686 matches
-
Flore Str. Universității nr. 7 Cluj Și toate cele bune, prietene! Salută-l și pe Val, că tot a început anul '82! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 11 martie 1982 Bună, dragule Îți scriu tîrziu, după ce februarie nu mi-a priit, în multe zile continuînd să mă simt destul de rău. Acum pare totul bine, deși, culmea!, întotdeauna cînd cred că mi-am recăpătat liniștea, tocmai atunci vine ceva care schimbă totul în ne-bine! Aș vrea totuși să nu-ți mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Wittgenstein din "Tractatus logico-philosophicus"; îl găsesc deosebit de profund!), scriu scrisori. Și cînd te gîndești că la Iași mă duceam zilnic cu Luca (Pițu n. red.) să privim magnoliile înflorite! Zilele cu Luca, Lucian (Vasiliu nr. red.) și ceilalți mi-au priit. Și ulcerul mi-a mai trecut. Mai țin cont de regim, totuși! Mă simt rău deseori. Poate voi supraviețui. Asta ar fi! Sînt anunțat cu cartea în buletinul 2/'84 al Centralei editoriale, deci pentru acest trimestru. O supra-comisie (anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
n. red.)! Le voi ține foarte puțin! A. Borca, 10 noiembrie 1981 Bunul meu Lucian, Zăpada căzută în ultimele două zile m-a cam împrăștiat! E atît de înaltă! Schimbarea asta bruscă, însoțită de "obiectivele" dereglări de comoditate, nu-mi priește! Azi nici n-am ajuns la școală. Autobuzele n-au mai venit, vîntul fluiera ca un turbat, pe viscol nu-mi place să mai umblu. N-am pierdut gustul copilăriei; totuși trăiesc alte entuziasme. Mîine-dimineață, dacă ajung, directorul va crede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
anul '82 a fost al meu! Și nu oricum. Te voi iubi mereu pentru tot ce-ai fost în acești ani, pentru aleasa prietenie pe care n-ai vrut niciodată s-o lași oricărei cărări. Sper că Bucureștiul ți-a priit, că ai urmat o cură de alte vești și că numai dorul de Iolanda te-a necăjit uneori. Gîndul meu cel mai bun pentru ea! De două zile a nins. Frig. Izbeliște. Nici nu mai știi ce să zici despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
a făcut-o el. Sau, în orice caz, aș fi privit Italia spre mare. Nici nu știu bine de ce aproape toți au scris despre mările Greciei, dar nu și despre mările Italiei? Săptămîna aceasta a tot plouat și mie-mi priește întotdeauna obscuritatea aceasta. Învăț fără convingere pentru sesiune, lingvistica cel puțin mi se pare dizgrațioasă prin repetatele-i amănunte... nesemnificative. Și unde mai pui că pentru filozofie n-am de pe ce mă pregăti, urmînd să fac asta între examene, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
în care adorm și mă trezesc. Ar fi mai ușor de suportat dacă n-ar avea atîta imaginație... Am fost cîteva zile la P. Neamț, invitat la niște "colocvii teatrale", ocazie cu care am văzut și patru piese. Mi-a priit! Era și Ștefan Oprea acolo. Și Valentin Silvestru. Și atîta lume. M-a bucurat simpatia pe care ți-o arată ambasadorul Elveției! Poate că e normală! Tu nu placi celor care se tem că-s netalentați. În rest... rasă aleasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
LA MULȚI ANI!, LUIZEI! Al tău, Aurel Borca, 1 noiembrie 1985 Dragul meu, Am fost la Iași, iată, dar n-am reușit să ne vedem! E ceva nou! Am stat cu Luca (Pițu n. red.) multe ore și mi-a priit. Și întîlnirea cu Dana (Dospinescu n. red.) m-a bucurat, evident, însă nu știu și nu voi ști ce vînturi ne știu pe de rost. I-am dat ei "Metafizica" și îți mulțumesc foarte mult că mi-ai împrumutat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
unui grup de refugiați ruși. „Mihai și Boiky au fost marile atracții”. Marți, 29 aprilie. Vegetația din parcul Castelului Fabron proteja copiii, pe Mihai și Boiky, de aerul fierbinte și de praful purtat din Sahara de vântul sirocco. Șederea le priește. Regina Maria îi fotografiază, extaziindu-se: „Mihai era atât de adorabil, toți sunt îndrăgostiți de el. Fața lui, trupul lui, buclele, zâmbetul și gropițele din obraji sunt irezistibile, la fel și vorbirea lui lentă”. Chiar vizitele sunt scurtate, Regina Maria
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a fost dezamăgirea când, am observat, pe tot stratul, doar vreo 5-6 firișoare plăpânde scoseseră căpșoarele. Toamna, am avut o adevărată surpriză. Numai una era tărtăcuță, celelalte erau bostani,ovali și rotunzi, obișnuiți. N-am înțeles ce nu le-a priit! Probabil că, în gingășia lor, pretențiile sunt nefirești de mari. M-am alăturat părinților, care au semănat iar bostani printre păpușoi și m-am resemnat. Pregătiri de Sfintele Sărbători Sosirea Sfintelor Sărbători, precum și aniversarea zilelor de naștere sau onomastice, pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
