25,554 matches
-
de victime și se pregătea să facă alte milioane. Oarecum — dar nu radical — diferită a fost situația generației a doua, generația anilor treizeci și a războiului. Ascensiunea și, apoi, dominația fascismului într-o covârșitoare parte a Europei a constituit un prilej neașteptat de valorizare a modelului comunist. Partea ciudată este că nici în noile condiții comuniștii n-au înțeles nimic din mersul istoriei. La fel de intoleranți, fanatici și orbi, ei urmăreau să-și pună în aplicare planurile distructive, chiar dacă prețul pe care
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
au armonizat. Cuvântul „artistă” i se potrivește întru totul. Mihaela Șchiopu nu face doar grafică de presă, ci desenează și portrete, creează coperte pentru cărți, concepe afișe. Are și numeroase lucrări de sine stătătoare, care au putut fi văzute cu prilejul organizării unor expoziții. În plus, este artistă și când nu desenează, cînd privește pur și simplu lumea din jur. Ea regândește designul acestei lumi, îl ajustează, imaginând variante de bun-gust. În ceea ce mă privește, mărturisesc că devin agitat când intru
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
revelație adusă de cartea lui Mircea Iorgulescu vizează relațiile lui Panait Istrati cu mișcarea socialistă românească de la începutul secolului XX. Se știa că Istrati a fost un simpatizant al ideilor socialiste care, în anul 1929, dezamăgit de realitatea cunoscută cu prilejul unei vizite în Uniunea Sovietică, după întoarcerea la Paris, a scris o carte, Confession pour vaincus, prima punere la zid a stalinismului în Occident. I-au urmat cele ale lui Victor Serge și Boris Souvarine, (toate reunite într-o trilogie
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
români n-ar lăsa funcția din brațe pentru nimic în lume. Unii par a privi demisia ca pe o boală rușinoasă. Alții o consideră o înfrîngere personală care nu intră în discuție. Pe vremea regimului Constantinescu demiterea unui ministru era prilej de scandal și de nesfîrșite amenințări și tîrguieli politice. Asta ca să nu mai amintesc de spectacolele penibile care au precedat plecarea premierilor Ciorbea și Vasile. Nici Cabinetul Văcăroiu n-a fost mai breaz în privința despărțirilor. Totuși, în materie de spectacol
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
în mod util și plăcut, adică atunci cînd ne este viața mai dragă și puterea încă neștirbită de boală sau senectute; stîrniți de ispita de a fi posesorii unei case (mai degrabă ai cîtorva) care să ia ochii lumii cu prilejul unor inegalabile sindrofii onorate de oaspeții cei mai suspuși și rîvniți; ațîțați de imboldul de a ne achiziționa fără încetare ultimele noutăți ale tehnicii de mare performanță, veșmintele cele mai elegante sau trăznite, automobilele ultimul răcnet și, ca o consecință
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
la nr. 2), munte pe care, chiar dacă arată că o simplă colina, Îl urci cu greu până-i atingi piscul. Aici vibrează, poate, cel mai revelator gest de venerare a poetului. El Își are temeiul În anul 1937, când, cu prilejul omagierii centenarului trecerii sale În eternitate, s-a Înființat cu sediul În acest palat Centrul Național de Studii Leopardiene, cu scopul de a sintetiză și impulsiona cercetările legate de viață și opera acestuia. În anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
că nu va putea ajunge pînă la capătul explicației. Vineri, soții Fernandez merg la dineu la Solange de Cléda, dineu la care doamna regretă atît de tare că nu va putea asista din cauza familiei Windsor! Soții Fernandez nu vor pierde prilejul de a vorbi de ultimele dumneavoastră extravaganțe, astfel că va fi întocmai ca și cînd v-ați fi dus! Cine a răspuns la telefon la Cartier? Brunetul cel scund cu accent spaniol? Cred că da. Era foarte amabil. A repetat
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
plic mare de culoare galbenă, plin de sigilii. Acest ofițer rezervist care a condus Escadrila de la Începutul războiului pe toată perioada luptelor, era cu câțiva ani mai În vârstă decât ceilalți aviatori, dar era iubit pentru Înțelepciunea manifestată cu diverse prilejuri, pentru dragostea față de Întreaga Escadrilă și nu În ultimul rând pentru Înțelegerea arătată fiecărui component al Escadrilei compusă din piloți, tehnicieni, mecanici, servanți de bord și ostași În termen. Era un adevărat catalizator al energiilor tinerilor aviatori, În jurul lui Escadrila
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
