2,086 matches
-
și rolul colectiv sunt decisive pentru o civilizație așezată, agrară, cum a fost a noastră. Satul care demult a suit la Cer, generațiile de moși și strămoși sunt evocate pertinent, prin stilul pregnant științific al logosului. Nimic nu este de prisos în pagina scrisă și nici în paginile care sunt îmbogățite cu fotografii de demult. Chipuri de țărani trecuți de acum în stele, ne privesc și da, noi îi recunoaștem că ei sunt cei care ne-au păstrat curat acest loc.
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
de două ori!), fie le facem avioane și aruncăm cu ele prin scara blocului sau prin curte - după posibilități, coane...- ori pur și simplu le lăsăm acolo unde le-am găsit, să le onoreze - pardon! - muștele, cu ce au de prisos și ele. O astfel de scrisoare (deschisă!) primise și Istrate Afumatu` din comuna S. Și nu doar că o primise, dar chiar avu chef s-o citească (să se mai „cultiveze” și el) și chiar să poarte conversație cu stimabila
CANDIDATUL DIN CUTIA POŞTALĂ A ALEGĂTORULUI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351924_a_353253]
-
se petrec 165 de ierni de când Mihai Eminescu a căzut ca o lacrima a lui Dumnezeu pe solul nostru românesc.De atunci până astăzi s-au scris biblioteci întregi despre el. Se pare că orice cuvânt în plus este de prisos. Și totusi... În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualității românești în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor și formației filozofice și științifice, apoi chinuiții și
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
fi săltat și-un pol, În dosar fi'nd menționat C-avea portofelul gol, Iar de ceas ... nici n-a avut, Scrie-ntr-un proces-verbal, Și dacă-i de necrezut S-o declare personal, Fi'n'c-atunci e de prisos Ca s-o mai lungim, cumva, Că al dracu' mincinos Nici mort nu va declara! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Caz penal / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1013, Anul III, 09 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
CAZ PENAL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352392_a_353721]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUȘI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului De ce să despic firul? zic. Oare nu-i el, și-așa, un biet nimic din multul de prisos? Și-apoi, în patru să-l despic e și mai mic folos... Deci... mă dezic! * Ba nu! Că firul poate fi puținul ce dă pe-afară din prinos - cum spumă e... preaplinul din vasul burduhos. * Nu! Eu constat că firul
GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352471_a_353800]
-
economie voită a mijloacelor de expresie, Marian Malciu transmite emoții care aproape că vin de la sine, într-un firesc care nu mai are nevoie de comentarii. Versurile curg lin ca sângele-n artere și vene, fără sincope, fără întortocheli de prisos. Un fluviu lin de blândă lumină care te învăluie, așa cum apa înfășoară-n apele ei peștii, strada - pașii nocturni și aerul - oamenii. Și iată că poetul își alege, într-un departe-târziu, drept mireasă - uitarea “Să spele răni ce dragostea le
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
că nu mai știu eu ce este normalul. Normalul se traduce în ultimii ani cu absurdul. La altă emisiune, o diva blondă, era pozata goală-goluță (nud gol) rezemata romantic de raftul unei biblioteci publice, în diferite ipostaze. Comentariile sunt de prisos. Păi, Bibliotecă este un sanctuar, acolo întâlnești mii și mii de creatori care și-au închinat viața culturii. Ce se întâmplă cu noi, oameni dragi? Nu mai știm să deosebim chiar deloc adevărul și frumusețea de kitsch și cultură de
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351367_a_352696]
-
prieteni cu Platon, Dar mai prieteni sunt cu adevărul, Si au curajul chiar pe vânt ostil, Să țină pentru tine pe cap mărul. Să fii cu toți ai tăi; îi știi tu care, Să ai încredințarea că nu ești de prisos, Să te-nconjoare cei ce-n bancă minții, Multe zerouri, după unu, au de frumos. Demnă reverență-ți fac, ca-n focul vieții, Ai intrat lăsând tihna de mal, Pentru anii ajunși, „La mulți ani!” cu-mplinire, Mai mulți în
POEM DE RĂZVAN DUCAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351499_a_352828]
-
Corina Lupu descrie ceea ce vede și ceea ce aude, întorcând totuși privirea asupra propriului conținut sufletesc. Ea știe să ne atragă atenția, cu tact, într-o demonstrație elegantă și convingătoare, asupra atributului „feminin“. Compoziția sa este autentică, uniliniară, fără alunecări de prisos și fără crispări morale, oferind răgazul trăirilor lăuntrice lucide și pertinente. Fără să se abată de la obiectivul inițial - să fii sincer la modul absolut, aceasta ne convinge că dincolo de cuvinte, se află un om viu, în permanentă mișcare. Iar opțiunea