iad, acolo unde ți-e locul. Eglord râse disprețuitor: — Nu lupt cu cerșetorii. Nu arăți deloc a cocoșat. Dar te știu, nu ești tu cel care se laudă peste tot că vrea să se răzbune pe mine? N-o să-ți priască, ai să atârni de prima spânzurătoare, acolo unde ți-e locul. Un cavaler nu trage sabia Împotriva unui tâlhar la drumul mare! — Ucigaș blestemat, Îndrăznești să te numești cavaler, după toate fărădelegile pe care le-ai săvârșit? Tu, care ai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
trei zile, încheietura mâinii drepte mi-a fost „artitrizată” și n-am putut scrie. Chiar și acum scriu cu dificultate! Și soția mea, și eu suntem dezolați aflând de micul dvs. accident (tromboză?). În mod hotărât, New York-ul nu vă priește! Sper că stați la pat - și nu doar pentru câteva zile. What about taking a good rest for a fortnight? În legătură cu cecul dvs.: Facultatea noastră v-a pregătit un cec de 200 $, dar Administrația a oprit 30%. Legea impune această
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
făcea cum putea timp să-l vadă, îngrijorat de sănătatea lui, Cristi se repune pe picioare. Liniștea, aerul curat și rece de munte, dar și tratamentele recomandate de câțiva doctori cu care a stat de vorbă au părut să -i priască, dar a refuzat în continuare cu îndârjire o investigație amănunțită la plămâni, din ce în ce mai sensibili și mai fragili. Ușor, ușor și-a reluat și repetițiile. Nu forța nota, de teamă să nu dea înapoi. Își lucra glasul cu cea mai mare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
naltă oacheșă Simion Jder postelnic al doilea jold podvezi Când era în pedeapsă la Cetatea Neamțu, Ionuț se ducea în săptămâna slobodă trei zile la părintele Nicodim la învățătură: amintire nu tocmai dulce; dar învățătura mai pe urmă i-a priit. Marele paharnic e stăpân peste slujitorii și călăreții dela Cotnari. La moartea lui Petru Aron, Ștefan și-a luat canon pe nouă ani post în fiecare Vineri. tripticul și spada dreaptă cu mâner în chip de cruce. Cultura e în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vizitat din nou frumoasa grădină botanică (Dendraria); am revăzut corpul principal de pe înălțime, unde am fost Vineri, și am trecut și în altă parte peste drum, drept lângă țărmul mării unde sunt plantate specii de arbori și arbuști cărora le priește umezeala. În lungul unui pârău tufișuri de bambus. O alee mărginită de magnolii care încep să înflorească. Vor mai avea o înflorire la Septembrie. Am găsit într-un colț un fel de stejar-răchită, american din nord, care crește extrem de repede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu ciubucul. Cele mai scumpe pere Sunt cele ieftine. Cea mai plăcută înghițitură E cea dintăi. Broasca a văzut cal la potcovar Și a ridicat și ea piciorul de dinapoi spre faur. Afaceri cu drepți Tovărășii cu înțelepți. Vinului îi priește butoiul Nu bețivul. Magar hagiu tot magar rămâne. Ghebosul râde de cămilă. Cel cu peană-n pălărie, Nu te-a fi chemând Ilie? Ba mă cheamă Irimie. Nu-i fi oare Dărândai? Ai găsit ce căutai. Este-aici la Slătiori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de rai/ s-o rupă al nostru dulce crai,/ Alții că-i viță de vie/ Să-i fie craiului soție”. În așteptarea flăcăului, floarea fată se veștejește, imagine corespondentă metaforic dorului: „nu-nflorește/ Nici nu rodește,/ Nici locul nu-i priește/ Și mai mult se ofilește”(Sibiu). Gestul ruperii florii anunță intenția maritală și prin codul grădinii îngrijite de fata de măritat, a cărei distrugere constituie o provocare și o revendicare: „... intră călare în grădină și începu a-și încura calul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
