1,382 matches
-
în final trecea în revistă excesele „experimentale”, caracterizate drept „unde seismice” în m. - ca dadaismul, constructivismul, integralismul, suprarealismul, cu Tristan Tzara, Ion Vinea (considerat „principalul factor al extremismului român”), B. Fundoianu, Ilarie Voronca -, pe care declară că le acceptă numai principial, drept manifestări, prin insurgență, ale tendinței de diferențiere în raport cu datul tradițional. Pentru proză, m. -„ca principiu de dizolvare” a epicului tradițional - e pus, după observația lovinesciană, în aplicare mai întâi tot de poeți precum D. Anghel, Arghezi, Minulescu, N. Davidescu
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
astfel de univers ar fi cele ale ipocriziei. În acest caz, n-ar mai fi cu putință nici o ipocrizie. Dualitatea apariției face ca într-un sistem metafizic constituit și definit de această dualitate să domnească ipocrizia cu titlu de posibilitate principială mereu deschisă”. Ispitele speculează tocmai această duplicitate fenomenologică. Omul uită să caute locul inimii, judecându-și conștiința și starea aproapelui după aparențe. Treptat, înșelarea devine a doua fire a omului. Sub pretextul iubirii aproapelui sau chiar al prieteniei spirituale, mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
urmare, este mai inteligent și mai pragmatic, nu doar mai consecvent cu ceea ce are mai bun tradiția liberală, să abandonăm (utopia) consensul(ui) rațional și să ne concentrăm pe construcția unui prezent și a unui viitor bazate pe pluralismul valorilor principial incomensurabile, eventual incompatibile. Astfel, consideră Gray, toleranța liberală clasică (curentul a fost numit de el cândva „paleoliberalism”) construită pe consens rațional, așadar pe condiții ideale, se cere înlocuită cu vechea-noua toleranță a liniei Hobbes - Isaiah Berlin - Gray, toleranța ca modus
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
propriu în vederea specializării și studiului aprofundat. • elaborarea unui sistem de credite pe baza ierarhiei obiectivelor și disciplinelor prin acordarea numărului maxim de credite disciplinelor fundamentale și obligatorii și a unui număr minim pentru disciplinele opționale, excluzând din sistem disciplinele facultative; • principial, ponderea care s-ar putea acorda disciplinelor care alcătuiesc trunchiul comun ar trebui să nu fie mai mică de 60%, dar nici mai mare de 70%; o proporție similară s-ar putea stabili între disciplinele care asigură pregătirea teoretică (60-70
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
prelungirea unui soi de conflict critică-poezie, dezvăluit de Ovid S.CROHMĂLNICEANU 27 În Contemporanul, care În esență s-ar reduce la câteva elemente: negativismul critic nu este oportun, dar nici excesiva Încurajare care naște vedetism; soluția: o critică literară luptătoare, principială care să Încurajeze numai poezia de valoare, poezia partinică: „În coloanele noastre s-a ridicat acum câteva numere, Într-un articol, problema spinoasă a raportului dintre critici și domniile lor, doamnele și domnii poeți. (Ă). Hotărât că d-na Nina
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lung, plin de piedici și de neajunsuri. Ea se află astăzi masiv pe pozițiile clasei muncitoare, ea participă efectiv la construirea socialismului. Ea merită deci să fie considerată ca atare, să fie tratată cu dragoste și cu Înțelegere, fără concesii principiale, dar cu pasiunea neistovită de a o ajuta, de a o promova, de a o face să trăiască intens În conștiința maselor cititoare, de a face din ea o mândrie națională. Ea nu trebuie judecată cu un ruginit iatagan de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
n-a funcționat niciodată corect, pentru că circuitul nu se putea săvârși din cauza marii rupturi dintre termeni. Forțat totuși să acționeze, mecanismul funcționa vizibil - nu numai pentru noi ci și pentru mințile lucide din vreme - pe două coordonate: la suprafață În numele principialului, În realitate sub cel al conjuncturalului. Nicicând scopul secund, adevăratul scop n-a fost mai Învăluit și mai ascuns În principii ca În acești ani; și nicicând, adevărul mai străveziu. Nu numai pentru că orice principiu Îndelung repetat duce cel mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este mai măreț În această luptă a construirii socialismului pe pământul patriei noastre, ca și Înspre tot ce este mai Înalt și În slujba milioanelor de oameni ai muncii din domeniul gândirii omenești. Pentru aceasta trebuie Însă o critică literară principială, pătrunsă de spirit de Partid, participând la dezvoltarea fenomenului literar și la viața socială de pe pozițiile avansate ale partidului clasei muncitoare. Împotriva acestor țeluri care sunt o parte integrantă din țelurile clasei muncitoare din Republica noastră, critica literară se lasă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al unei necesități «monotone». Critica ascuțită făcută de partid, atât