ATUNCI CÂND AUTENTICITATEA ŞI PROSPEŢIMEA DEVIN O EMBLEMA ÎN RIME. DESPRE POEZIA CORINEI LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351517_a_352846]
-
falie adâncă ne desparte Rostogoliți în două emisfere La ultima din vămi ni se va cere Cioburile din clepsidră sparte. Ca un brigand cu trunchi de abanos Înfășurat în falduri de hermină Această rană plină de lumină Face vindecarea de prisos; Cu pas greoi mă-ndrept spre un amurg Destinul meu rival, un labirint În care păsările nu ne mint Iar eu adorm cu gândul la Licurg. Referință Bibliografică: Mă-ntorc subit / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 692
MĂ-NTORC SUBIT de ION UNTARU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350783_a_352112]
-
în mine atâtea de spus, încât îmi vine să spun totul deodată, și asta nu se poate. (obosit) Iar să le spun pe rând nu mai am răbdare, pentru că știu că timpul nu mă așteaptă, și mi se pare de prisos să spui un singur cuvânt, când nu poți să rostești toată propoziția. Când nu poți să spui tot ce ai de spus. (după câteva momente de gândire) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Asta cred că este drama unui artist. El are din ce în ce mai multe
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
se lăsa condusa de cel care îi mângâia abia simțit spatele dezgolit de croiala rochiei dar și sufletul. Fața lui era atât de aproape de a ei, îi simțea răsuflarea caldă. Dansa dumnezeiește. Nici un gest de-al lui nu era de prisos. Dacă cineva ar fi luat temperatura camerei, ar fi explodat barometrul. Trăia clipe unice. O cuprinse o moleșeală dulce, aroma parfumului masculin îi îmbăta narile... El era captivat, în aceeași măsură de frumusețea și eleganța femeii abandonată în îmbrătișarea lui
O NOAPTE DE VIS... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350852_a_352181]
-
de fermier dând grăunțe la găini și mai văd cum stau la soare mâțe (poate-or fi motani) nu le doare nici la bască bodyguarzi au șapte câini și-l mai văd pe mincinosul de politician român cum împarte el prisosul la săraci intr-un cătun sugând măduva și zgârciul alb curat le-arată osul și mai văd cum prin altare popi-și smulg din barbă părul că-i înțeapă sub veșminte cu pumnalul adevărul mei, ce spui? mai ești cu
MEI, LA DRACU!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350854_a_352183]
-
cu tăcerea cuvântului, Violența tăcerii, Cuvântul ce astupă adevărul, O a treia dimensiune - lăcomia, Dumnezeu își asumă toate riscurile Tăcerea nu este Frumoasa din Pădurea Adormită, Istoria ca improvizație, A spera înseamnă a te sacrifica, Iona, bufonul tragic, Vorbele de prisos produc ravagii, Cum intră Dumnezeu în tăcerea Omului, Poți spune DA tăcerii? Obscenitatea viitorului, Vorba cioplește existența, Iluzia non-violenței, Răul se ascunde printre copiii lui Dumnezeu, Tăcerea are diverse grade și diverse măsuri, Printre muți, bâlbâitul spune ce vrea, Riscurile
EXILUL CUVÂNTULUI de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350928_a_352257]
-
ne-am despărțit buzele si ne-am observat cu privirile tulburi. Ne doream mai mult, dar nu se putea, timpul întâlnirii aproape expirase. Tăcerea era mai grea decât membrele noastre când m-a ajutat, să mă ridic. Vorbele erau de prisos. Încă îmi ținea obrajii în palme, expresia întipărită pe fața lui nu avea nevoie de comentarii. Îmbrățișarea puternică...mi-am pus fruntea pe umărul lui. Vorbea în șoaptă: -Timpul e prea scurt, nu-mi place asta. -Înțeleg perfect! Ne-am
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351608_a_352937]
-
le ia locul celor „falși”: „un dumnezeu-artist, total lipsit de scrupule și amoral, pentru care creația sau distrugerea , binele sau răul,sunt manifestări ale capriciului și suveranității sale, care se descarcă, în crearea lumilor, de zbuciumul plenitudinii sale și de prisosul ei, de durerea contrastelor acumulate în el însuși”. (Ibidem, Band I, p.36). Acest zeu evocat nu este altul decât Dionysos, zeul grec pa care în faza finală a lucrării „Ecce homo” Nietzsche îl va opune divinității creștine, căruia îi
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