compoziția instrumentului masculin, a cărui prețiozitate rituală este în acord cu statutul miresei: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Sî scoatem/ Floricica din pământ,/ S-o scoatem cu rădăcină,/ Șî s-o răsădim/ Lamparatu-n grădină,/ Acolo locu-o să-i priiască,/ O să crească,/ Să-nflorească/ Și să nu mai vestejească” (Albele - Bacău). Accentul apăsat pus pe dezvoltarea fetei - floare ajunse într-un impas magic redă cursul existențial necesar atât la nivel individual, cât și la nivel macrocosmic. Floarea ofilită risipește capacitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Trimișii împăratului mire hotărăsc încheierea etapei de izolare, rolul lor ritual fiind mai complex decât am putea înțelege din ceremonialul nupțial: „Am venit s-o luăm,/ În soare s-o purtăm,/ Că-stă-nchisă-n cetate,/ Sătulă de singurătate;/ Că locul nu-i priește/ Și de dor se ofilește” (Partizani - Tulcea). Interdicția luminii pentru fecioară este ridicată de către solii fastuoși, căci etapa de regresiune în materie a ajuns în punctul final și consumarea energiilor telurice transpare în „zăcutul” fecioarei. „Ostașii” resimt natura specială a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de rai/ s-o rupă al nostru dulce crai,/ Alții că-i viță de vie/ Să-i fie craiului soție”. În așteptarea flăcăului, floarea fată se veștejește, imagine corespondentă metaforic dorului: „nu-nflorește/ Nici nu rodește,/ Nici locul nu-i priește/ Și mai mult se ofilește” (Sibiu). Grădina devastată din colinde marca puterea distructivă a haosului capabil să oprească evoluția umană, căci rupându-i florile fetei, viitoarea ei căsătorie era compromisă. Neutralizând răul, fata poate înflori în așteptarea alaiului ce-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vegetal este pețit prin metafora răsădirii benefice: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Să scoatem floricica/ Din pământ,/ S-o scoatem din rădăcină/ Și s-o sădim la împăratul/ În grădină,/ Ca acolo să rodească,/ Sănflorească,/ Locul sa-i priiască,/ Să nu se mai ofilească” (Cașin - Bacău). Târnăcoapele de argint sunt un alt indiciu al solarității masculine ce vine acum să „smulgă” fecioara din cadrul ei familial și să o ducă „peste mulți munți” într-un ciclu existențial nou. Flăcăul vânător
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acoperit de armatele române și ruse. În momentul izbucnirii războiului, Marele Cartier General rus socotea utilă intrarea României în război „mai mult pentru dispersiunea forțelor inamice”, neacordându-se nici o importanță intereselor naționale românești. Tocmai pentru clarificarea poziției rusești în ceea ce priește orientarea politică, guvernul român a semnat, la 18 septembrie/1 octombrie 1914, cunoscuta Convenție Diamandy-Sazonov prin care Rusia se angaja să se opună oricărei atingeri a statu-quoului teritorial al României în frontierele existente, se obliga să recunoască dreptul României de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Horia, în 1960, când înșfăca acesta un Goncourt... de neatins (Oare nu s-ar putea exige, cu titlu postum, pentru Cronicarii Moldoveni și Munteni, pentru Budai-Deleanu, pentru Hașdeu, pentru Ion Barbu, pentru Omul din Ipotești, pentru Veteranul de la Păltiniș? Ar prii sănătății celor vii, augmentându-le și pofta de mâncare). Brucan a dat nației noastre un termen de grație, de douăzeci de ani, pentru a se dezmetici din buimăceala cu care a ieșit din atelierele comuniste de făcut "oameni noi". Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și de bere. Pomii fructiferi, din diferite soiuri, se cultivau pe suprafețe mari. Cultura pomilor fructiferi era situată la loc de cinste. Gutuiul de Huși era la fel de cunoscut ca „târgul de gutui de la Huși”. „Patria gutuilor sau locul ce le priește mai mult în Moldova este Hușul (ținutul Fălciului) - apreciază Manolaki Drăghici - , pentru că acolo după ce sunt multe se fac așa de mari cât gutuile din Țarigrad și trag peste o litră una; gutui sunt mulți în toate podgoriile din Țara de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Damian. În anii care au urmat, și mai ales după 1970, l-am întâlnit tot mai rar pe Paul Georgescu, retras, din pricina infirmității locomotorii și a altor boli care au survenit mai târziu, într-o izolare ce nu i-a priit deloc sufletește acestui om atât de sociabil, frecventator asiduu al Capșei, unde petrecea măcar o oră pe zi la taifas cu amicii literari și consuma cantități uriașe de cafea. Izolarea i-a priit, în schimb, literar. În critică s-a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
într-o izolare ce nu i-a priit deloc sufletește acestui om atât de sociabil, frecventator asiduu al Capșei, unde petrecea măcar o oră pe zi la taifas cu amicii literari și consuma cantități uriașe de cafea. Izolarea i-a priit, în schimb, literar. În critică s-a eliberat cu totul de clișee, dând substanțiale și subtile comentarii atât despre Călinescu, Arghezi, Sadoveanu, Camil Petrescu sau Anton Holban, cât și despre mulți contemporani (vezi, printre altele, Polivalența necesară, Printre cărți sau
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]