4,386 matches
-
din care aceste calități ale sale pot răsări. În o a doua scrisoare, adresată membrilor de căpetenie din partidul conservator, d. C. A. Rosetti mai află și alte indicii în cronica lui Fantasio, despre cari pretinde că-l îndreptățesc a prezuma că sub semnul algebraic fie-sa e înțeleasă și anume pasajul D-na X., al cărei nume sonor poartă bonetul frigian. Ce zice aci d. C. A. Rosetti: Numai una este în România femeia căreia, în fericita înviare a națiunii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale administrației locale și implicarea scăzută a membrilor comunității. Instituțiile statului sunt așteptate să se implice mai mult în satele foste cooperativizate, în comunele dezvoltate și în ariile de sud ale României; o implicare mai mare din partea membrilor comunității este prezumată în satele necooperativizate în trecut, în Transilvania și Banat, și în comunele mediu dezvoltate și sărace. Oamenii afirmă că s-ar implica ei înșiși în rezolvarea acestor probleme, în comunele dezvoltate. Tabelul de mai sus arată situația pe regiuni. Tabel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lucrării, a prilejuit dezvăluirea altor diferențe între cele două sate: locuitorii Tălmăcelului se identifică mai puternic cu comunitatea din care fac parte, cu statutul lor de membri ai acestei comunități, cu tradițiile și obiceiurile specifice, cu identitatea lor etnică. Ceea ce prezumam la începutul capitolului s-a dovedit adevărat: în cele două sate există diferențieri clare în ce privește mărcile identitare utilizate în comportamentul cotidian și modalitățile prin care oamenii își afirmă / mențin identitatea. Noi suntem diferiți de alții prin tradițiile noastre (în Tălmăcel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
organizare și modurile de recrutare a elitelor, există o trăsătură dominantă specifică atât fenomenelor de reproducere, cât și fenomenelor de circulație a elitelor: „aptitudinea de a conduce”. Ținând cont de epocă și de „formula politică”, este vorba despre „calitățile personale” prezumate a fi cerute de funcțiile de conducere. Aceste calități nu sunt întotdeauna aceleași: „Ele se modifică pentru că și condițiile intelectuale, morale, economice și militare proprii fiecărui popor sunt în continuă schimbare”. Acestor trăsături caracteristice care pot fi apreciate într-un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pot adresa sesizări/reclamații Agenției sau pot introduce cereri direct la instanțele judecătorești competente. (2) Sarcina probei revine persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea/reclamația sau, după caz, cererea de chemare în judecată, pentru fapte care permit a se prezuma existența unei discriminări directe sau indirecte, care trebuie să dovedească neîncălcarea principiului egalității de tratament. (3) Cererile persoanelor care se consideră discriminate după criteriul de sex, adresate instanțelor judecătorești competente, sunt scutite de taxa de timbru. (4) Agenția, sindicatele, organizațiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
deplasat spre literatura științifico-fantastică. Unele dintre povestirile sale SF s-au bucurat chiar de aprecieri internaționale - precum Emisiune nocturnă (Premiul Conferinței Europene de Science Fiction, Faenza, 1985) -, pentru că autorul folosește în narațiuni cunoștințe științifice unanim acceptate și ipoteze exclusiv raționale, prezumând totdeauna limite fanteziei și puterii omului actual. Literatura sa constituie în fond o dezbatere de idei privind relativitatea timpului, posibilitatea invizibilității, consecințele unui război nuclear, imaginea probabilă a extraterestrului, transformarea personalității omului în viitor. Însă H., care a studiat și
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
stereotipiile de sex? Să menționăm întâi diferența de nuanță dintre „așa se așteaptă societatea (cultura) de la bărbați și de la femei să se comporte” și „așa sunt ei în realitate”. Cercetările au relevat în acest sens că: a) Multe dintre diferențele prezumate prin stereotipii nu au acoperire. Astfel, în ceea ce privește capacitățile intelectuale s-a constatat o oarecare superioritate la băieți (bărbați), începând de la 11 ani, în abilitatea de calcul matematic și reprezentare spațială, iar la fete (femei), începând tot de la 11 ani, o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
