762 matches
-
Popescu. * Oricît ar grimasa unii, adevărul gol-goluț e acesta: Mihail Sadoveanu a fost unul din marii scriitori și, în același timp (scelerat), unul din marii ticăloși ai acestei țări. N-a semnat el oare condamnarea la moarte a unor țărani prigoniți de regimul comunist? * Boala e o extravaganță, precum orice apropiere șocantă de umanitate. Marii vizionari, întemeietorii de religii, nu par adesea extravaganți, aidoma unor bolnavi faimoși? * O vorbă memorabilă, rostită de un zeu(?) torturat și de Gestapo și de NKVD
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
tot rîsul. Omul insista, cu palma întinsă, mișcîndu-și nervos degetele, în semn de nerăbdare. Pe loc, judecați situația. Cum, adică, și-o fi zis negrul, cum să nu-i dau eu, un alb, un dolar, lui, care fusese atît de prigonit în istorie? Chit cu eliberarea aia, de formă. Auzisem că, în cartierele rău famate, seara, se îmtîmplă să vie unul cu cuțitul, să ți-l proptească în burtă: Give me money! Dar nu era asta. Negrul voia să-i fiu
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
în oglindă. Citim, poate, ca în scrierile aramaice, de la dreapta către stînga. Planul secund pare să o confirme oarecum. Fiindcă, în extrema dreaptă, îl vedem pe Dumnezeu creîndu-l pe Adam. Iar în extrema stîngă, Arhanghelul Mihail, cu spada ridicată, îi prigonește pe Adam și Eva. Cu următorul pas, nefăcut încă, aceștia vor ieși definitiv din cadru și din rai. Această scenă, cea mai cinematică din tot tabloul, este atît de bine concepută, încît implică și căderea, prăbușirea. Și, poate, și eterna
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
-i reconstitui figura și traiectul biografic, în temeiul unei bogate documentații și a unei interpretări lipsite de complezență. Vom încerca la rîndul nostru, slujindu-ne de datele oferite de către cei doi autori, a schița imaginea acestui personaj demonic, care a prigonit ca nimeni altul viața culturală a României, nefăcînd decît să alterneze "măștile răului" în funcție de circumstanțe. Stalinist pînă în vîrful unghiilor, deci exponent al liniei celei mai intolerante a totalitarismului roșu, Leonte Răutu aparține familiei dogmaticilor de tristă memorie a Estului
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
național legionar), profesorul a avut parte de multe neplăceri. Firește că Ion Antonescu nu a sprijinit școala monografică și, după război, deși Gusti a imaginat proiecte mari de continuare a Școlii sale și fusese invitat în SUA, comuniștii l-au prigonit. A fost ultimul președinte al Academiei Române de după război. Dar, la reînființarea Academiei, în 1948, nu s-a mai regăsit printre membrii săi și, apoi, dat afară din casă (pierzîndu-și și imensa bibliotecă), a trăit din mila foștilor săi studenți, o
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
ocazia unei viziuni mistice: deschiderea cerurilor, coborârea Sfântului Duh, glasul ceresc proclamând demnitatea de Fiu (Marcu 1, 9-11). Pe drumul Damascului, Pavel e împresurat de un cerc de lumină orbitoare și interpelat de o voce celestă: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?” (Faptele Apostolilor 9, 3-9). Așadar, amândoi au fost mistici. Și unul, și celălalt, au dus o viață itinerantă, înconjurați de discipoli, trăind din primirea care li se făcea. Urmând obiceiul rabinilor, fiecare practica o meserie manuală: Iisus pe cea de
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
cât un bob de mei. Amfilofia, mai umblată, o puse la curent numaidecât pe Rița. Cică fata care păzea gâștele ar fi fost fiica împăratului Roșu și că nevastă-sa, murind, se însurase cu o viperă de muiere ce o prigonea pe fata făcută cu aia de murise, în așa hal, că împăratul Roșu, prostuț ca toți bărbații, își izgonise fiica și uite unde ajunsese... A, să nu uite. Pe biata fată o chema Magdalena. Și nu numai atât, povestea Amfilofia
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
la Ștrandul Rainbow. Sf. Împărați Constantin și Elena l În 21 mai Sfinții Împărați Constantin și Elena stau ca o piatră de hotar în istoria Bisericii creștine. Una a fost situația înainte de ei și alta după ei. Biserica creștină era prigonită. Istoria enumeră cel puțin zece mari persecuții pornite împotriva Bisericii. Martirii erau cu sutele de mii și sângele creștinilor curgea valuri, valuri. Dar, așa cum menționează documentele, sângele lor era sămânță pentru alți creștini, mulți și buni. Însuși împăratul Constantin cel
Agenda2005-21-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283729_a_285058]
-
