180,565 matches
-
singurul ce nu poate fi măcinat de timp în această lume terorizată de adevăruri mă rog doar să înțeleg, cum se schimbă deodată unul la ochi, cînd altul doar deplînge și așteptă * treceam în zori printre arbori, deși simpla mea prezență în mers gratuit printr-o pădure era pe atunci suspectă și punea pe mulți pe gînduri de atunci au trecut ani. traversez și azi pădurea înserată în murmurul gregorian al sîngelui fiecare pas, un puls de rugă dincolo de graiul nedeslușit
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
suspectă și punea pe mulți pe gînduri de atunci au trecut ani. traversez și azi pădurea înserată în murmurul gregorian al sîngelui fiecare pas, un puls de rugă dincolo de graiul nedeslușit din jur dincolo de înserare ori de lumină o altă prezență în mers gratuit mă molipsește peste hăuri cu un surâs * totul există și nu există în același timp, aici zace pesemne taina nedeslușită a copilului au fost ierni. au fost înmuguriri sub care am trecut neumbriți de gînd. au fost
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
căutat pe dinăuntru ca peștele de icre, ca sepia de perle pe dinăuntru căutat de tine cel nou în miezul ființei mele nou încrustat. Uitat între mațe un bisturiu și cusătura deasupra închisă - doar la aplecări cu durere-ți simt prezența încinsă - cusut și tăiat - rana, gestul, cuvântul - plaga supurândă. Cusut și tăiat. Cum să mă întorc acasă, când acasă este un lighean cu lături argintate ... când cel ce spune este auzit doar de afară, când cordonul ombilical a devenit o
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
într-o ogradă acolo în Siberia sovietică. Omului se pare Suprema nelibertate e să conștientizezi că există infinitul ca neatingere de limită de scop Lumea imită (simulează) libertatea ce nu se poate reflecta în nimic dat fiind că infinitul-nefiindul exclude prezența oglinzii Din toate astea până pe la cincizeci de ani omului i se pare a fi condamnat la viață apoi - in-vers... (in verso veritas) versul ca cealaltă parte - verso-ul, versul - fenomenologiilor unde se viețuiește invers viețuirii cunoscute nouă) - toate făcând
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8113_a_9438]
-
autoare de mare succes în epocă. Henry James îi scrie, la 26 iulie 1899, că, citind manuscrisul ei, cedase "nevoii mele irezistibile de a mă întreba, subiectul fiind dat, în ce fel s-ar putea plasa cititorul mai bine în prezența lui. Dar, mare surpriză, iată că subiectul nu e în niciun fel Ťdatť - iată că eu pur și simplu, cu violență mutilatoare, l-am furat. Natura acestei violențe face din mine un cititor mizerabil de roman - încep atît de repede
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
eră, căci mulți dintre ei depășiseră veacul, și nu le mai rămăseseră multe zile de trăit. O liniște aburindă se lăsă peste cetatea supusă mutațiilor, în vreme ce ciuperca muntelui amenința să se extindă ca o tumoră, mușcând până și din cer. Prezența ei enigmatică nu mai interesa pe careva, deoarece urmau să evadeze din cușca lor spațială pentru a călători în timp. Etnologul scruta cu încântare cetatea, întregul platou. Se făcea acum o selecție naturală, căci nu toți oamenii erau pregătiți pentru
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
o dorise și el. Singurul necaz era acela că nu vorbea. Se lăsa înduplecată, poate, doar de magicieni. Măcar pentru o asemenea conversație era necesar ca aceștia să se arate. În locul clarvăzătorilor, se iviră trei elicoptere înaintând în triunghi echilateral. Prezența lor generă un nou subiect de meditație. Zburătoarele fură atrase de ciuperca muntelui înalt, care le captă și zgomotele. În urma lor sporiră supozițiile montagnarzilor. Unii credeau că oamenii altor platouri soseau pe calea aerului pentru a-și lua rămas bun
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
pe o scară până în fața unei porți negre, masive, de oțel, cu două broaște sub un volant de culoarea aramei. Intrarea în tezaur semăna cu o mică ceremonie. Descuierea porții se făcea de către arhivar sau un funcționar, dar numai în prezența directorului sau a procuristului care păstrau cheile. Mă uimea întotdeauna faptul că ditamai poarta, groasă cât palma Tatălui meu, nu scârțâia deschizându-se, așa cum scârțâiau chiar și cele mai simple uși. Se mișca greu, lent dar lin, ca o mare
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
a ajuns în lagărul de la Neuengamme și scrie acasă cu nostalgie. Vik Capesius face curte și mamei autorului implicat. Ea îi schițează un portret din amintiri: era violent, rece, lucid, greoi, urât, probabil și cu sânge țigănesc, bun dansator. În prezența lui, mama, Eri, l-a cunoscut pe tatăl "naratorului", într-o excursie la munte, în Harghita, de Anul Nou. Mai apar Amy, bunica, o mătușă a mamei, Cecilia, căsătorită cu Daniel, fiii lor, Roland (o voce cu mare pondere în