și bine Însușite și practicate cunoștințe tehnice un Întreg și avansat instrumentar electronic. Cred că fusese la mijloc și dragostea tehnicienilor din Cluj care Îi instalaseră ierarhului scriitor noile lui unelte. Respectul și admirația slujitorilor mânăstirii de la Nicula am avut prilejul să le constat personal. La interval de ani Îl regăseam tot atât de devotat În slujirea lui Dumnezeu și ferm În lucrare și păstorire. Și totuși, plutea În acea cetățuie a cărții și a meditației - care la el nu era despărțită de
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Gabriel Dimisianu În 16 auguat a fost aniversarea Gabrielei Melinescu, prilej de a ne raporta la personalitatea acestei scriitoare cu o mare operă, impresionantă prin întindere și diversitate, originală în toate componentele ei. Întâi Gabriela Melinescu s-a afirmat în poezie și apoi, extinzându-și repede câmpul de acțiune, în roman
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
Luceafărul este un poem neterminat, bazându-se și pe o notă ms. a poetului Însuși (ms.2257), unde acesta scrie: „Legenda luceafărului modificată și finalul mult Înălțat à la Giordano Bruno”, stârnind regretul lui George Popa care realizează cu acest prilej că”nu vom cunoaște cum ar fi putui arăta acea formă, superioară, a poemului”. Conform filosofiei lui Giordano Bruno, geniul nu se mulțumește cu „adevărul inteligibil” și tinde spre „adevărul de necuprins” - și se pare că În această direcție s-
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
titlu. Raluca, bucureșteană prin adopție, studiază în capitală și devine profesoară la o școală de arte și meserii. Din păcate, mediul nu e tocmai potrivit pentru caracterul ei sobru, rezervat. Trece prin câteva momente neplăcute în clasă și în cancelarie, prilej potrivit pentru Emilian Bălănoiu ca, prin vocea unui personaj, profesor și el, să schițeze un portret caustic, din interior, al învățământului românesc: "școala este o perdea în spatele căreia se practică cu voie de la stăpânire umilirea și pedepsirea profesorilor, a intelectualilor
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
o simplă deplasare În ”balta locală.” Legat de aceasta, nu Înțeleg de ce românii, aflați la doi pași de Turcia, nu vizitează Capadocia, zonă care mi-a lăsat impresii cu totul deosebite... PERSOANE ȘI PERSONALITĂȚI ND: Claudiu, ce personalități ai avut prilejul să cunoști În cei 80 de ani de viață trăiți pe două continente? CGM: Personalități am avut chiar În familie. Tatăl meu a fost Procuror General, având În jurisdicție un sfert din țară. În același timp, a fost coautor al
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
profesor de istorie, repartizat (se spune) dintr-o eroare și așteptat de o logodnică. După un chef la cramă, cu vin spumos, alături de grupul lui Bașaliga, Vicol Antim va fi instalat într-una din camerele vilei "Katerina". Va avea astfel prilejul să cunoască secretele acestei lumi izolate și stranii. Profesorul de naturale Croicu studiază mediile naturale închise, de felul Vladiei, și le urmărește modul de autoreglare. Pasiunea lui o reprezintă fluturii, iar dintre ei o specie extrem de rară, Vanessa Ligata. Are
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
Cartea Românească, 1997), Peregrinări (nuvele, Tel Aviv, 1997), Singurătatea alergătorului de cursă scurtă (roman, Albatros, 2003), înainte de a fi prea târziu (articole și eseuri, Hasefer, 2006). Povestirea pe care o publicăm alăturat face parte dintr-un volum în pregătire. Cu prilejul frumoasei aniversări îi urăm d-nei Gina Sebastian Alcalay multă sănătate și activitate literară spornică în continuare. (Red.) Am descoperit de multă vreme, nu numai din lecturi ci și din proprie experiență, că Descartes cu teoria sa despre animalul-mașină greșea cu
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
de Folclor din București, condus la acea vreme de Sabin Drăgoi, proaspăt numit în funcție (1950) după un stagiu directorial la două importante instituții timișorene, Conservatorul Municipal și Opera Română din Cluj aflată în refugiu la Timișoara, i-a oferit prilejul să cunoască melodiile țărănești din Monografia muzicală a comunei Belinț, dar și din celelalte culegeri realizate de Drăgoi în Banat și Transilvania. Concert Românesc, finalizat în iunie 1951, după mai multe etape componistice, reflectă acumulările și preocupările din acea perioadă
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
îngâmfatului Gogu, proveniți dintr-o dubioasă spiță galică. I-am văzut dimineață, se sumețeau grotesc prin bătătură precum proprietarul lor în politică. Măcar ei păreau destul de bărbătoși, pe când Ionescu e băgat în aceeași oală cu alde Lamsdorf și Eulemburg; nici un prilej nu scapă Costescu pentru a mi-l desemna ca poponar. Dar nu asta-l face odios în ochii mei. Aud că mă încondeiază printre oameni în fel și chip. Merită o lecție bădăranul. Sper ca până la toamnă să înscriu în
