881 matches
-
voi știați mai multe ca ei. I-ai povestit maică-ti acasă ce s-a Întîmplat, n-a avut un răspuns și nici nu părea să vadă tulburarea ta. Ai adormit Înfășurat În această tristețe directă, brutală... Deși nu erați prieteni, doar stătuse În banca din față În ultimul an și probabil că-l sîcÎiseși cu mici răutăți, nu ți se mai Întîmplase să moară cineva atît de apropiat... Și toată povestea asta cu soba și gazele neevacuate ți se părea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Împreună cu Rică și Laur (recunoașterea s-a produs urgent, la fumat, În grădină: Ești din Brazdă? Înseamnă că-l cunoști pe Cristian. Un tip un pic mai scund ca tine, cu... Aha, și plin texte. Îl cunosc, un bandit, sîntem prieteni. Păi și zici că e cu tine În unitate? Na, că vă găsirăți și rude, a consfințit Rică noua Împrietenire). Sau că există undeva În gardul spitalului o gaură special amenajată, un fel de poartă clandestină oficială pentru amatorii de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ni se Întîmplă. Ai răbdare să ieșim la pensie... PÎnă una alta ne bucurăm de fotbal. Jucăm În optimi cu Irlanda de Nord la o cupă mondială. Pentru prima dată În istoria........ (următoarele rînduri sînt neinte ligibile sau nereproductibile) Episodul doi. Noi prieteni și noi povești sîngeroase: sufle tul rus Cinci soldați stau pe niște scaune de plajă uzate (probabil pescuite de la gunoi și reparate sumar), privind un cal răpciugos legat de unul din stîlpii de ciment ai gardului unității (arată, după cum spune
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în toate celelalte experiențe de viață. Câteodată, remușcarea îi devia gândurile de la filozofie. Dacă, în trecut, ar fi stabilit între el și Hattie o relație directă, afectuoasă, un modus vivendi obișnuit! Din câte observa la colegii lui, alți bunici erau prieteni cu nepoatele, le țineau de mână, le alintau, le luau pe genunchi, le sărutau. Cu excepția prilejurilor când se aflase alături de ea în mașină sau într-un avion, el n-o atinsese niciodată pe Hattie. Nu o mângâiase pe păr, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vârstă decât ea. Așa cum am arătat la început, sunt ennistonian get-beget și de când mă știu i-am cunoscut pe membrii familiei McCaffrey, iar pe Stella, din ziua în care s-a măritat cu George. Cred că pot afirma că suntem prieteni, deși nu obișnuiesc să folosesc des acest cuvânt. Stella a venit la mine ca la cea mai apropiată persoană „sigură“, ca la o casă „izolată de lume“, izolată de presiunea timpului, o casă unde se putea odihni și gândi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
împuiez capul. — Și inima? — Goală. Găunoasă. Plesnită ca o tobă veche. — Nu te cred. Și cânți. Am de gând să pun punct final cântatului. — Ce vrei să spui? — Pe vecie. — Aiurezi. Aș dori să-ți aduci prietenii aici. Nu am prieteni. — Nu fi atât de morocănos. — Morocănos! Îmi place cuvântul. — Adu-l pe Tom McCaffrey. — Nu ți-ar plăcea. — Ba da. Nu mi-ar plăcea mie să-l aduc. Fii serios! — E lăudăros și plin de încredere în sine și frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe Antioh și, oricare au fost meritele aheilor sau ale etolienilor, nu le-a fost niciodată îngăduit să-și întindă stăpânirea; nici încercările lui Filip de a câștiga încrederea lor nu i-au făcut vreodată pe aceștia să-i fie prieteni, fără ca, în același timp, ei să-l înjosească; nici puterea pe care o avea Antioh nu a putut să-i convingă să-i îngăduie acestuia să păstreze vreun teritoriu în acea provincie a Greciei. Romanii au procedat, în toate aceste
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
sentinței vă puteți însura, ceea ce înseamnă soacră sigură și, ca atare, și circumstanțe atenuante, din compasiune, din partea completului de judecată, dacă, evident, e și complet...Dar de ce plângi ? De singurătate. N-am prietenă, n-am copii din flori, n-am prieteni, n-am...N-am pe nimeni ! Ba ai ! Mă ai pe mine, micul mare prieten de 1,63 metri cu tocuri cu tot. Te salvez, omule ! Prietenul la...lasă bancnota aici și, fie ce-o fi !... Pleacă ! Salvează-te ! Faci