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
Mai apar Amy, bunica, o mătușă a mamei, Cecilia, căsătorită cu Daniel, fiii lor, Roland (o voce cu mare pondere în carte, profesor de religie în lagăr, despre care între rude se spunea că fusese "mereu cu cafeniii") și Reinhard, prezență pur nominală. Soția lui Roland este profesoară de muzică la Auschwitz. Ei alcătuiesc aici o familie, cu un copil foarte mic. Abia în 1963 Roland dezvăluie prezența sa în lagăr, constatând că " Viața era ca peste tot." El se simte
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
despre care între rude se spunea că fusese "mereu cu cafeniii") și Reinhard, prezență pur nominală. Soția lui Roland este profesoară de muzică la Auschwitz. Ei alcătuiesc aici o familie, cu un copil foarte mic. Abia în 1963 Roland dezvăluie prezența sa în lagăr, constatând că " Viața era ca peste tot." El se simte responsabil pentru alt lagăr, Flossenbürg. Credința profesorului de religie de la Auschwitz este că " Nici o religie nu poate fi tolerantă." Antisemit fățiș, pretins emul al lui Nietzsche, Roland
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
constituie amestecul de concret și fabulos, ambii factori ai elementarității, cel dintîi sprijinit pe senzoriu iar cel de-al doilea pe puterea imaginației, din concursul cărora ia naștere substanța poetică. Efectul lor e contrastul care dă viață textului. Cu cît prezența fiecăruia dintre ei e mai apăsată, cu atît contrastul e mai puternic, sporind vivacitatea discursului. E aci o manifestare a uimirii în fața lumii date ce se revelă simțurilor (omul arhaic e un copil), dar și o tentație permanentă a trecerii
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
identitate. Clamează că „mai bine n-ar mânca decât fără țigări“ etc., etc.). Fetele nu mai poartă tocuri, merg mult pe jos, și-apoi, e inutil. Bărbații din aceeași categorie, eligibili, în speță, nu sunt receptivi sau se inhibă în prezența luxului unei cizme mai elegante. În general, colaborează. La tot. La ce pică. La grădinițe particulare predă engleză. La presa culturală, dacă a avut baftă să fie recomandat de cineva din interiorul redacției, a fost activ la seminarii în timpul facultății
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
a compozitorilor români contemporani. Drept pentru care a purces la o adevărată cascadă de seminarii și colocvii, pe care le ticluiește și pritocește cu grijă și pasiune, precum și la derularea unui ciclu de concerte intitulat Musik unserer Zeit, în care prezența românească este semnificativă. Ar fi putut fi o simplă spectatoare a vieții muzicale. Meseria de martor pare însă să-i provoace o oarece repulsie. Ce rămâne și cum sporește dacă nu participă? Pentru ca să existe, trebuie să fie părtașă la evenimente
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
și cu un alt sentiment al istoriei. Omul public, fie el politician sau doar o variantă tîrzie de erou civilizator, iese din fumul lumînărilor și din aerul greu de tămîe, lasă icoana în funcția ei strict liturgică și își secularizează prezența, imaginea și memoria. În orizontul simbolic al orașului apare acum, fie trecînd prin cimitir, fie coborînd direct din marile piețe occidentale în micile și indecisele noastre scuare, statuia, chipul recognoscibil al unui personaj real sau imaginea alegorică a unui fapt
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
real sau imaginea alegorică a unui fapt excepțional. Orașul, viața publică și asumarea directă a istoriei creează instantaneu o nouă mitologie și un alt plan de referință care, într-un anumit fel, se substituie vechilor reprezentări ale transcendenței. Chiar și prezența cea mai banală în spațiul public, de la cea motivată individual și pînă la aceea animată de o necesitate colectivă, capătă prestanța și atributele unui ceremonial și ale unei forme noi de expresie. Pentru că asimilarea tridimensionalului într-un orizont cultural și
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile ei destructive, să se fi manifestat cu atîta evidență ca asupra statuarului. Dar tocmai această aventură a sculpturii noastre de for, de multe ori dramatică și hilară în același timp, semnalează prezența exemplară și, de multe ori patetică, a artistului în Oraș; ca o condiție a existenței Orașului și ca o garanție deplină a demnității sale. Faptul că imaginea creatorului în spațiul public este acum destul de precară și de incoerentă nu înseamnă
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
în spațiul public este acum destul de precară și de incoerentă nu înseamnă, însă, că Artistul nu este la locul lui, ci doar faptul cu mult mai banal că Orașul nu este încă pregătit să-i recunoască și să-i consacre prezența.