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
lui George Enescu, vol I, Muzica de cameră, Editura Muzicală, București, 2010, p. 202 și 222 224). În 20 ianuarie 1912, orchestra Societății Filarmonice din Arad a interpretat Pastorala fantezie pentru orchestră, iar în 6 iunie 1914, la Caransebeș, cu prilejul concertului Corului „Doina” din Turnu Severin, dirijat de I. Șt. Paulian, într-un intermezzo instrumental, L. Acher(vioară) și P. Sergescu (pian) au prezentat Aubade pour Violon et Piano, prima mențiune identificată în presa bănățeană despre interpretarea unei creații enesciene
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
1943 (concert de adio oferit melomanilor bănățeni), Timișoara (între anii 1921 - prima prezență în Banat după Marea Unire - și 1943), Arad (1922-1943), Caransebeș (1922, 1927 și 1929) și Oravița, cu o prezență singulară, în 1931, unde a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii celor 5o de ani de viață, după entuziaste manifestări similare care avuseseră loc la Arad și Timișoara. George Enescu a susținut la Lugoj, potrivit informațiilor de care dispunem, zece recitaluri violonistice. Anunțuri, cronici, eseuri, reportaje și articole omagiale au
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Enescu, în ziua de 16 ianuarie 1932, de formațiile corale și instrumentale reprezentative din Lugoj (un gest reparatoriu, după anularea concertului din anul precedent), cu concursul pianistei Clara Vojkicza (Peia). E posibil ca autoritățile locale să fi emis, cu acel prilej, o hotărâre prin care s-a atribuit numele marelui muzician parcului din centrul orașului (unii autori, preluând cu superficialitate informațiile publicate în presa timpului, au menționat, în mod eronat, prezența lui Enescu la acest concert). - Recitalul din 7 octombrie 1937
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
128, 1912, 3: „Casals, celebrul cellist de renume european, a concertat ieri seara în Lugoj, în sala mare de la Hotelul «Regele Ungariei», în fața unui numeros și distins public. Credem că e superfluu a mai spune că a fost un rar prilej de a gusta arta adevărată pentru amatorii și pricepătorii de muzică de la noi”. Nu cunoaștem data exactă a concertului susținut de George Enescu la Lugoj în anul 1912. În articolul omagial dedicat lui Enescu, cu prilejul morții acestuia, în revista
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
a fost un rar prilej de a gusta arta adevărată pentru amatorii și pricepătorii de muzică de la noi”. Nu cunoaștem data exactă a concertului susținut de George Enescu la Lugoj în anul 1912. În articolul omagial dedicat lui Enescu, cu prilejul morții acestuia, în revista „Muzica”, dr. Iosif Willer nu oferă niciun reper cronologic, singurul indiciu fiind faptul că marele muzician venea de la Paris. E plauzibil ca recitalul lui Enescu la Lugoj să fi avut loc în prima decadă a lunii
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
instituirii unui premiu național de compoziție, proiect care va fi pus în practică în 1913, odată cu organizarea primei ediții a Premiului Național de Compoziție „George Enescu”. O mărturisire privind primul contact cu publicul lugojean ne este oferită de Enescu cu prilejul prezenței sale concertistice la Arad, în 1922, într-un interviu acordat periodicului local „Solidaritatea”: „Astăzi, cu trenul de Timișoara, a sosit maestrul Enescu pentru prima oară în orașul nostru. La gară a fost întâmpinat de d. primar și câțiva admiratori
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
unei ieșiri din sine. În acest urcuș sufletul nu devine Nous, nici Nous-ul (= Mintea, Intelectul) nu devine Unul: el trece din el însuși în altul. Plotin însuși a cunoscut atare experiențe de extaz sau răpire, după cum remarcă cu un prilej: „Adeseori, trezindu-mă în mine însumi din somnul trupului și ajungând afară din toate celelalte și înăuntrul meu însumi, văd o frumusețe minunată iar atunci cred că aparțin unui destin superior, activând viața cea mai bună și ajungând identic cu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
să și suferise alături de mulți dintre autorii lor, la Jilava, la Ocnele Mari, la Aiud, în mină Cavnic și la Canalul Morții. Posedă un vast univers al cunoașterii, elegantă în tratarea subiectelor alese și un magnetism personal aparte. Am avut prilejul să-l ascultăm, soția mea și cu mine, în câteva rânduri pe aleile umbroase ale acelei pitorești oaze de pace și liniște spirituală de la Câmpul Românesc de lângă Hamilton. Erau adevărate prelegeri ținute că într-un amfiteatru în fața a doi auditori
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]