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ceartă mereu și mie îmi place liniștea. Mai bine lipsă. Pe câtă vreme prechile mele cântă, joacă, fac un adevărat rai din casa mea. Nu-mi venea să cred urechilor. Bizar omuleț! Nu-l cunoșteam decât de câteva minute și parcă eram prieteni de când lumea. ― Închiriez camera, domnule Coleșiu. ― Ce Coleșiu? Ce domnule? s-a rățoit la mine. Mie să-mi spui unchiule, iar eu o să-ți spun nepoate, și am terminat. Fără multă tocmeală. ― Bine... unchiule, așa am să-ți spun. Dar
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
strună. În cele din urmă ne-am obișnuit cu felul lui de a fi. Așa că în fiecare seară înfulecăm pe gratis. ― S-ar zice că-i un tip original... ― M-da... Mai degrabă om de viață... După câteva zile eram prieteni la toartă unii cu alții, tutuindu-ne de parcă ne cunoșteam de când lumea. Mihaela nu se sfia să șadă pe genunchii lui Coleșiu și să-i mângâie, cu gesturi ștrengărești, chelia strălucitoare. Nici Veverița nu găsea nepotrivit să-mi trântească un
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mai am vreodată carnet de partid, când vedeam ex fo liindu-se în toate închegările politice aceeași securime, eșaloanele doi și trei ale vechii nomenclaturi și când rapida reorientare a oportuniștilor de carieră te orbea, literalmen te. Am avut și am prieteni sau cunoștințe în toate partidele care au defilat pe scena politică în aceste două decenii. Am fost ispitit adeseori „să intru într-o com binație“ ori îndemnat să „tac binevoitor“, măcar. N-am făcut nici una, nici alta. Am refuzat pósturi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Nu înțelegeți ce vreau să spun? Trebuie să vă mărturisesc că mă simt obosit. Pierd șirul vorbei și nu mai am acea minte limpede atât de mult lăudată de prietenii mei. Spun prietenii mei, din principiu. Căci nu mai am prieteni, ci numai complici. În schimb, aceștia sunt mai numeroși și reprezintă întreaga omenire. Și, printre ei, primul sunteți dumneavoastră. Cel de lângă tine e totdeauna primul. Cum știu că n-am prieteni? E cât se poate de simplu: am descoperit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Spun prietenii mei, din principiu. Căci nu mai am prieteni, ci numai complici. În schimb, aceștia sunt mai numeroși și reprezintă întreaga omenire. Și, printre ei, primul sunteți dumneavoastră. Cel de lângă tine e totdeauna primul. Cum știu că n-am prieteni? E cât se poate de simplu: am descoperit că n-am prieteni în ziua în care m-am gândit să mă omor, spre a le juca o farsă zdravănă, spre a-i pedepsi, într-un anume sens. Dar m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ca să mai putem discuta și alte probleme de interes general. 29 noiembrie 2009. E duminică - a mai rămas încă o săptămână de foc pentru români. Deocamdată stau liniștit în casă cu grijă pentru evoluția operației recente. Noroc că mai am prieteni care-și aduc aminte de mine și mă sună - atât din Iași și Priponești, dar și din Constanța. Din Iași totul pare bine, doar faptul că I.N.O. are probleme de sănătate pe care le abordează în felul lui specific
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
nu prea vrea să dea probă pentru altceva; dacă vor să-l dea afară din programul experimental, n-au decât. Ei râd doar și-i dau alte teste. E ceva ciudat cu toate șicanele astea. Doctorii spun că-i sunt prieteni. Teste care dovedesc că nu poate face anumite lucruri, când în mod evident poate. Ar trebui s-o testeze pe femeia care joacă rolul surorii lui. Tovarășii lui trec să-l vadă, dar până și ei sunt ciudați. Duane pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mai fac altceva. Am 36 de ani, trei copii, casă, grădină, pisică și într-un acvariu un pește roșu. Și soțul meu ne are pe toți. De 6 ani. Acum locuim într un sat mic de lângă Chartres, în Franța. Uneori prieteni scriitori mă întreabă dacă mai am timp să scriu. Le răspund că nu mai scriu, dar că am început să desenez foarte bine. Desenez prințese, castele, iepurași. Zilele trecute, stând pe Facebook, mi-a propus cineva să scriu un text
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
ce-ai mîncat la Mock? a Întrebat mama. — Ei, niște stridii și un pahar cu bere și niște supă de broască țestoasă, a spus tata. Mergeam la White aproape În fiecare seară după spectacol, cu cei doi preoți care erau prieteni cu tata: părintele Dolan și părintele Chris O’Rourke. Părintele Dolan era un bărbat voinic, care avea cei mai albaștri ochi pe care i-am văzut vreodată, iar părintele Chris O’Rourke era un bărbat mărunțel, cu ten măsliniu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