articolului menționat, cât și activității multora dintre cei care muncim În câmpul literar, ne-a Înarmat În vederea muncii de mai departe, a netezit terenul pentru dezvoltarea unei atitudini cu adevărat principiale, pătrunse de spirit de partid, În judecarea operelor literare, luptând pentru «o literatură care să oglindească profundele transformări prin care trece țara noastră În drumul ei spre socialism, o literatură care să fie ea Însăși un factor activ al acestor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și recreator al operei, Încât puține „slăbiciuni” ale creației literare scăpau vigilenței partinice, astfel că recenziile și cronicile cu cât erau mai ample - cu cât sfaturile și „evidențierea lipsurilor” aveau o pondere mai mare - cu atât ținteau să devină mai principiale, mai constructive, cu toate acestea, zic, a existat o permanentă nemulțumire față de critici și critică. Unele probleme le-am menționat În capitolele anterioare. Aici vom Încerca să surprindem relația critic-operă literară, relațiile critic-comandament politic, critic-critică literară, critic-cititori, relații și aspecte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să verifici În ce măsură el e util, să ajuți luptei de descătușare a omului din condițiile exploatării. (Ă)”. Dar nu numai Lenin ci și Stalin, Gorki și În general „artiștii sovietici” pot lămuri nu numai probleme de specialitate ci și altele (principiale) de natură politică, cum demonstrează Geo Șerban 81 În preambulul său pe marginea romanului sovietic, În fapt o elocventă dovadă de critic „bine Înarmat” care, deci, la rândul său va ști să producă alte „arme de luptă”, prin exercițiul critic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
estetizante, Îndepărtează pe critic de la marile obiective pentru care militează arta și literatura revoluționară. Prin apolitismul În care o astfel de critică este aruncată de aceste poziții, ea dovedește aceste obiective. Critica artistică și literară Își poate Însuși o poziție principială, revoluționară, singura de pe care se poate face o apreciere justă a operei numai călăuzindu-se de lupta și ideologia clasei muncitoare, numai fiind pătrunsă de un spirit partinic. Pe acest drum, atitudinea obiectivistă, apolitică, nu are ce căuta. Creatorii de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de lupta și ideologia clasei muncitoare, numai fiind pătrunsă de un spirit partinic. Pe acest drum, atitudinea obiectivistă, apolitică, nu are ce căuta. Creatorii de artă și literatură, precum și marile mase ale publicului așteaptă de la critica literară Îndrumări prețioase, aprecieri principiale, care să lumineze diferitele probleme ale procesului de creație. Pentru a Îndeplini această misiune, critica are În clasa muncitoare, În marele tezaur de experiențe ale partidului, În Învățămintele pe care le oferă arta și literatura sovietică, un sprijin nelimitat. Urmând
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
anului și să ne Întoarcem la critică; am promis că vom schița imaginea acesteia printre cititorii anului; mai știm că marele cititor, Scânteia, Își expusese În 2 august nemulțumirea privind activitatea acesteia cerând „să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid” (vezi nota 68 și contextul). Această opinie trebuia, Însă, conform principiului partinic, să pornească de la mase, de jos În sus. Așa se face că, Începând cu articolul lui Geo Dumitrescu din 16 iunie (vezi nota
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
linia decadentă pe care mă mișcăm, și totuși pentru că s-a arătat clar acest lucru și primejdia pe care o conținea cred că am reușit să-l elimin din noua mea carte. Aș cere criticii nu blândețe ci o critică principială, sinceră În primul rând, clară și argumentată. Numai o asemenea critică Îl poate ajuta pe scriitor”. George DAN93: „Cu cartea mea s-a Întâmplat un lucru care mi-a dat de gândit mai ales că s-a Întâmplat și altor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
10 iun. 66. Ibidem, II. În: Contemporanul, nr. 141, 17 iun. 67. Geo Dumitrescu. - Despre noua noastră Șeherezadă și despre un vechi iatagan ruginit. În: Flacăra, nr. 24 (76), 16 iun. 68. xxx Să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid. În: Scânteia, nr. l493, 2 aug. 69. Ion Vitner. Sarcinile criticii literare-sarcinile revistei noastre. În: Contemporanul, nr. 148, 5 aug. 1949. 