1,145 matches
-
Adunări ale stărilor privilegiate: Dietele generale, provinciale (sjezdi) și adunări locale ale nobilimii 158. Un caz particular îl reprezintă Silezia în secolele XIII-XIV, ca parte a coroanei Boemiei. În această perioadă s-a constituit, și numai pentru acel timp, Dieta princiară (Fürstentag)159. Bula de Aur din anul 1356 stabilea autonomia deplină a Boemiei în Imperiu, stăpânirea ei depinzând de propriul drept la succesiune (cum a fost stabilit din 1355) și de voința stărilor privilegiate. Când Carol al IV-lea a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale de consolidare a Imperiului. Consecințele cele mai grave s-au manifestat prin procesul de teritorializare al "ducatelor etnice" în zeci de principate laice și ecleziastice. Urmarea a fost coruperea atribuțiilor puterii imperiale. Suveranitățile princiare care se constituiau, se vor opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor Adunări reprezentative de stări. Începând cu alegerea lui Lothar al III-lea de Suplinburg (1125-1137) a fost depus pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de electori" (Kurvereine). Problemele statului rămâneau în sarcina Dietei imperiale. Bula de Aur a avut și alte consecințe importante pentru consolidarea poziției stărilor față de împărat. Lipsindu-l de armată, de finanțe și instanțe judecătorești în provincii, ea va stabiliza regimul princiar, consacrând o regalitate aristocratică de tip federativ și împiedicând formarea unei puteri centrale 324. Prețul concesiilor acceptate de Carol al IV-lea a asigurat ereditatea fiului său Wenzel (1378-1400). Reformarea vieții publice nu a avantajat însă prinții de rang inferior
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
consecință în planul raporturilor stărilor cu suveranul va fi realizarea unui echilibru instabil, raportat la puterea principilor teritoriali și autoritatea imperială. 4.1.2. Dualismul constituțional: Stări și Diete provinciale Originea organizării politice a Germaniei se regăsește în constituirea suveranității princiare, în cursul în secolul al XIII-lea. Încă din secolul precedent o parte din drepturile regale, producătoare de venit, au trecut în puterea principilor: piețe, vămi, monede, mine etc. În secolul al XIII-lea, în cursul războaielor pentru Italia, Staufenii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de venit, au trecut în puterea principilor: piețe, vămi, monede, mine etc. În secolul al XIII-lea, în cursul războaielor pentru Italia, Staufenii au acordat primele privilegii generale principilor, punând, începând cu domnia lui Frederich al II-lea bazele suveranității princiare. Privilegiile acordate principilor ecleziastici (1220) și laici (1231) constituie fundamentul evoluției puterii principilor suverani. Concomitent cu suveranitatea provinciilor teritoriale se formau și stările privilegiate ale acestora (Landstände), învestite cu drepturi publice. Ele vor constitui "dieta țării" (Landtag), reprezentând în acest
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unificare administrativă a micilor principate sileziene, ale căror prinți erau în general vasalii regelui Boemiei, nu va fi realizată decât în cursul secolului al XV-lea. În acest timp se va forma Dieta comună a întregii Silezii, numită Fürstentag (Dieta princiară). Rolul acestor adunări va crește după stingerea dinastiei Przemyslide (1306), în perioada luptelor pentru tron: Dieta avea acum posibilitatea și puterea de a desemna unul din candidați. Obiect al disputei dintre Rudolf I de Habsburg și Henric de Carintia, regatul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Au fost nevoiți ungurii să recunoască tradiția acestor instituții voievodale prin chiar menținerea lor, fapt atestat documentar după 1176 până la 1541, sau au impus revenirea la instituția voievodului, mult mai convenabilă înstăpânirii, după proprii încercări de manifestare a unei suveranități princiare în Transilvania în perioada 1111-1176? Este adevărat că, după anul 1176, gradul de dependență față de regatul maghiar a variat în funcție de puterea voievodului, de atitudinea acestuia față de coroană, de slăbirea sau întărirea puterii centrale. Clișeul format prin preluarea succesivă de către majoritatea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
până în Ungaria. Ostsieldung a constituit mai ales o mare mutație demografică, economică și socială și nu expansiunea statului german. Dar această mutație demografică atinge, fără îndoială, Transilvania 712. Aici ar putea fi resimțit "modelul german", cât și în întărirea suveranităților princiare, laice și ecleziastice. În timpul lui Henric al V-lea (1106-1125) a avut loc acest proces de teritorializare al "ducatelor etnice" în principate laice și ecleziastice și, în consecință, diminuarea puterii imperiale. Suveranitățile princiare care se constituiau se vor opune puterii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