mai puțin fanatic, dovedind și dovedindu-si că are o inimă predestinata bunătății omenești, ferecata pentru orice manifestare de intoleranță spirituală. Forță dragostei se cuvine a înfrînge forță urii! Umanismul este și trebuie să fie liantul care înlătura dezbinarea și prigonește războiul, excesele, iraționalitatea. Erasm declară în spirit creștinesc: "Chintesența religiei noastre este pacea și bună înțelegere între oameni." Iar în anul 1515 avea să publice studiul cu titlu atît de actual: Dulce bellum inexpertis (Războiul le pare frumos numai acelora
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
și Viața Părintelui Gheorghe Calciu după mărturisirile sale și ale altora, București, Editura Christiana, 2007, p. 311-312 („Mitropolitul locului nu era de acord cu înmormântarea Părintelui Calciu la Mănăstirea Petru Vodă [...] Dar nici măcar acest lucru nu-i era îngăduit. Era prigonit”) footnote>. Să ne amintim că nici părintele Justin Pârvu nu a avut un sfârșit pe măsura sfințeniei și suferinței sale. La slujba de înmormântare de la Mănăstirea Negru Vodă (locul susținerii celebrelor sale Șapte cuvinte pentru tineri) i s-a deschis
Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
se repete niciodată“. Hotărâre guvernamentală În cadrul ședinței de lucru a ambelor Camere ale Parlamentului României, din 6 noiembrie 1990, a fost aprobată propunerea de revizuire a Legii-decret nr. 118 din luna martie a aceluiași an, privind drepturile foștilor deportați și prigoniți de regimul comunist din țara noastră. În document sunt consfințite drepturile de care se bucură foștii deținuți politici, inclusiv cei deportați și prigoniți de către regimul de dictatură comunistă din România. În consecință, sunt incluși în această lege cetățenii români care
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
de revizuire a Legii-decret nr. 118 din luna martie a aceluiași an, privind drepturile foștilor deportați și prigoniți de regimul comunist din țara noastră. În document sunt consfințite drepturile de care se bucură foștii deținuți politici, inclusiv cei deportați și prigoniți de către regimul de dictatură comunistă din România. În consecință, sunt incluși în această lege cetățenii români care între anii 1945 și 1949 au fost deportați în mod samavolnic în fosta Uniune Sovietică, precum și în Bărăgan. Problema foștilor deportați în condițiile
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
aromână a fost deschisă, la Tîrnovo (în Grecia) de Bolintineanu (el însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui Al.I. Cuza. Apoi au apărut și altele (vreo 100), toate subvenționate de guvernul român, prigonite de autoritățile grecești, care refuzau să admită slujirea în idiomul aromân în biserici. Ostilitatea grecilor a crescut mult cînd, în mai 1905, Sublima Poartă a emis un decret (iradea) prin care îi recunoștea pe aromâni ca millet, adică entitate etnică distinctă
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
posedă un temperament exploziv și deopotrivă o meteahnă morală: spune adevărul malgré tout, de aici și ranchiuna pe care a provocat-o mereu. Prima soție i-a făcut viața otravă, colegii de serviciu i-a înveninat zilele, superiorii l-au prigonit, Securitatea l-a tracasat, și la toate aceste corvezi singura explicație stă în franchețea nediplomatică a autorului: spune ce crede și iscă stenahorie. În volumul Memorii afective, Nicolae Radu se arată meticulos în înregistrarea dușmanilor, prietenilor sau rudelor. Parcă o
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
alese, dar cei ce îl cunoșteau mai de aproape și știau că este creștin, aflau îndată că Dimitrie își rânduiește toată viața și faptele după Evanghelie. Pe atunci erau încă la putere păgânii, care pe creștini adesea îi asupreau și prigoneau. Dimitrie nu a ținut în secret faptul că este creștin, mai mult, unde putea își dădea toată silința să întoarcă și pe alții la credința creștină. A și convertit pe mulți dintre ei. De la un timp a și început a
Agenda2005-43-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284344_a_285673]
-
ne cere astăzi să alegem între veșnicul Hristos și vremelnica guvernare cu toată legislația sa anticreștină. Desigur că noi alegem prima cale. Această rațiune a lucrurilor ne face să ne declarăm oponenți și să ne depărtăm deschis de cei care prigonesc fățiș Biserica lui Hristos și să apelăm la scopuri strict terapeutice - la tradiția canonică a excomunicării lor din Biserică până la îndreptare”, precizează documentul. Sinodul precizează că guvernanții vor fi lipsiți la început „de accesul la Sfânta Taină a Împărtășaniei, apoi
Biserica Ortodoxă a interzis accesul guvernanților la Împărtășanie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55980_a_57305]
-