imperios operante și variabilele de personalitate și de context. În acest sens s-au elaborat mai multe modele care încearcă să explice violența domestică, a căror descriere succintă arată astfel (apud Strong, DeVault, Sayad, 1998, pp. 454-455): • Modelul psihiatric, care prezumă ca factori principali ai inițierii violenței (și nu neapărat al celei reactive) tulburările psihice și emoționale, personalitatea dizarmonică, consumul de alcool și droguri. Nu e vorba atât de boli mentale (schizofrenie, retardare), cât de un potențial psihoemoțional favorabil agresivității, ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și răsfeți copilul”. Conlucrând, acești factori împing la violență familială. Tot aici se mai adaugă un factor important: adulții și precumpănitor copiii învață să fie agresivii din societate în general, din mediul familial încărcat de violență, în particular. • Modelul resurselor prezumă că indivizii recurg la violență atunci când, dorind autoritatea și dominanța, nu au resurse oficiale (situație materială, prestigiu social) pentru a le obține sau păstra. Un tată care vrea să-și impună cu orice prețdominanța în familie, dar este șomer sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aproape 350.000 de divorțuri, în 1980, la aproximativ 2.413.000 de căsătorii au fost 1.175.000 de divorțuri, în 1998, la 2.244.000 de căsătorii au fost 1.135.000 de divorțuri (Bryjak, Soroka, 2001). Se prezuma că jumătate dintre căsătoriile din ultimii ani din SUA vor sfârși prin divorț (Huber, Spitze, 1988), ceea ce s-a adeverit, după cum arată cifrele de mai sus. În Franța, în 1885, la 283.170 de căsătorii existau 4.123 de divorțuri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorțialității tc "7.1.5. Consecințe ale divorțialitĂȚii După cum am văzut, concepția despre divorț s-a schimbat profund în societatea contemporană. Divorțul nu apare ca un eșec, ci ca o soluție și un început pentru o viață mai bună. Sunt prezumate aici consecințele lui pozitive. Realitatea empirică înconjurătoare, ca și datele investigaționale ne arată însă și multitudinea consecințelor negative. În societățile tradiționale, acestea din urmă sunt aduse în prim-plan de mentalitatea colectivă. La nivelul celor doi parteneri, efectele psihologice depind
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferența se reduce extrem de mult. Într-adevăr, proporțional, familiile monoparentale (matrifocale, de obicei) sunt mai sărace. Studii de mai mare finețe dovedesc că, izolând factorul „sărăcie”, lipsa tatălui are totuși efecte de încurajare a comportamentului deviant, nu însă în măsura prezumată de simțul comun. 4. Impactul negativ al divorțului asupra copilului depinde (Wallerstein, Kelly, 1980) în principal de: gradul de conflictualitate al familiei care s-a destrămat, sănătatea mintală a părinților, densitatea rețelei sociale a actualei familii a copilului și vârsta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în schimb, atunci când „agresorul” a fost admonestat, comportamentul violent a fost practicat în mult mai mică măsură. În zilele noastre, o sursă puternică de incitare la atitudini și conduite agresive este televiziunea, dar efectele ei sunt mult mai nuanțate decât prezumă marele public (vezi, mai pe larg, capitolul 3, secțiunea 2.3.). Învățarea socială observațională, teoretizată și susținută experimental de A. Bandura, se referă, stricto senso, la comportamente și consecințe ale acestora percepute direct (chiar în filme sau la TV). Am
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pahar de băutură cu cineva sau, mai riscant, să te aventurezi în a face sex neprotejat. Variabila „cât ai fi de dispus (willingness)” încearcă să operaționalizeze tocmai acest lucru (într-un fel, asumarea riscului), spre deosebire de „intenția comportamentală”, prin care se prezumă planificarea, imaginea pe care o ai despre ce fac de obicei oamenii într-o situație specifică (invitația la „o bere”, șansa unei partide de sex, acceptarea sau nu a unei țigări cu „iarbă” etc.) în care ar urma să acționeze
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce presupun și agresivitate fizică sunt încurajate de societate. De fapt, pentru a stabili dacă agresivitatea este antisocială sau prosocială trebuie să se vadă în ce măsură ea contravine sau susține normele sociale. Este adevărat că nu întotdeauna aceste norme au claritatea prezumată în teoriile din disciplinele socioumane și, mai ales, nu întotdeauna comportamente specifice ce cuprind și secvențe de agresivitate sunt transparente în a fi de un gen sau altul (prosociale sau antisociale). Având în vedere diapazonul larg de conduite agresive și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a realiza un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de agresiune. Deși, chiar în această viziune, legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este singura sau cea mai importantă cauză a violenței. S-a clarificat faptul că nu toți indivizii răspund la sentimentul frustrării prin agresivitate - mulți cad în resemnare și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
căruia e greu de stabilit contribuția exactă a fiecărui factor. Prin comparație temporală și interculturală, putem însă estima importanța diferitelor variabile. Or, sunt sugestii că influența mass-media asupra creșterii violenței în perioade de tranziție este mult mai mică decât cea prezumată în cunoașterea socială comună. Astfel, de exemplu, s-a constatat că în anumite regiuni din SUA unde s-a introdus pentru prima dată televiziunea - și unde alți factori au rămas semnificativ neschimbați - nu s-a înregistrat o creștere a comportamentelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