modelul german", cât și în întărirea suveranităților princiare, laice și ecleziastice. În timpul lui Henric al V-lea (1106-1125) a avut loc acest proces de teritorializare al "ducatelor etnice" în principate laice și ecleziastice și, în consecință, diminuarea puterii imperiale. Suveranitățile princiare care se constituiau se vor opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor Adunări reprezentative de stări. Perioada corespunde atestării documentare a principelui Mercurius (1111) și ulterior acestuia, într-o perioadă tulbure
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
domnia Staufenilor a fost dominată de Frederic I Barbarossa (1152-1190), inițiatorul unei politici de reconstituire a autorității imperiale pe baza relației feudo-vasalice713. În acest timp principatul incipient dispare, principii fiind aminiți până la 1176, coroana maghiară promovând de acum în demnitățile princiare și ecleziatice oamenii săi de încredere. Moment în care "oamenii de încredere" în Transilvania redevin voievozii, iar orice mențiune despre principe dispare. Se cunosc foarte puține lucruri despre principele Mercurius și rolul săupolitic în viața Transilvaniei. În anul 1111
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cercetându-ne și pe noi, pentru a-l împodobi"753. Dieta de la Cluj, din anul 1543, a legiferat modul de alegere a principelui. Ideea că mandatul acestuia trebuie să rezulte din libera electis, condiționa exercitarea puterii de introducerea în scaunul princiar în această formă. Succesiunea la tron era exclusă 754. Dispoziții imperative interziceau viitorului principe să facă promisiuni (donații, recompense bănești) până la înscăunare, acestea fiind lovite de nulitate. După alegerea de către Dietă, Poarta confirma noul principe și îl învestea cu însemnele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
principe și îl învestea cu însemnele puterii: steagul, sceptrul, arme, o pălărie de paradă împodobită cu pene și un cal cu tot harnașamentul. Înscăunarea avea loc în cadrul unui ceremonial, în prezența reprezentantului sultanului (ceauș), în orașul de reședință a curții princiare, Alba Iulia. După obținerea confirmării, principele era obligat, sub prestare de jurământ, să asigure respectarea capitulațiile și menținerea raporturile cu Poarta. Treptat, pe măsura creșterii intereselor Porții, procedura se va modifica: principele va fi numit direct de sultan, urmând o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de Diete desfășurate după apariția Constituțiilor Compilate. Din august 1540 până în anul 1690, deci în perioada Principatului autonom sub suzeranitate otomană, s-au desfășurat în total 426 diete 792. În primul secol al autonomiei Dieta număra 127 de persoane. Consilierii princiari erau considerați membrii de drept. Dieta avea o organizare unitară, elementele ei alcătuitoare fiind: scaunul guvernamental, cu membrii Consiliului principelui, care alcătuiau elementul permanent și prelații; membrii Tablei regești; înalții demnitari ai comitatelor, scaunelor săsești și secuiești; delegații orașelor libere
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
așezări ale populației autohtone. Ca și celelalte regiuni românești, Moldova a beneficiat de intense investigații de teren, iar pentru prima parte a mileniului I puținele informații arheologice funerare proveneau din vestigii izolate, descoperite fie în debutul secolului XIX, precum mormântul princiar de la Concești (jud. Botoșani, 1812) sau din intervalul premergător jumătății secolului XX, mormântul de înhumație de la Roman - Neamț (1933), ambele fiind din timpul dominației hunice (prima jumătate a secolului al V-lea d.Hr.). La acestea se adaugă și o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
când femeia adulteră este salvată de securea călăului numai de intervenția mitropolitului și a domnului țării care cer milă și iertare de la soțul încornorat, acesta având dreptul și puterea să le refuze. De fapt, această politică se împletește cu cea princiară care se străduiește să excludă pedeapsa capitală dintre pedepsele penale și s-o convertească pe cât posibil în întemnițare. În Cazul bigamiei, judecata merge chiar mai departe marcând evoluția care a avut loc la nivelul mentalităților, făcând deosebirea între veacul trecut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
primul mileniu creștin. Paradoxal, fiindcă lumea feudală și seniorială (care deține controlul asupra formelor) este eminamente rustică. Viața unui mecena se împarte între vânătoare și război, în aer liber, călare, în mijlocul pădurilor și al câmpurilor; economia medievală este agricolă, moravurile princiare, țărănești. Abia în secolul al XV-lea au apărut anluminurile Fraților Limbourg, în Les Très Riches Heures du duc de Berry, sau Les Grandes Heures du Duc de Rohan. Până atunci, ilustrațiile din manuscrise dau despre mediul natural o viziune
