7,932 matches
-
dacă în acest interval de timp Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției; pe durata acestui termen, dispozițiile declarate neconstituționale sunt suspendate de drept. ... 65. În raport cu textele sus-indicate rezultă că prezumția de validitate și de constituționalitate care însoțește o normă legală încetează de la data publicării deciziei instanței constituționale care statuează în sens contrar și că respectiva normă nu mai poate face parte din ordinea juridică internă. ... 66. Pe de altă
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
incidentă, cauzele fiind pendinte pe rolul instanțelor judecătorești, ceea ce înseamnă că acestea nu sunt soluționate cu caracter definitiv, raportul juridic contestat nu și-a epuizat efectele juridice, însă dispoziția legală constatată neconstituțională nu mai poate fi aplicată, fiind răsturnată prezumția de constituționalitate de care a beneficiat până la pronunțarea deciziei Curții Constituționale. ... 78. În litigiul pendinte, în care s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, constatarea caracterului neconstituțional al dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
ce înseamnă că ele trebuie aplicate întocmai, nu numai în ceea ce privește dispozitivul deciziei, dar și considerentele care îl explicitează. (...) Dacă aplicarea unui act normativ în perioada dintre intrarea sa în vigoare și declararea neconstituționalității își găsește rațiunea în prezumția de constituționalitate, această rațiune nu mai există după ce actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar prezumția de constituționalitate a fost răsturnată“ și, prin urmare, „instanțele (...) erau obligate să se conformeze deciziilor Curții Constituționale și să nu dea eficiență actelor
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
considerentele care îl explicitează. (...) Dacă aplicarea unui act normativ în perioada dintre intrarea sa în vigoare și declararea neconstituționalității își găsește rațiunea în prezumția de constituționalitate, această rațiune nu mai există după ce actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar prezumția de constituționalitate a fost răsturnată“ și, prin urmare, „instanțele (...) erau obligate să se conformeze deciziilor Curții Constituționale și să nu dea eficiență actelor normative declarate neconstituționale“. În același sens, Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
plângere contravențională atunci când sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda ce nu depășește suma de 3.000 de lei“, se observă că, utilizând un limbaj imperativ, textul stabilește în sarcina petentului obligativitatea completării formularului de plângere contravențională, pornind de la o prezumție de nelegalitate a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Prin urmare, ca efect al adoptării actului normativ criticat, toate procesele-verbale care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei sunt prezumate ope legis ca fiind nelegale, petenții
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
al adoptării actului normativ criticat, toate procesele-verbale care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei sunt prezumate ope legis ca fiind nelegale, petenții fiind obligați să formuleze plângere contravențională, contrar regulii conform căreia procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate. Împrejurarea că norma nou-introdusă este derogatorie și imperativă rezultă din analizarea comparativă a formulei utilizate în textul art. 36^1, potrivit căreia „petentul este obligat să completeze formularul de plângere contravențională“, prin raportare la dispozițiile cadrului general de
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
prin care s-a aplicat avertismentul sau amendă care nu depășește 3.000 de lei sunt nelegale, contrar jurisprudenței Curții Constituționale. Instanța de contencios constituțional a statuat în numeroase decizii că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, atunci când este formulată plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură (Decizia nr. 435 din 4 iulie 2019). Or, prin reglementarea obligativității de a completa formularul de plângere contravențională se deturnează prezumția de veridicitate
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
lei sunt nelegale, contrar jurisprudenței Curții Constituționale. Instanța de contencios constituțional a statuat în numeroase decizii că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, atunci când este formulată plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură (Decizia nr. 435 din 4 iulie 2019). Or, prin reglementarea obligativității de a completa formularul de plângere contravențională se deturnează prezumția de veridicitate a procesului-verbal contravențional, considerându-se că cele prin care s-a aplicat avertisment
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
bucură de prezumția de legalitate, atunci când este formulată plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură (Decizia nr. 435 din 4 iulie 2019). Or, prin reglementarea obligativității de a completa formularul de plângere contravențională se deturnează prezumția de veridicitate a procesului-verbal contravențional, considerându-se că cele prin care s-a aplicat avertisment sau o amendă de valoare redusă sunt nelegale, în timp ce, pentru aplicarea unor amenzi mai mari, contravenientului i se păstrează libertatea, dreptul de a
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
omului și a libertăților fundamentale, motiv pentru care este obligatoriu ca toată această materie a contravențiilor să fie caracterizată de mai multă rigurozitate în reglementarea procedurii de soluționare a plângerilor contravenționale, care să nu permită existența vreunei îndoieli în privința prezumției de legalitate a procesului-verbal. ... 11. De asemenea, Avocatul Poporului susține că legea criticată încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, garantat de art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Potrivit reglementării criticate, soluționarea plângerii contravenționale
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
premisele încălcării dreptului la apărare. În practica instanțelor de judecată, s-a decis că este nelegală hotărârea în cazul în care instanța de fond a soluționat cauza fără a proceda la citarea martorului semnatar al procesului-verbal de contravenție, fiind afectată prezumția de nevinovăție a celui împotriva căruia statul formulează o „acuzație“, soluția reprezentând o ingerință nejustificată în dreptul la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 din Convenție și de art. 21 din Constituție. ... 20. Cu privire la principiul legalității
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
