8,177 matches
-
polonezul ajuns aproape la vârsta jumătății de secol și o tânără nemțoaică, înfrânge limitele mentale și le topește pe acelea corporale. Relațiile dintre personaje sfidează verosimilul realist și motivația psihologică. Mesajul romanului propune o eliberare completă de orice este stereotip, previzibil ori marcat de prejudecată. Fratele meu, omul, 1965, este romanul insolit al uciderii de soră. Crima se petrece ca urmare a diferenței dintre două tinere care își intersectează viețile cu doi frați cu destin diferit, de altfel ca și al
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
of course", în aceea a lui Radu Afrim, D'ale carnavalui se înfățișează ca încă un punct lovit de regizorul Lucian Sabados, fără complexe că și-a propus o altă miză în comparație cu colaboratorii săi, fără teamă că rămânerea în tipare previzibile nu l-ar "lustrui" îndeajuns. Ca director, nu încape nici o îndoială, cum s-a și putut vedea, colaborează doar cu cei din linia întâi. O dovadă limpede că ne aflăm în fața unui profesionist în management teatral. Preocupat să se vadă
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
referință este de aproape treizeci de ani, mai exact cuprins între 2 iulie 1967 și 15 august 1995. Cei douăzeci și opt de ani trec monoton, împărțiți egal între întîmplări exterioare și gînduri, reflecții, neliniști lăuntrice. între lumea de afară, obiectivă și previzibilă, cu evenimente meteorologice, schimbări de peisaj și de decor, și ambientul intim, lumea atelierului, a lucrărilor care se nasc și care dobîndesc viață autonomă - lume cu îndoieli, cu victorii și cu melancolii. Prin aceste note, scrise de multe ori neglijent
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
creând impresia unei stabilități, adică a menținerii poeziei la nivelul anterior; a doua etapă (după 2000) în care ficțiunea se regenerează, iar declinul poeziei devine evident. Creșterea interesului pentru literatura confesivă a fost urmată, cam din 2000, de o descreștere previzibilă a interesului pentru memorialistică și jurnale, datorată epuizării relative și, mai ales, sațietății sau oboselii publicului. Non-fictivul își făcuse datoria, deși surpriza unor mărturii interesante se păstrează în continuare, dar fără a crea evenimentul. Literatura confesivă nu a dispărut și
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
cititori imediat după 1990, dar revine în forță la începutul mileniului III, putând spera, dacă nu la succese europene notorii, măcar la afirmări modeste, dar certe. Eclipsarea poeziei, pentru cine voia să vadă, părea să fie iremediabilă într-un termen previzibil. O inflație aiuritoare, hrănită de volumele tipărite și difuzate pe cont propriu, devalorizează poezia însăși, ca gen literar. Scriitorul însuși, indiferent că e poet, prozator sau dramaturg, apare din acest motiv, al ușurinței cu care se tipăresc cărți proaste, o
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
Piața de carte, librăriile au fost invadate de traduceri, care au eclipsat o vreme literatura română. Sincronizarea tuturor cu ceea ce era nou și valoros în afară sau numai atractiv a produs o adevărată euforie. Editurile au prosperat pe seama acestui fenomen previzibil. Nici premiile Uniunii Scriitorilor sau ale altor instituții, adesea neinspirat acordate, nu au mai reușit să atragă atenția cititorilor asupra scriitorului român. Mulți scriitori au devenit publiciști febrili, instanțe morale ale politicii în acțiune. Rechizitoriul prezentului și al trecutului era
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
literatura română din perioada comunistă nu putea fi nici acceptată în bloc, nici condamnată în bloc. Era nevoie de o reexaminare meticuloasă a tuturor valorilor, ceea ce nu se poate realiza într-o dezbatere publicistică dezordonată, animată în mod firesc și previzibil de polemici. Numai istoriile literaturii, scrise din perspective individuale oricât de subiective, dar suficient de bine articulate și argumentate, pot da o imagine veridică, modificată, a ierarhiei de valori, în funcție de locul de privire (distanță, înălțime, unghi, criterii de apreciere). Au
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 4 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "Ministerele și centralele răspund de elaborarea prognozelor pe produse și grupe de produse, care vor evidenția direcțiile de modernizare a producției, modificările previzibile în structurile sortimentale, perspectivele înnoirii produselor, evoluția tehnologiilor de fabricație, a parametrilor de eficiența economică, posibilitățile de asigurare a bazei tehnico-materiale, de desfacere a produselor pe piața internă și externă." 2. Alineatul 1 al articolului 14 va avea următorul cuprins
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
