1,767 matches
-
de conducere este conceput ca o caracteristică relativ stabilă a conduitei și de aceea, dificil de modelat sau modificat. Odată ce este identificat și înțeles stilul de conducere al unui lider, este nevoie ca: liderul să acționeze în situații care se pretează (potrivesc, armonizează) stilului său; organizația să ajute managerii a-și armoniza stilul de conducere cu diferitele situații. Succesul sau eșecul unui lider într-o situație depinde de măsura în care stilul său de conducere este adecvat particularităților ei, respectiv de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
influențează îndeplinirea sarcinilor și satisfacția consecutivă: structura sarcinii (sarcini structurate vs. sarcini nestructurate), sistemul autorității din cadrul organizației și echipa de lucru. Conform teoriei rutei spre obiectiv, liderul trebuie să evalueze factorii situaționali și să abordeze stilul de conducere care se pretează cel mai bine acestora (cf. DuBrin, 1998). Sunt identificate patru stiluri de conducere. Stilul directiv este cel în care liderul face cunoscut subordonaților săi ceea ce așteaptă de la ei și le indică modul în care trebuie să-și îndeplinească sarcinile; accentul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
față de care avem o slăbiciune.” (L. Blaga) Când vezi un om bun, gândește-te să-l Întreci; când vezi un om rău, cercetează-ți inima.” (Confucius) În bazar, o dată cu marfa, se vinde și sufletul. (Nu neapărat: doar atunci când comerciantul se pretează la a face orice pentru a-l convinge pe cumpărător că marfa pe care i-o oferă este cu mult mai valoroasă decât este În realitate.) „Prefăcătoria este un omagiu pe care viciul Îl aduce virtuții.” (La Rochefoucauld) Cine cade
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
viclenie.) Trecut (sau dat) prin ciur și prin dârmon. Se mai spune despre acest om că are „pielea tăbăcită”, deci poți fi sigur că ar fi În stare să Îndure de toate; dar, la nevoie, la fel de bine s-ar putea preta să facă de toate... inclusiv lucruri mai puțin ortodoxe.) Altă făină se macină acum la moară. (Când lucrurile Încep, În sfârșit, să se schimbe În bine, se mai spune: „I-a venit și lui apa la moară”.) Tonul face muzica
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se limitează la o demonstrație, la o pură observație ce fixează expresivitatea la nivel de pură comunicativitate. El e ceva mai mult decât o simplă găselniță fără prejudecăți (al cărei model este anglo-saxonul Jesus Christ super star): dimpotrivă, el se pretează la o interpretare ce nu poate fi altfel decât infinită. Așadar, sloganul își păstrează caracterele ideologice și estetice ale expresivității. Ceea ce înseamnă probabil că și viitorul, care nouă, religioși și umaniști, ne apare ca imobilitate și moarte, va fi, într-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cele prezentate rezultă că la nivelul grupului militar regăsim două tipuri psihologice: ESTJ, care apare în 57,5% dintre cazuri, și ISTJ, care apare în 25% dintre cazuri. Celelalte patru tipuri apar într-un număr redus de cazuri, care se pretează la o interpretare individualizată, în timp ce această cercetare și-a propus să identifice cazurile generale, cel mai probabil de manifestat. Se constată o omogenitate a personalităților subiecților din organizația militară, confirmând „ipoteza omogenității” (Schneider, 1987, apud F. Sîntion, 2001). Acest aspect
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la un punct critic, urmat de o liniște Înșelătoare. Pe de altă parte, pentru alte subiecte, bazele de cunoștințe pot fi limitate, iar literatura disponibilă nu oferă un cadru conceptual sau ipoteze notabile. O asemenea bază de cunoștințe nu se pretează la dezvoltarea de afirmații teoretice de calitate, iar orice nouă investigație empirică e susceptibilă de a căpăta caracteristicile unui studiu „explorativ”. Cu toate acestea, după cum se exemplifică prin cazul din caseta 4, chiar și un studiu explorativ trebuie să fie
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
contribuția teoretică se regăsesc În același studiu, cum ar fi unul pe cazuri multiple, În care cazurile individuale dezvăluie câte o descoperire, iar replicarea de la un caz la altul aduce cu sine progrese teoretice deosebite. Este o conjunctură care se pretează Într-adevăr la producerea unui studiu de caz exemplar. În contrast cu situațiile de mai sus, mulți studenți aleg ca teme pentru propriile studii cazuri nedistinctive sau probleme teoretice Învechite. Această ipostază poate fi evitată, În parte, printr-o mai bună documentare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care părăsiseră România În timpul regimului comunist. Ion Solacolu oferă două explicații, respectiv tema resimțită de cei care, după ce au fost supuși ani de-a rîndul unui regim polițienesc, se temeau să acționeze Împotriva regimului comunist și șantajul la care se preta constant Securitatea În cazul celor care aveau membri ai familiei rămași În țară. Explicația este parțial valabilă Întrucît exilații care ajunseseră În Occident În primii ani după 1945 nu se confruntaseră direct cu regimul comunist, și probabil de aceea proporția