său, preluat de Adevărul, în care îndrăznește să pună unele întrebări procurorilor. Ioana Lupea scrie că Daniel Morar trebuie să răspundă de ce procurorii nu au investigat afirmațiile lui Bercea Mondial privitoare la Mircea Băsescu, de ce procurorul Eugen Iacobescu a fost prigonit pentru că le-a făcut publice, iar Mircea Băsescu protejat până în ultimele luni din președinția lui Traian Băsescu. Lupea își încheie analiza subliniind stranietatea ”coincidentelor” din dosar. Cristoiu deplânge „lepădarea de Băsescu” ION CRISTOIU îi dă replica în Evenimentul zilei. Cristoiu
Ion Cristoiu acuză o băsistă că îi face coliva lui Traian Băsescu by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/79537_a_80862]
-
de bază altă gazetă, căci atunci răspunde gazeta aceea, presa de mai înainte răspunde de presa posterioară, spune paragraful (s.a.)”7. De asemenea, pedeapsa era mai ușoară pentru luarea în zeflemea. Onoarea de a fi... înjosit Că Slavici a fost prigonit pentru ideile promovate de el în articole de gazetă sau în volume atât de unguri, cât și de români nu mai e urmă de îndoială. Autorul a îndurat greu nu suferința, încarcerarea, ci înjosirea. O va denunța cu obidă și
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
se complică: „Dușmanii români ai neamului românesc n-au îndrăznit să mă tragă în judecată, ci m-au osândit în taină. Și-au dat silința să mă despoaie pitiș și pe șoptite de onorabilitatea mea personală, mi-au insultat și prigonit soția și copiii și au născocit fel de fel de apucături, ca să mă ruineze și să-mi facă viața peste putință”8. Suntem în 1911. Peste doar cinci ani îl vor închide și românii... Ca editor al „Tribunei”, Slavici a
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
ai odioasei instituții, beneficiază astăzi de imunitate parlamentară. Aleși ai poporului, călăii morali de altădată, nu pregetă să susțină că victimele lor nevinovate, se lasă purtate de amăgiri izvorâte din ură când pretind să știe cine și de ce le-a prigonit. Vasile Voiculescu, Sandu Tudor, N.Steinhardt și ceilalți ale căror nume le veți întâlni în paginile Dosarului nostru nu mai sunt în viață și nu le mai pot împărtăși celor care nu vor să știe suferința de care au avut
Preocupări desuete? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4027_a_5352]
-
unde se ducea să-i aresteze pe creștinii din acea zonă, a fost martorul unui eveniment incredibil pentru convingerile lui religioase. Iisus i s-a arătat, învăluit într-o lumină strălucitoare și i s-a adresat :" Saule, Saule, de ce mă prigonești?" Acesta este un moment de răscruce care- i va schimba cursul vieții. Atunci, el s-a creștinat. Astfel că cel dintâi prigonitor al creștinismului a devenit un mare apărător al acestei religii . Episcopul Damascului, Anania, L-a botezat în anul
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău; dar Eu vă spun: iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc“ (Matei 5, 43-44). Potrivit acestor cuvinte, iertarea este obligatorie pentru orice creștin. De iertarea pe care o acordăm noi semenilor depinde iertarea pe care ne-o va da Dumnezeu, căci Mântuitorul zice: „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi
Agenda2005-52-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284551_a_285880]
-
libertăți de expresie, de nu chiar de viziune. Cum altfel ar putea fi măsurată dezinvoltura stilistică în sânul unei generații care a dat frâu liber sexualității și violenței decât prin reîntoarcerea, mai mult sau mai puțin polemică, la limbajul metafizic prigonit din toate părțile de la optzeciști încoace. Vlad Moldovan nu se sfiește să facă uz, în ultima lui carte, de cuvinte și expresii de care colegi de generație s-ar feri ca de ...Dumnezeu: „ontic”, „Empireu”, „Bucuria Eternă”, „văzduh”, „noian”, „păsările
Licențiozități metafizice by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4290_a_5615]
-
leva, peri prava un marinar care și el ispășea ceva și punîndu-i-se pe cap ceaslovul în semn de iertare, făcuse ce făcuese și, drept răsplată, le aurise ceaslovul lor vechi cărat cu sfințenie prin toate prigoanele... Totul e să fii prigonit, - mai zicea veterinarul cinic și învățat din cauza singurătății în care trăia - adică să ai motiv; că p-ormă credința vine de la sine. Aveam înainte - dacă mai era nevoie - în fața bisericii și a morunului răstignit pe poarta înaltă de lemn, dovada
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
privitor la această schimbare la față: "Dar pe când călătorea el și se apropia de Damasc, o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată./ Și, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigonești?(...)/ Și el, tremurând înspăimântat fiind, a zis: Doamne, ce voiești să fac?(...)/ Și s-a ridicat Saul de la pământ, dar, deși avea ochii deschiși, nu vedea nimic. Și luându-l de mână, l-au dus în Damasc./ Și trei zile
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]