a găsit nu numai un teritoriu optim de manifestare, ci și spațiul său de securitate, orizontul sub umbrela căruia nu este loc pentru degradare și entropie. Disociind semnul de sensul său convențional, obiectul de funcție și forma de conținutul ei previzibil, el a reconstruit totul într-un regim unitar, ireductibil și fără convulsii. Infinitatea de cărți s-a revărsat în Cartea atotcuprinzătoare, universul domestic s-a comprimat într-o Cutie, după cum viața însăși s-a restrîns în ordinea severă a unui
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
a impus în ultimii ani în domeniul educațional", ceea ce înseamnă că a editat manuale și carte școlară. A început deci într-un sens strict utilitar, eficient economic, mizând numai pe aparițiile editoriale cu vânzare sigură, vizând un public omogen, distinct, previzibil și relativ bine delimitat. E un model de dezvoltare a unei edituri, pornind de la producția de manuale, de alt tip decât Editura Ideea europeană (pe care am pre-zen-tat-o săptămâna trecută), care s-a dezvoltat în jurul unei reviste. În catalogul toamnă-iarnă
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
Jiri Marek (Unchiul meu Ulise, tradus de Jean Grosu), Raymond Radiguet (cu Bal la contele d´Orgel, în vechea traducere a lui Demonstene Botez), Luigi Pirandello (romanul Exclusa, necunoscut mie până acum, tradus de Cristina Paula Marin) - dintr-o arhivă previzibilă a clasicilor modernității. Cele mai multe, dacă nu chiar toate, sunt reeditări ale unor traduceri cunoscute. Complet necunoscuți mie dintre autorii acestei colecții sunt doar Chloé Delaume, cu Locuiesc în televizor, și Patrick McGrath, cu Spider. Deci doza de inedit (inedit în
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
o istorie care-i scutește de o abordare stringentă a actualității. Or, aceste lucruri mi se par, oricum le-am suci sau învîrti, niște demisii, și noi le-am înfierat ca atare. Sigur că replicile care au sosit erau cele previzibile. Am fost acuzat, împreună cu ceilalți, ba de frustrări, ba de complexe, ba de resentimente, de parcă asta ar spune ceva. Dacă constați asemenea manifestări drept legitime, ar trebui să și explici ce anume le cauzează. Sau ele se năzăresc așa, din
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
al președintelui Traian Băsescu. De aceea, cu siguranță, adepții acestui proiect vor fi entuziasmați de carte, iar cei care îl contestă, îi vor căuta, cu microscopul, cusururile. Toți vor trebui însă să o citească foarte atent. Pentru că dincolo de orientarea generală, previzibilă, ea este plină de analize punctuale de mare finețe și de informații peste care în vâltoarea cotidiană am trecut prea ușor, dar care, rememorate, pot pune lucrurile într-o lumină nouă. Pe de altă parte, nu pot să-mi ascund
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
consemnat propria derută. Nihilismul l-a golit de vitalitate. Din fascism a împrumutat teatralitatea gesturilor. Căuta o supapă pentru a depăși dilema sterilității. S-a simțit tentat să sfideze, să iasă din rând, să provoace uimirea, să dezmintă ce e previzibil, neocolind exhibiționismul. Când Malraux a plecat în Spania, Drieu a stat pe loc, a rămas ostentaiv departe de înfruntare. În declarații însă s-a situat de partea lui Franco. L-a exasperat învârtirea în gol a cărturarilor, incapabili să concretizeze
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
a editorului și istoricului literar, la fel de devotați în restituirea integrală a operei și în reconstituirea minuțioasă a vieții scriitorului. Niculae Gheran se simte din ce în ce mai nemulțumit de sine însuși pentru simplificarea la care a fost obligat și evadează în două direcții previzibile: comentarii despre contextul biografiei lui Rebreanu, ocazionate de dezvăluirea unor noi documente (mai frecvent, din categoria corespondenței primite) și amintiri despre lumea editorială din perioada comunistă. Dovezi convingătoare și antrenante la lectură sunt cele două volume publicate de Niculae Gheran
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
altfel (ca și în cazul primirii în NATO), mai degrabă din considerente geopolitice și strategice, decât din evoluții spectaculoase ale societății românești spre asumarea deplină a acquis-ului comunitar. Migrația masivă a românilor spre Occidentul dezvoltat și prosper, cu consecințele ei previzibile (de genul "cazului Mailat", din Italia), a fost, în fond, rezultatul aplicării formale a legislației europene, al preluării formelor presupuse de aceasta, fără ca fondul să fie pregătit. Faptul se datorează "păcatului originar" al democrației românești actuale. Nu a existat, după
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
Ovidiu Pecican În timp ce alți exploratori ai medievalității se îndeletnicesc, fiecare, cu sondaje și măsurători mai mult sau mai puțin previzibile, Corin Braga, comparatist de anvergură, a luat în piept una dintre acele reconstituiri globale care retrasează o hartă a imaginarului unei epoci. După ce, într-un prim volum intitulat Le paradis interdit au Moyen Age și purtând subtitlul La quete manquée