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
faciliteze adaptarea viitorilor istorici la un mediu social și profesional În accelerată schimbare” (p. 69) și „găsirea unui echilibru optim Între pregătirea de fond și cea aplicativă” (p. 71). Mai mult, „fundamentarea unui set de cunoștințe ferme, care nu se pretează la ambiguități” (p. 79) și „cultivarea laturilor tehnice ale demersului istoric” (p. 57) - „valorificarea posibilităților pe care le deschide evoluția tehnologiei informaționale moderne” (p. 62) - se regăsesc adesea În această medicație aplicată disciplinei istoriei. O idee inedită este „diviziunea sistematică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai bine în piese. După Nu zice vorbă mare, modestă tragicomedie a donjuanului care se sinucide din dragoste pentru o femeie ce nu se lasă sedusă, comedia Omul fără identitate atrage atenția criticii și a publicului. Subiectul, pierderea identității, se preta unor dezvoltări pirandelliene, dar autorul preferă satira mecanicității la care ajung instituții și categorii sociale, în al căror angrenaj absurd individul e cât pe ce să sucombe. Demonstrației i se sacrifică întrucâtva verosimilitatea și concizia, dar multe scene relevă o
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
-se exclusiv asupra rezultatelor financiare. Vocabularul folosit pentru a organiza natura trădează, În general, principalele interese ale utilizatorilor săi umani. De fapt, discursul utilitarist Înlocuiește termenul „natură” cu cel de „resurse naturale”, accentuând doar acele aspecte ale ecosistemului care se pretează Întrebuințării de către oameni. O logică similară extrage din contextul lumii naturale acele specii de plante sau animale care au o valoare economică și le reconsideră pe cele concurente, parazitare sau care diminuează În vreun fel producția speciilor valorizate. Astfel, plantele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sau „șeptel”, În vreme ce restul sunt considerate „prădători” sau „dăunători”. Așadar, logica utilitaristă și abstractă pe care o aplica statul pădurii, prin intermediul reprezentanților săi, nu este Întru totul originală. Trăsăturile sale distinctive sunt Îngustimea perspectivei, gradul de detaliere la care se pretează și, mai presus de toate, după cum vom vedea, măsura În care aceasta poate fi impusă de stat asupra realității observate. Silvicultura științifică a Început să se dezvolte În perioada 1765-1800, cu precădere În Prusia și Saxonia. În cele din urmă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
comercianților de cherestea li se vindeau produse omogene. Logica birocratică și cea comercială erau, În acest caz, sinonime; era un sistem care promitea maximizarea veniturile obținute dintr-un singur bun pe o perioadă lungă de timp și care, totodată, se preta la o metodă de gestionare centralizată. Noua pădure lizibilă era, de asemenea, mai ușor de manipulat din punct de vedere experimental. O dată Înlocuită pădurea bătrână, mult mai complexă, cu una În care multe variabile erau menținute la un nivel constant
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ordine necesita Înlăturarea subarboretului și curățarea locului de copacii căzuți și de crengi. Intervențiile neautorizate - incendiile sau acțiunile localnicilor - erau considerate amenințări implicite la adresa rutinei administrative a pădurilor. Cu cât o pădure era mai uniformă, cu atât mai ușor se preta la o gestionare centralizată; procedurile standardizate ce puteau fi aplicate minimizau nevoia intervențiilor discreționale ce apărea În cazul pădurilor bătrâne. Mediul controlat al pădurii restructurate științific promitea multe avantaje remarcabile. Pădurarul-șef Îl putea monitoriza sinoptic, supravegherea și recoltarea se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Theodore M. Porter, Objectivity as Standardization Pădurea administratorilor nu poate fi și una a naturaliștilor. Chiar dacă interacțiunile naturale ce au loc În ea sunt cunoscute, realitatea pe care o constituie ele este prea complexă și prea diversă pentru a se preta la o descriere simplistă. Interesul comercial al statului pentru cherestea a reprezentat filtrul intelectual necesar reducerii acestei complexități la dimensiuni controlabile. Natura, oricât ar fi ea de modificată prin interacțiunea cu omul, este prea greu de stăpânit În forma sa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi dus la bun sfârșit decât de o autoritate executivă care să nu răspundă direct În fața electoratului. Logica ce a stat la baza reconstruirii Parisului se aseamănă cu cea a transformării pădurilor bătrâne În parcele amenajate științific, care să se preteze la o gestiune fiscală unitară. În ambele cazuri, s-a pus la fel de mult accentul pe simplificare, lizibilitate, liniile drepte, administrarea centrală și perspectiva sinoptică asupra ansamblului, iar o mare parte a planurilor a fost realizată. Cu toate acestea, o diferență
