili să identifice și să gestioneze scopurile curente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să facă astfel încât contribuțiile lor conversaționale să corespundă scopului curent al conversației. Comportamentele lor comunicative se raportează la un set de maxime ideale, maximele cooperării, care funcționează ca puncte de reper pentru interlocutori în deducerea semnificației contextuale a unui enunț. Presupoziții, implicații, implicaturi. O parte din informația vehiculată implicit în cadrul interacțiunii verbale este transmisă prin intermediul presupozițiilor, implicațiilor, implicaturilor. Presupozițiile sunt parte constitutivă a universului comun de discurs, reprezentând precondiții ale enunțării cu succes a unei propoziții: o întrebare cum ar fi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se raportează la un set de maxime ideale, maximele cooperării, care funcționează ca puncte de reper pentru interlocutori în deducerea semnificației contextuale a unui enunț. Presupoziții, implicații, implicaturi. O parte din informația vehiculată implicit în cadrul interacțiunii verbale este transmisă prin intermediul presupozițiilor, implicațiilor, implicaturilor. Presupozițiile sunt parte constitutivă a universului comun de discurs, reprezentând precondiții ale enunțării cu succes a unei propoziții: o întrebare cum ar fi Cine a plecat? se justifică doar în condițiile în care „Cineva a plecat” (care este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un set de maxime ideale, maximele cooperării, care funcționează ca puncte de reper pentru interlocutori în deducerea semnificației contextuale a unui enunț. Presupoziții, implicații, implicaturi. O parte din informația vehiculată implicit în cadrul interacțiunii verbale este transmisă prin intermediul presupozițiilor, implicațiilor, implicaturilor. Presupozițiile sunt parte constitutivă a universului comun de discurs, reprezentând precondiții ale enunțării cu succes a unei propoziții: o întrebare cum ar fi Cine a plecat? se justifică doar în condițiile în care „Cineva a plecat” (care este presupoziția întrebării); aserțiunea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
implicațiilor, implicaturilor. Presupozițiile sunt parte constitutivă a universului comun de discurs, reprezentând precondiții ale enunțării cu succes a unei propoziții: o întrebare cum ar fi Cine a plecat? se justifică doar în condițiile în care „Cineva a plecat” (care este presupoziția întrebării); aserțiunea A venit Maria se justifică doar în condițiile în care „Există cineva pe nume Maria”; aserțiunea A revenit se justifică în condițiile în care „venise cel puțin încă o dată înainte de momentul vorbirii”. Presupozițiile se leagă de conținutul propozițional
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Cineva a plecat” (care este presupoziția întrebării); aserțiunea A venit Maria se justifică doar în condițiile în care „Există cineva pe nume Maria”; aserțiunea A revenit se justifică în condițiile în care „venise cel puțin încă o dată înainte de momentul vorbirii”. Presupozițiile se leagă de conținutul propozițional, de valoarea de adevăr, dar mai ales de condițiile pragmatice (contextuale) ale actului de enunțare. În cadrul interacțiunii verbale, presupozițiile suferă procese permanente de modificare, o dată cu fiecare nou act de enunțare. Implicațiile sunt consecințele logice ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
A revenit se justifică în condițiile în care „venise cel puțin încă o dată înainte de momentul vorbirii”. Presupozițiile se leagă de conținutul propozițional, de valoarea de adevăr, dar mai ales de condițiile pragmatice (contextuale) ale actului de enunțare. În cadrul interacțiunii verbale, presupozițiile suferă procese permanente de modificare, o dată cu fiecare nou act de enunțare. Implicațiile sunt consecințele logice ale stării de fapt asertate printr-un enunț: Ion a plecat implică „Ion nu mai este aici”; Voi citi mâine implică „Nu citesc azi”. Încălcarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comortamentul autocentrat; comportamentul ludic; Structura interacțiunii verbale; monologul; dialogul; organizarea ierarhică a interacțiunii verbale; actul de vorbire; mișcarea conversațională; replica; schimbul de replici; tranzacția; conversația; discuția; Mecanisme comunicative; principiul cooperării; maximele cooperării; principiul politeții; strategiile politeții pozitive; strategiile politeții negative; presupoziții; implicații; implicaturi CAP 2 CULTURA Atribuirea și construirea atributelor; teoria atribuirii, Biserica și cultura Budismul Caracteristicile culturii: caracterul sistemic; sistem semiotic; se învață și se transmite; fenomen social și individual; structură polifonică; caracter nonmonolitic; fenomen dinamic, adaptat schimbărilor; modelarea percepțiilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cauzale observate în viața cotidiană este o chestie de oportunitate în fiecare caz în parte. Pentru științele naturii, «legile» sunt cu atât mai importante și mai valoroase cu cât posedă o valabilitate mai generală. Pentru cunoașterea fenomenelor istorice în concretețea presupozițiilor lor, legile cele mai generale sunt de obicei cele mai puțin valoroase, deoarece sunt lipsite de conținut. Se cunoaște foarte bine că o noțiune ne îndepărtează cu atât mai mult de realitatea infinită în diversitatea ei cu cât este mai
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
regăsește în titlul lucrării sale: Care sunt procesele pe scară largă ce pot fi distinse? Care sunt structurile sociale care trec prin aceste procese? Cum ar trebui comparate aceste structuri și procese? „Postulatele dăunătoare” sunt enumerate de Tilly ca opt presupoziții teoretice greșite cu care lucrează sociologii: (1) Societatea funcționează ca o totalitate, alcătuită dintr-o mulțime de societăți autonome distincte, separate. (2) Comportamentul social este explicat prin condiționarea minții individuale de către societate (structură socială). (3) Schimbarea socială este un fenomen
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
schimbare și dezordine) și legitime (servesc integrării și controlului). Toate acestea sună foarte familiar. În dreptul fiecăruia dintre „postulatele” identificate de Tilly putem înscrie un număr mare de nume de sociologi, mai mult sau mai puțin celebri, care și-au asumat presupoziția respectivă. Tilly propune în locul conceptelor și metodologiilor lor datate (și dăunătoare) unele noi, adecvate atât temelor sale, cât și perspectivei alternative pe care și-o asumă. Prescripțiile pe care le oferă își au originea în insatisfacția față de aparatul conceptual moștenit
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]