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
ce-l încearcă, rămas în aceeași cheie similiculinară: "Cărțile edificatoare sînt montone și își propun experiențe de care nu ești în stare; Kierkegaard pălăvrăgește enorm; Hegel e ca o flașnetă; Lévinas e mediocru; Hesse e plicticos; Cioran e minunat, dar previzibil că îți taie și mai mult pofta de mîncare". în prezența acestei sumbre frivolități, rămînem siderați. Drept care sîntem puși în situația a ne întreba cum de mai poate autorul Tragicului să-i urecheze, așa cum obișnuiește, pe nefericiții noștri contemporani care
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
mai curând nesigure, experiențe-limită dintr-un imediat foarte îndoielnic. O dată, însă, cu Cenotaful Ioanei Nicolaie, câteva dintre sursele esențiale atitudinii rezervate încep să mi se estompeze. Sunt curios în ce redută conjuncturală se vor refugia, acum, într-un gest perfect previzibil, militanții partizani ai "autenticismului". Și cum își vor delimita din nou, polemic și superficial, enclava. În ceea ce mă privește, fără a fi sedus de urmele pixului pe pagină, de eventuale și felurite formalisme cu poantă sau de curgerea treptată a
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
de a face din artă un fel de elogiu al energiilor primare și al substanțelor ingenue și aceea de a raționaliza stihia și de a codifica amorful pînă la dobîndirea unei vieții de sine stătătoare a formei, Max Dumitraș sfîrșește, previzibil pentru temperamentele insațiabile și pentru caracterele neliniștite, prin a ceda amîndurora. Astfel, discursul lui artistic devine unul integrator și totalizator, atît în ceea ce privește latura creatoare, morală și expresivă, cît și aceea tehnică și materială. Insesizabil, dar în mod fatal, el trece
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
de cimitir. Izolați de problemele omului de rând, au impresia că fac istorie, călărind măturile ridicole ale unui pacifism ce duce la groapa istoriei. Am văzut lașitatea, în aceste zile, luând forme variate - de la încercarea pesedeilor de a-și ascunde previzibilul eșec, în proiectatul referendum anti-Băsescu, în spatele "deciziei comune" a parlamentarilor, la lipsa de bărbăția de a-l înfrunta pe președinte când și-a ținut discursul în Palatul Poporului. Dar nici una dintre ele nu mi se pare mai respingătoare decât aceea
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
ediția de Opere Petru Dumitriu. Va mai dura până vom reuși să ne facem o imagine completă asupra întregii opere a lui Eugen Barbu, cu toate mizeriile ei morale și ideologice. Avem aici partea cea mai bună a unei opere, previzibilă, cunoscută, lipsită de umbrele și penumbrele ei. Marin Sorescu, Opere. VI. Romane. Proză scurtă, ediție îngrijită de Mihaela Constantinescu-Podocea, 1240 p. E ultimul volum din seria Sorescu. Au rămas pe dinafară traducerile. Cine nu crede se poate convinge, citindu-l
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
ar putea cu ușurință extinde peste aproape întregul context literar actual. Se publică, de o vreme încoace, tot mai mult și mai atent față de legile promovării, din ce în ce mai atractiv pentru simțurile grăbite ale cititorului. Lucru firesc. La fel de firesc, dar mai puțin previzibil, e felul în care autorii încep să înțeleagă și să învețe din lecția editorială. Avem volume construite riguros, puse fluent în pagină, dând seama despre un discurs extrem de unitar (în marginea tautologiei, uneori) și de limpede. O scriitură care își
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
mincinoși. Înstăpânită peste țară, perfect echipată pentru atacul la baionetă, clasa politică actuală a dus la perfecțiune străvechile datini ale furtului, lașității și nerușinării. Cu astfel de specimene, reacția împotriva referendumului pentru introducerea votului uninominal e cât se poate de previzibilă. Șaptesprezece ani de operații oneroase i-au făcut pe parlamentari să creadă că modelul ascunderii incompetenței și lăcomiei pe lista de partid va funcționa la nesfârșit. Ceea ce-i înnebunește e faptul că ideile reformiste provin de la Traian Băsescu - personajul care
Fitness la urna cu bile trucate by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9874_a_11199]
-
fi fost prea searbăd ca rivalitatea dintre cele două oponente să se mărginească la un banal diferend amoros - căci oricît de înalt ar fi nivelul spiritual al preopinentelor, cearta dintre o soție și o amantă nu poate depăși un prag previzibil de răfuială feminină -, Catherine Clément sporește tensiunea psihologică a romanului punînd în lumină adînca prăpastie ce desparte convingerile politice ale celor două doamne: Elfride Heidegger, o nazistă incurabilă și fanatică din cauza căreia naivul și credulul filozof fusese atras într-o
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]