de prudență. Ne este teamă că pasul făcut înainte să nu ne ducă în depășire nereglementara, ori să ne surprindă neprevăzutul. Trebuie să călcam cu atenție pe terenul nou, dar și să fim atenți să nu azvârlim ce este de prisos, să nu aruncăm și copilul împreună cu apa din copaie. Ne trebuie o “rece cumpăna-a gândirii” (“Glossa” Eminescu) ca să știm ce păstrăm din zestrea adunată și ce dăm peste bord. În decembrie, 1989, când eram cuprinsă de înflăcărările entuziasmului năruirii
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
-o pâine, Mama de își plânge fiul, mort în luptă-n timp de pace, Toate astea-s baliverne, credincios e doar un câine, Care-și apără stăpânul sub mormântu-n care zace. Dacă toți bogații lumii și-ar dărui al lor prisos, Pe pământ ar cade cerul, raiul n-ar mai fi un vis. Între oameni n-ar fi pizmă, traiul n-ar mai fi hidos, Cu Dumnezeu, mână de mână, ne-am plimba prin Paradis. Dacă, în seara de Crăciun, tu
MAMA, CU MINE ÎN BRAŢE, LA GEAM CÂNTĂ O COLINDĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350973_a_352302]
-
frumos și pașnic, asemeni crinului Buneivestiri. În fața lui senină și luminoasă întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345540_a_346869]
-
ale acestei pro¬bleme, insistând mai ales asupra fundamentelor scripturistice și asupra unor tratări ale Sfinților Părinți din Biserica primară. De ase¬menea, postul este si un mijloc de desăvârșire morală, dar și o cale de ajutorare a aproapelui din prisosul adunat prin renunțarea benevolă la consumarea îndreptățită a bunurilor[1]. Fiindcă despre felurile postului sau despre posturile de o zi ori de durată s-a scris detaliat și limpede în multe rânduri și in multe locuri, iar părerile teologilor români
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
bucățele de zahăr („zahăr cubic”) cailor înhămați la trăsurile care, pe vremuri, își așteptau mușteriii de-a lungul trotuarelor”. O altă calitate morală a părintelui Nicolae a fost sinceritatea. El dezvăluie cu multă franchute și fără menajamente ori subterfugii de prisos, amănunte despre sine care pe alții i-ar dezavantaja. Dar, transpunând totul într-un fin umor și o autoironie de înaltă clasă, toate aceste presupuse defecte ale sale, despre care vorbește, deveneau la el, calități. Totodată el zugrăvește cu o
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
Bisericii. Dimpotrivă, evidențierea principiilor creștine de către oamenii ce se găsesc în afara Bisericii, precum și lupta împotriva instituției bisericești în numele lor, trebuie să ne conducă la autocritică și revizuirea analogă a atitudinii și a comportamentului nostru” . Pe de altă parte e de prisos analiza specială a concepțiilor sau sistemelor moral-sociale ce se face în cadrele lecției de morală în timpul puțin ce există pentru o prezentare pozitivă a lor. Ocazional nu numai pot, dar și trebuie să se facă extinderi și raporturi referitoare la
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
credinței și vieții creștine - desigur nu prin liberalismul ieftin, ci prin cunoașterea conștientă esențială și prezentarea profunzimii adevărului creștin - se transformă într-un eticolog ieftin, ce dă elevilor răspunsuri banale pregătite dinainte. De aceea, de altfel și ei consideră de prisos să-l mai întrebe” . Desigur nu este greu să se gândească cineva la piedicile și dificultățile pe care le va întâlni într-un asemenea demers, în special în mijlocul confuziei și al neorânduielii de astăzi. Însă tocmai în această situație devine
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
și tropare la Sfântul Munte Athos”(p. 68). Ca imaginea de ansamblu istoric să fie originală și pe drept patriotică, în sensul că avem cu ce să defilăm pe pavelele modernist europene, domnul Ciprian Toroczkai nu consideră că e de prisos să reitereze pentru cititorul român biobibliografia Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, a cărui imagine vine parcă să ne demonstreze și nouă identitatea noastră redeșteptată prin patristică și viață conform autenticului/ortodoxului (p. 69-81). Spicuind doar, observăm că este citat Oliver Clement
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
la ușa lor nu sună, / a rătăcit, adresa, / sau n-a fost bună. Să-i mângâiem acum, / cu gândul bun, / pe toți copiii triști, / ce n-au Crăciun”. De aceea, când primiți prea multe daruri și unele vă par de prisos, gândiți-vă și la cei care nu au primit nimic și oferiți-le câte ceva. Dumnezeu vă va răsplăti cu asupră de măsură. Teodora Noje, “În așteptarea lui Moș Crăciun” - îi întreabă pe copii dacă au mai pomenit asemenea ninsoare: “Norii
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]