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un atac Îndreptat Împotriva metodelor tradiționale de construire a locuințelor: „Sărăcia și tehnicile tradiționale, inadecvate, au avut drept urmare o suprapunere a puterilor, o amestecare artificială și haotică a funcțiilor... trebuie să găsim și să aplicăm metode noi... care să se preteze de la sine la standardizare, industrializare, taylorizare.... Dacă vom persevera În a folosi tehnicile actuale, care fac ca două funcții șamenajare și mobilare În loc de construire, circulație În loc de structurăț să se confunde și să devină interdependente, atunci vom rămâne Încremeniți În aceeași
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Fiecare oraș, fiecare district, fiecare cartier este unic, este suma vectorială istorică a milioane de planuri și activități. Forma și funcția sa au, cu siguranță, o logică, care nu derivă Însă dintr-un plan global unic. Complexitatea sa nu se pretează ușor la cartografiere. În plus, orice hartă ar avea limite spațiale și temporale. O hartă a unui singur cartier ar oferi prea puține indicii cu privire la legăturile complexe cu cartierul vecin, iar o descriere mulțumitoare azi poate deveni inadecvată În câțiva
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ducă În fiecare an o luptă crâncenă pentru grâne, fără nici o garanție de reușită. Acesta a fost momentul ales de Stalin pentru a da o lovitură decisivă. El a impus un cadru rural planificat și lizibil, care s-ar fi pretat mult mai bine la apropriere, control și transformare centralizată. Peisajul economic și social pe care Îl avea În minte era, desigur, modelul industrial de agricultură avansată: mari ferme mecanizate, care să funcționeze asemenea fabricilor și să fie supuse planificării la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dihotomiile cu coloane intermediare mai elaborate (proprietatea comună deschisă, de exemplu, este mai puțin lizibilă și impozabilă decât proprietatea privată, care, la rândul ei, este mai puțin lizibilă decât proprietatea statului). Cu cât o formă este mai lizibilă sau se pretează mai bine la apropriere, cu atât mai ușor ea poate fi transformată În sursă de venit constant, fie ca proprietate privată, fie ca proprietate monopolizată de stat, ceea ce nu este o simplă coincidență. Ilizibil Lizibil Așezări Așezările temporare de vânători-culegători
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ajuta să explicăm de ce cadrul instituțional de obținere a lor poate varia. Să luăm grâul drept exemplu de ceea ce voi numi aici „cultură proletară” și să Îl comparăm cu zmeura, pe care o consider „cultură mic-burgheză” prin excelență. Grâul se pretează la cultivarea mecanizată la scară largă, reprezentând pentru agricultura colectivizată cam ce era molidul pentru silvicultura științifică centralizată. O dată Însămânțat, el nu are nevoie de multă Îngrijire până la recoltare, când o combină Îl poate tăia și treiera În cadrul unei singure
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
solului, fără să ne oprim asupra problemei cultivatorilor și a diverselor scopuri pe care le urmăresc ei folosind asemenea tehnici. După părerea lui Paul Richards, cel mai important avantaj al culturilor intercalate Îl reprezintă marea lor flexibilitate, „faptul că se pretează la o Întreagă serie de combinații care să răspundă nevoilor și preferințelor individuale, condițiilor locale și celor care se modifică În fiecare anotimp și de la un sezon la altul”. Un motiv pentru care agricultorii recurg la policultură este evitarea lipsei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
premisele inițiale, Însă numai În măsura În care forma de cunoaștere satisface aceste condiții și este impersonală, universală și complet neinfluențată de context. În schimb, după cum subliniază Detienne și Vernant, mētis-ul este caracteristic „situațiilor efemere, schimbătoare, deconcertante și ambigue, situații care nu se pretează la măsurători precise, calcule exacte sau la o logică riguroasă”. Nussbaum ne arată Într-un mod convingător cum a Încercat Platon, mai ales În Republica, să transforme sfera iubirii - aproape prin definiție, una a incertitudinii, dorinței și impulsului - Într-o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Însemna includerea În designul casei a flexibilității necesare adaptării la modificarea structurii familiei sau a stilului de viață. Într-o fabrică, poate fi vorba de selectarea unui amplasament, a unui anumit mod de organizare sau a unor utilaje care se pretează la desfășurarea de procese diferite, la folosirea de materiale noi sau la trecerea la alte linii de producție. Planificați ținând cont de inventivitatea umană. Planificați Întotdeauna pornind de la premisa că cei care intervin În proiect Într-o fază ulterioară au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]