seara și am dat să mă întorc, dar m-a prins de braț și mi-a spus pe bîjbîite în ureche: — Ai dreptate, fetele nu sînt bune de nimic, sînt niște vaci, și chiar dacă nu mă placi pe mine, am prieteni, militari... M-a tras din strînsoarea lui și am intrat în baracă. Nu m-a urmărit. Baraca nu era prea mare, dar era lungă și mai toată podeaua era ocupată de oameni înghesuiți pe bănci. Tejgeaua era împărțită în ghișee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
încurcat. — întocmai. Mulți din grupul vostru nu mă cunosc. Cu toate acestea, casa e a mea. Amuzant, nu-i așa? întotdeauna îmi vine să rîd, cînd mă gîndesc la asta. — Sludden vă cunoaște? — O, da, Sludden și cu mine sîntem prieteni la cataramă. Ce dorești să bei? Se întoarse spre un dulap pe care erau sticle și pahare. Nimic. — Nimic? Ei bine, ia loc atunci, doresc să-ți spun cîteva lucruri. Dar eu o să-mi torn ceva... o picătură... de Smith
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
invitat la petrecere. — Ești tăcut în seara asta, Duncan, spuse Macbeth. — Scuze. Mă gîndeam. — Bănuiesc că ai fost invitat la petrecerea lui Kenneth de mîine. — Nu. Macbeth se înveseli. — Nu? Ciudat. Tu și Kenneth sînteți mereu împreună. Credeam că sînteți prieteni. Asta credeam și eu. Se plimbă mult pe străzi în seara aceea și coborî spre casă după miezul nopții. — Tu ești, Duncan? întrebă taică-său de pe canapeaua din living. — Așa cred. — S-a întîmplat ceva? Thaw îi explică ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
compasiune. în săptămînile care au urmat, Marjoru îi produse o stare din ce în ce mai intensă de strălucire și insatisfacție. îi povesti despre un atelier de lîngă Kelvingrove Park, pe care-l împărțea cu un coleg. — E un pod mare și, fiindcă sîntem prieteni, ne costă doar cîțiva șilingi pe săptămînă de căciulă. Vineri seara, cînd plecăm de la școală, ne ducem acolo și pregătim cu rîndul o masă pe cinste. Pe cei mai mulți îi ajută prietenele lor, dar Kenneth este un bucătar redutabil. Săptămîna trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și menținu ritmul multă vreme. în cele din urmă, simțindu-și capul gol, Lanark se prefăcu că fredonează un cîntec. Ea se opri și strigă: — O, Lanark, hai să fim prieteni! Te rog, te implor, de ce nu putem să fim prieteni? — M-am plictisit să fiu prietenos. Vreau să dorm. Ea îl privi lung, apoi trăsăturile feței i se îmblînziră și zîmbi. Credeam că mă urăști și că vrei să pleci de unul singur. — în acest moment, e total adevărat. — Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-mi plac. — Filmele cu omoruri sînt preferatele mele. Sînt foarte reale, nu crezi? — Sandy. O să lipsesc din oraș multă vreme. — Ah. — Aș dori să stau. Mama a zis c-o să vii să mă vezi des. Nu o deranjează dacă sîntem prieteni. — Știu. Cînd i-am spus că o să te vizitez des, nu știam că va trebui să plec. Ah. Lanark simți lacrimi sub pleoape și își dădu seama că gura lui se forța scoată vaiete. Știa că ar fi groaznic ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
centru, unde vrei să te las? — Chiar în centru e bine... — Da’ de unde vii? — Din Iran. — Ești arab... — Nu, persan. — Cam tot aia, se hotărî tipul și tuși ori își drese vocea. N-avea rost să îl contrazică. — Și? Ai prieteni aici? Ai sosit pentru Revelion, după cât îmi dau seama. — Nu m-așteaptă chiar nimeni, zise fără să vrea. — Cum așa, biete omule? se miră celălalt. Ai habar un’ te duci? Îi vorbi de adresele despre care știa și de două
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
îl făceau ca turbat. Când Godun îi mai spuse și că ar fi fost măritată cu un ins mult mai vârstnic, primul fulger din gând fu să îl descoasă despre bărbat: — N-ai o poză cu soțul ei? Doar erați prieteni, ca și cu ea, nu? — Homare, te porți chiar ca un apucat, dacă vine vorba de doctoriță! Până și copiii aflaseră. Isabelle-Anais își făcuse un leagăn sub pomi și de-acolo strigase în gura mare, într-o zi când Veterinara
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]