orice formă de comportament agresiv substituent (inclusiv cel verbal) mai degrabă sporește probabilitatea unor acte violente antisociale intenționate de un individ decât o micșorează (Baron și Byrne, 2000; Sears et al., 1991). Investigațiile sistematice de specialitate dovedesc, așadar, că acțiunile prezumate în mod obișnuit ca având un efect cathartic de prevenire și reducere a violenței au în mai mare măsură un efect invers, de îngroșare a ei. Nu trebuie să avem însă o încredere oarbă în rezultatele acestor cercetări. Pentru studiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comun este în ce măsură prieteniile inter-sexe (între bărbați și femei) pot rămâne la respectivul statut și nu se transformă, aproape cu necesitate, în dragoste și sex. Investigații elaborate denotă că acest lucru se întâmplă frecvent, dar nici pe departe la cotele prezumate de reprezentările cotidiene (Bell, 1981) și, de completat, cu deosebire în mentalitatea tradițional-rurală, unde o prietenie sinceră, fără alte conotații, dintre un bărbat și o femeie era aproape imposibil de imaginat și de acceptat. În zilele noastre și în mediul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1988) Astfel, pornind de la constatarea că, în ciuda diverselor forme de manifestare în funcție de contexte culturale și istorice diferite, subzistă unele constante fundamentale (atractivitate sexuală și preocuparea față de celălalt, de pildă) care fac ca dragostea să apară drept un fenomen universal, se prezumă valoarea ei bioevolutivă de reproducere. Raționamentul prezentat ar fi următorul: perechile bărbat - femeie, care, pe lângă simplele raporturi sexuale, au practicat și grija unuia față de altul și față de odraslele lor, au dezvoltat, altfel spus, afecțiune și încredere reciprocă, au căutat să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociometrică în alb. Respectivul este rugat deci să marcheze cum crede el că ar arăta rezultatul aplicării unui chestionar sociometric la grupul în cauză. În paralel se aplică un asemenea chestionar membrilor grupului. Se compară apoi rezultatele efective cu cele prezumate de lider sau de o altă persoană. Datele diverselor studii nu dezvăluie o corelație pozitivă prea ridicată, statistic vorbind, între estimările personale și răspunsurile subiecților. Se înțelege că aceste constatări argumentează nu doar statutul epistemic al sociometriei, ci pot servi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numai cea științifică, ci toate forțele sociale interesate ar trebui să se implice în realizarea și funcționarea unei societăți autentic democratice. Efectele sondajelor de opinie sunt considerabile în procesul electoral și asupra rezultatelor alegerilor. Și, probabil, nu atât prin ceea ce prezumă conștiința comună, și anume că alegătorii se vor orienta înspre partidele sau persoanele mai bine cotate de sondaje. Cel puțin cercetările din SUA arată că nu există influență semnificativă asupra votului efectiv prin publicarea rezultatelor sondajelor, chiar în zilele premergătoare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interne și internaționale din 1938-1940 fac ridicolă poezia bîlbîită, ca și tematica tradițională a liricii (dragostea, natura, privighetorile), poeții avînd misiunea de a exprima revolta mulțimilor, nevoia unei alte vieți pentru români". De altminteri, toate poeziile dedicate Ardealului pot fi prezumate ca expresii ale unei orientări de dreapta. Militantismul protransilvan al lui Beniuc nu ar putea avea o altă explicație mai plauzibilă. În vara tragică a anului 1940, Beniuc venea la București însoțit de cîțiva alți tineri ardeleni, spre a dobîndi
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
experiențe pe care Occidentul nu le-a avut; țările occidentale, de pildă, n-au experiat colonialismul, pe când țările lumii a treia au fost colonii ale celor occidentale; experiența colonială a alterat radical calea lor de dezvoltare. Ignorând istoria, teoriile modernizării prezumă că aceste țări „se află în stadiul primar al dezvoltării” și că trebuie să perceapă „țările occidentale ca pe niște mentori, încercând să urmeze calea occidentală a dezvoltării pentru a atinge modernitatea” (So, 1990, p. 96). Pentru a reda starea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal, cel care are vârstă între 14 și 16 ani răspunde penal, numai dacă se dovedește că a săvârșit faptă cu discernământ, iar dacă a împlinit 16 ani este prezumat că răspunde penal doar dacă nu se dovedește că nu a avut discernământ. Odată cu împlinirea vârstei de 18 ani persoană va avea capacitate de exercițiu deplină din perspectiva răspunderii penale. În cazul în care persoana și faptă penală atribuită acesteia
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]