nr. 903 din 6 iulie 2010 sau nr. 26 din 18 ianuarie 2012). În domeniul contravențional, după cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 435 din 4 iulie 2019, procesulverbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură, iar în acest caz instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
contravențional, după cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 435 din 4 iulie 2019, procesulverbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură, iar în acest caz instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul criticat nu instituie obligația de a ataca toate procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei, ceea ce ar echivala cu o prezumție a nelegalității tuturor proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei. Astfel, chiar dacă art. I din legea supusă controlului de constituționalitate, cu referire la introducerea art. 36^1 alin. (1
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
suveranității naționale în nume propriu de către un grup de persoane (13), membri ai Biroului permanent, ceea ce este contrar art. 2 din Constituție. Stabilirea procedurii propriuzise de legiferare nu ține de competența acestui birou, ci de cea a Senatului. Prezumția de comportament constituțional loial a fost încălcată de Biroul permanent, care nu numai că șia depășit limitele delegării stabilite prin Regulamentul Senatului, ci a și anulat dreptul senatorilor de a susține amendamente și de a vota asupra lor potrivit procedurii
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
compararea a două texte legale, prin care legiuitorul a stabilit un regim sancționator diferit, nu poate fi primit ca fundament al unei excepții de neconstituționalitate. În legătură cu această manieră de a formula critica de neconstituționalitate, se arată că răsturnarea prezumției de constituționalitate a unui text legal poate fi realizată doar prin intermediul controlului de constituționalitate, însă cu respectarea anumitor coordonate legale și constituționale. ... 20. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
generic exprimate în principiul „opoziția se exprimă, iar majoritatea decide“, prezumând că orice entitate, inclusiv Biroul permanent, va acționa cu respectarea normelor de loialitate constituțională, astfel că nu va depăși limitele delegării acordate și va adopta acte neconstituționale. ... 11. Or, prezumția de comportament loial constituțional a fost încălcată în mod flagrant de către Biroul permanent atunci când prin Hotărârea nr. 37 din 19 septembrie 2022 a prevăzut că procedura de legiferare pentru ședința din 17 octombrie 2022 va fi aceea prevăzută
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
exprimate în principiul „opoziția se exprimă, iar majoritatea decide“, prezumând că orice entitate, inclusiv Biroul permanent, va acționa cu respectarea normelor de loialitate constituțională, astfel că nu va depăși limitele delegării acordate și nu va adopta acte neconstituționale. ... 11. Or, prezumția de comportament loial constituțional a fost încălcată în mod flagrant de către Biroul permanent atunci când prin Hotărârea nr. 37 din 19 septembrie 2022 a prevăzut că procedura de legiferare pentru ședința din 17 octombrie 2022 va fi aceea prevăzută
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
instituției opririi executării lucrărilor, fără a se menționa nimic în privința construcțiilor deja executate din punct de vedere tehnic, precum și prin inaplicabilitatea instituției suspendării în ceea ce privește demolarea, se ajunge practic la situația în care sunt înlăturate atât prezumția de nevinovăție, cât și cerința verificării actului constatator. ... 8. Judecătoria Craiova - Secția civilă apreciază că dispozițiile art. 28 alin. (3) și cele ale art. 35 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 sunt constituționale. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
autorității respective. ... 22. Ținând seama că însăși Constituția lasă Parlamentului această atribuție de a defini câmpul de aplicare a noțiunii cadre militare, Curtea Constituțională este, în principiu, obligată ca, în realizarea controlului de constituționalitate a legii respective, să acorde o prezumție de constituționalitate puternică a opțiunii legiuitorului. Ca atare, excluderea operată de prevederile criticate în cauza de față este conformă cu art. 118 alin. (2) din Constituție. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 389 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260858]
-
ridicată de Dorian Ion cu ocazia soluționării unei contestații formulate împotriva sentinței penale pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal încalcă prezumția de nevinovăție și libertatea individuală. Apreciază că ar trebui dispusă punerea sa în libertate din moment ce a declarat că nu dispune de sume de bani sau alte venituri. Susține că aceste dispoziții sunt neclare și imprevizibile, judecătorul având obligația
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
aceste dispoziții sunt neclare și imprevizibile, judecătorul având obligația de „a-l considera nevinovat“ în lipsa unor „probe ce dovedesc, dincolo de orice bănuială și îndoială, vinovăția privind încălcarea unei legi ce prevede sancționarea unei fapte considerate infracțiune“. Arată că prezumția de nevinovăție este un drept fundamental, judecătorul trebuind să comunice publicului și în mod special acuzării, procurorului, că suspectul/inculpatul/condamnatul este nevinovat. ... 6. Referitor la dispozițiile art. 100 alin. (4) din Codul penal, arată că nu orice deținut este potrivit pentru
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 41 referitor la munca și protecția socială a muncii, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
din Codul penal și ale art. 55^1 alin. (1) din Legea nr. 254/2013, Curtea observă că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci face diverse aprecieri referitoare la punerea sa în libertate, obligațiile judecătorului cauzei în contextul respectării prezumției de nevinovăție, apreciind, totodată, că textul art. 55^1 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 nu „specifică dacă constituie obiectul acordării dreptului la liberare condiționată sau obiectul unui drept aparent devenit iluzoriu“. ... 16. Având în vedere cele susținute în motivarea excepției
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
fost transmisă sau efectuată la data la care scrisoarea a fost predată personal, înregistrată sau expediată de pe contul oficial de e-mail al expeditorului, cu condiția ca expeditorul să nu primească nicio informare privind eșecul de livrare, dar orice prezumție de notificare efectivă poate fi respinsă dacă se demonstrează că nu a fost primită efectiv. ... XII. Soluționarea litigiilor Orice litigiu referitor la interpretarea sau aplicarea prezentului memorandum de înțelegere face obiectul concilierii, cu excepția cazului în care este soluționat pe
MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE din 10 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260745]