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
unele dintre ele, trimise și direct). Hanrietta Eminescu, sora poetului, consemnează Într-o scrisoare că fratele ei l-a vizitat Într-o zi acasă și au zăbovit la un pahar În plus de vin. Fiind toți purtătorii acestui nume botoșăneni, prezența lor În jurul lui Eminescu se justifică. Nici unul nu ia cuvântul pentru a Întări sau dezminți textul din Universul. 4. În acești ani (1920-1930) apar multe informații necontrolate despre Eminescu. Doctorul Vines va scrie amintirile sale În 1931, G. Călinescu În
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
cu punerea în abis și efectul de specularitate; un loc deosebit îi revine „ekphrasis-ului” ca descriere metaleptică a unui tablou real sau imaginar asumată de un text literar. Datorată, desigur, unei priviri democratice asupra domeniilor și genurilor, este de semnalat prezența unor referiri la transgresiuni și intruziuni operate de televiziune prin emisiuni binecunoscute precum Real TV, prin foiletoane kitsch precum cunoscutul și la noi Dallas, dar și prezența unor cazuri de figuri metaleptice din domeniul cotidianului (reacția telespectatorului care și-a
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
literar. Datorată, desigur, unei priviri democratice asupra domeniilor și genurilor, este de semnalat prezența unor referiri la transgresiuni și intruziuni operate de televiziune prin emisiuni binecunoscute precum Real TV, prin foiletoane kitsch precum cunoscutul și la noi Dallas, dar și prezența unor cazuri de figuri metaleptice din domeniul cotidianului (reacția telespectatorului care și-a văzut vecina la televizor și consecințele metaleptice ale acestui fapt), totul însă presărat cu umor (lui Aristotel i-ar fi plăcut, cu siguranță, cinematograful), ironie și autoironie
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
consecuția figurii îi este dragă lui Genette, care a imaginat, rînd pe rînd, „efectul Jupien”, „efectul Ménard”, „efectul Berma”, „efectul Arnolphe”, fabricîndu-și, adeseori, concepte pornind de la personaje literare; acum este rîndul lansării unui efect de metalepsă și anume „efectul de prezență”, care vine să nuanțeze și corecteze mai vechiul „efect de real” propus de Barthes prin anii ’60; „efectul de prezență” provine din introducerea în mod fictiv a autorului, un Flaubert, un Michelet, într-un loc în care logica povestirii nu
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
Arnolphe”, fabricîndu-și, adeseori, concepte pornind de la personaje literare; acum este rîndul lansării unui efect de metalepsă și anume „efectul de prezență”, care vine să nuanțeze și corecteze mai vechiul „efect de real” propus de Barthes prin anii ’60; „efectul de prezență” provine din introducerea în mod fictiv a autorului, un Flaubert, un Michelet, într-un loc în care logica povestirii nu i-ar permite să o facă, pentru a prezenta sumedenie de „lucruri văzute”, încălcînd sobrietatea povestirii neutre și distante. Prin
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
mai vechi sau mai noi, de exemplu, depistează cheia sinuciderii introvertitului mânuitor de bani publici în zona relației sale cu superiorul ierarhic care întrupează Autoritatea - opresivă, înspăimântoare, generatoare de anxietate perpetuă și de înfricoșări paroxistice cauzate de imprevizibilitatea malefică a prezenței/ absenței sale. Or, dacă stăm și ne uităm bine, toate acestea aparțin unui imaginar birocratic care, pur și simplu, n-are nici o tangență cu universul din Inspecțiune! Logica imanentă oricărei interpretări critice veritabile interzice substituirea singurei Autorități reale în plan
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
Laura Pavel Într-o discuție despre hermeneutica literară a ultimelor decenii, Ștefan Borbely semnala, în cadrul criticii noastre postbelice, prezența unei linii ideatice neomanieriste, care se revendică de la Panovsky și Hocke. Ea ar fi identificabilă “pe coordonata Edgar Papu - I. Vartic - Marta Petreu”, ca și în eseurile și exegezele ce țin de “echinoxismul speculativ”. Ion Vartic își mărturisește cu insistență
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]