70. Conținutul rubricii Cronica literară, de la Contemporanul după 2 august și alte comentarii: - În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Horia BRATU 27 Își face autocritica Într-un context foarte larg și foarte derutant: pornind de la somația lui Geo Dumitrescu de a profita de „critica Partidului”, acesta comentează după 8 luni articolul din Scânteia 28, Pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de Partid, raportând realizări dar mai ales lipsuri: scoțând la iveală alte cazuri de lipsă de vigilență a criticii, cuibărită nu numai la Contemporanul, Viața românească ci și la Flacăra, și, ce-i mai grav, tocmai În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acest articol și indică În ce fel trebuie făcută critica literară. Cerând Vieții românești să promoveze literatura originală, care tratează temele luate din viața și lupta oamenilor muncii din R.P.R., să axeze numerele pe opere mari, să stea pe pozițiile principiale militante ale luptei Înverșunate Împotriva formalismului (cu aplicare concretă și consecventă la materialul publicat), Lupta de clasă arată că revista noastră trebuie să Întărească legăturile cu scriitorii, să organizeze consfătuiri cu colaboratorii și cititorii, să colaboreze strâns cu Uniunea Scriitorilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puternice ale realismului socialist; dar nimeni nu le cere aprobarea. Ei n-ar avea nimic Împotriva „imitării”, de pildă, a versurilor lui George Dan din Bună dimineața sau a altor lucrări formaliste”. Nu numai În presă, critica literară evolua, când principial când neprincipial (mai ales) ci și În ramura sa cea mai nouă: critica literară orală - rezultantă exclusivă a muncii În cenaclu, reviste, Uniunea Scriitorilor, ș.a. atrage atenția, Eugen LUCA61 În Contemporanul: „Critica literară se face astăzi și În cenacluri, acolo
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nagy Istvan. La această consfătuire au participat scriitori români și maghiari din localitate. Organizarea acestor discuții marchează o etapă nouă, mai Înaltă, a muncii filialei cu scriitorii și arată că discuțiile publice În jurul problemelor creației - purtate la un Înalt nivel principial - au rezultate pozitive, ca ele pot și trebuie să constituie de acum Înainte un sector important În munca filialei. (Ă). Referatul asupra volumului de debut al poetului clujean a fost ținut de tov. Aurel Martin. Discuțiile ce au urmat au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intimismul tipic burghez, cultivarea livrescului, Într-un cuvânt un alt virus Încearcă să submineze vigoarea și militantismul liric: individualismul. Abia infiltrat, În numai două poezii, acesta este repede detectat de Scânteia, care, pentru a opri epidemia, administrează vaccinul, recte critica principială. Apoi, din exces de zel se mai raportează și alte cazuri. Apoi Însuși pacientul declară că s-a vindecat. Acesta este, pe scurt, istoricul problemei. În anul următor, 1952 problema se va pune exact invers: poezia nouă nu exclude și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
risipirea lor. În articolul Mai multă principialitate În tratarea problemelor artei și literaturii se definea clar esența realismului socialist (Ă). Dar tot Învățătura partidului ne spune că niciodată nu trebuie să ne mulțumim cu succesele obținute. Critica și autocritica, exigența principială, necruțătoare pentru slăbiciunile și rămânerile În urmă, fața de toate răbufnirile influenței ideologiei burgheze să fie o lege de fier a activității noastre. (Ă) Cititorii din R.P.R. au dreptul să-i Întrebe pe scriitori: de ce realitatea atât de bogată În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
citate extrase de poetul Breslașu din Viața românească, Contemporanul, Iașul nou (de ce nu și din Almanahul literar) sunt numai o parte din sumedenia de perle stilistice care Împestrițează articolele noastre. Unul din păcatele articolelor e risipa de cuvinte, Înlocuirea pasiunii principiale din patosul verbal. Când criticul nu a studiat Îndeajuns o problemă, el caută să-și camufleze lipsa ideii printr-o avalanșă de cuvinte. Astfel, George Barbu, neadâncind procedeele poetice ale lui Mihu Dragomir (George Barbu: Marginalii la poezia recoltei, În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
autocritic, (Ă) fapt semnificativ pentru orientarea ideologică tot mai justă a criticilor literari de la Almanahul literar”. În fond, În urmă cu doi ani, acest lucru Îl pretindea Încă din titlu și Scânteia 37: Să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid; În urmă cu trei ani, aceeași cerință titulară: Mai multă principialitate În tratarea problemelor artei și literaturii, iar Întreaga direcție, de la „același izvor cură”: Poezia putrefacției și putrefacția poeziei de Sorin Toma39, studiu care a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
față de natură, etc. Unde sunt criticii care să arate scriitorilor cum trebuie scrisă poezia bună despre dragostea nouă, despre natura În plină transformare a patriei noastre?! Ă) Prin glasul „Scânteii” partidul a arătat tovarășilor critici cum trebuie făcută o critică principială capabilă să Îndrume literatura noastră. Criticii noștri au În fața lor marele exemplu al criticii literare sovietice. Pe baza lucrării tov. Stalin „Cu privire la marxism În lingvistică” criticii sovietici au dezbătut În adâncime problema specificului literaturii, al limbii literare. (Ă). În viața
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]