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pot fi judecați cu aceleași cuvinte. O privire mai fină asupra "erei artei" ar distinge, fără îndoială, o perioadă clericală și curială, aproximativ între 1450 și 1550, când pictorul nu mai este un fabricant, dar rămâne un "slujitor"; mecenală și princiară, între 1550 și 1650, cu figura pictorului de curte; monarhică și academică, 1650-1750, cu artiștii oficiali desemnați (1648: fondarea Academiei regale de pictură și sculptură); burgheză și negustorească, începând din 1750, cu laureații ei, la momentul când tiparul primește un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de Academia regală: pictura istorică în vârf, apoi portretul, peisajul, pictura de animale, în fine, pe ultima treaptă, natura moartă. Este prețul liberului exercițiu profesional, odată spart monopolul academic 79. Astfel, "artistul" nostru a lucrat succesiv pentru comunitățile religioase, curțile princiare (Anjou, Bourgogne, Berry etc.), rege, Curtea și Academia acestuia, amatori, critici și saloane, în fine, în epoca antreprenorială, pentru firme, media și muzee. Această polarizare este doar sociologică, exterioară. Promotorul operațiunilor estetice dintr-o epocă reglează natura operelor produse, fie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
spiritul de sistem: guvernarea artei aparține, în fiecare epocă, grupului mediator central. Prin asta înțelegând grupul social care dă, la un anumit moment, spiritul și stilul Occidentului pentru că administrează sacrul momentului. Biserica l-a administrat pe Dumnezeu și mântuirea, curțile princiare, puterea și gloria, burghezia, Națiunea și Progresul, firmele multinaționale, Profitul și Creșterea. Purtătorul valorilor de unificare, adică al sacrului social, este totodată cel care își însușește cel mai bine surplusurile economice. Principalul colector de plus-valoare colecționează Imaginile cele mai valorizante
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate de arti?ți concur? la realizarea feeriei. �n secolul al XVI-lea, se practic? o scenografie extras? din tratatul lui Vitruvius, măi �nt�i cu dispozitivul scenic inventat de Serlio
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Situa?ia, mai ales �n nord ?i �n est, este comparabil? cu cea din Anglia: persisten?a tradi?iilor locale ?i influen?a Reformei nu las? s? p?trund? vocabularul clasic dec�ț �n c�teva rare re?edin?e princiare: aripa Othon-Henri a castelului de la Heidelberg, �nceput? �n 1556, sau Antiquarium de la re?edin?a de la M�nchen (1569-1571) de W. Eckel. Dar Bavaria catolic? asimileaz? cur�nd modelele italiene, cu biserică Sf�ntul Mihai (M�nchen, 1583-1599), construit? pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vezi pliantul, foto 15), desf??oar? spa?îi care, desigur, s�nt datoare operelor lui Bernini, ale lui Borromini sau ale lui Guarini, dar ale c?-ror viziuni decorative se identific? total cu acele ?inuturi germanice. Arhitectură civil? regal? sau princiar? asociaz? fericit prestigioasele ordon?ri de la Versailles sau de la Marly cu figurile geniului baroc german. Arhitec?i cultiva?i ?i constructori ingenio?i conduc dou? dintre cele mai ambi?i-oase comenzi. Prima este �ncredin?at? lui J. Effner (1687-1745
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ionalist?. Apoi, o adev?raț? renovare urban? �i este �ncredin?at? lui John Nash (1752-1835), la Londra. �ntre Regent�s Park, pe care-l �nconjoar? de imobile de �nchiriat prestigioase (Chester Terrace, Cumberland Terrace etc., 1820) ?i re?edin?a princiar? de la Carlton Terrace, pe o distan?? de doi kilometri de la nord la sud, el ordoneaz? Regent Street (1813-1830), p?str�nd inflexiunile drumurilor ini-?iale. Aici, el d? o remarcabil? lec?ie de urbanism voluntarist ?i pragmatic. Opozi?ia este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a tras la un han din Windsor), și nici măcar pe fiica ei cea mare, Vicky, cu soțul ei Fritz (care au stat la ambasada Prusiei). Nu i-a primit nici pe domnitorul Carol și principesa Elisabeta cu ocazia vizitei cuplului princiar român la Londra în lunile august-septembrie 1874, scuzîndu-se că trebuia să plece la Balmoral. Unii istorici au văzut în această atitudine bizară, ca și în faptul că regina Victoria a admis căsătorii morganatice 25 ale unor membri ai familiei ei
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Edinburgh, unde a stat în palatul Holyrood House și unde profesori de la celebra Universitate din oraș i-au predat unele cursuri propedeutice, în toamna anului 1859 a fost înscris la Colegiul Christ Church din Oxford, unde, printre membrii staff-ului princiar, l-a avut ca preceptor și chaperon pe generalul Robert Bruce care îl însoțise și în călătoria din Italia**. În 1861, s-a transferat la Colegiul Trinity din Cambridge, dar nici aici nu a reușit să obțină o diplomă universitară
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]