4,066 matches
-
și grave la adresa siguranței publice; ... b) sunt necesare pentru prevenirea unei amenințări iminente la adresa vieții sau integrității fizice a unei persoane; ... c) sunt necesare pentru adoptarea unei decizii care poate implica menținerea unor măsuri restrictive care echivalează cu privarea de libertate; ... d) există un risc iminent să își piardă relevanța, dacă nu sunt furnizate de urgență, și sunt considerate importante pentru prevenirea, depistarea sau investigarea infracțiunilor. ... Articolul 12 Soluționarea cererii de informații (1) CCPI întreprinde demersurile necesare soluționării cererii
LEGE nr. 51 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297014]
-
facă sau să nu facă ceva împotriva voinței sale. Cum infracțiunea, în a cărei reglementare este folosit termenul analizat, este o infracțiune împotriva libertății persoanei, mai exact împotriva libertății de ordin moral a persoanei, pentru că aceasta nu presupune o privare de libertate, în sens fizic, constrângerea exercitată împotriva subiectului pasiv al infracțiunii de șantaj trebuie să îi producă acestuia o stare de temere, de natură a-l determina să acționeze conform conduitei prevăzute în dispoziția normei de incriminare. Prin urmare
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
cheltuielilor de executare, în situația în care acestea nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, fiind exceptat onorariul executorului judecătoresc. Contrar susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale nu determină privarea executorului judecătoresc de posibilitatea de a recupera onorariul pe care l-a convenit cu creditorul și care reprezintă prețul muncii sale, asupra căruia are un drept de proprietate ce este garantat prin dispozițiile art. 44 din Constituție, după cum prin
DECIZIA nr. 272 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291080]
-
hotărârii de condamnare. ... 29. Astfel, cu referire la pretinsa încălcare, prin dispozițiile legale criticate, a prevederilor art. 23 alin. (2) din Constituție, respectiv a celor ale art. 5 lit. a) din Convenție, se susține că norma criticată nu instituie o privare nelegală de libertate și nu este, deci, contrară dreptului la libertate și la siguranță. Din contră, în contextul existenței unei hotărâri de condamnare, norma de incriminare analizată asigură conformarea destinatarului legii cu hotărârea instanței și cu mandatul de executare emis
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
art. 285 din Codul penal. ... 40. Cu referire la pretinsa încălcare, prin textul legii analizate, a dispozițiilor art. 23 alin. (2) din Constituție și a prevederilor art. 5 lit. a) din Convenție, se arată că norma criticată nu instituie o privare nelegală de libertate, motiv pentru care nu încalcă dreptul la libertate și la siguranță. ... 41. Se mai arată că art. II din legea contestată încalcă principiul aplicării legii penale mai favorabile, fiind invocată Decizia Curții Constituționale nr. 180 din 28
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepția a fost ridicată de Alen Daniel Moisin într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de acesta împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală, întrucât nu au fost respectate termenele prevăzute de art. 56 alin. (2), (6) și (7) din Legea nr. 254/2013. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
persoanele condamnate pot formula plângere împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor lor, este un termen imperativ, de decădere, în vreme ce termenele prevăzute de art. 56 alin. (6) și (7) din același act normativ, în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluționează plângerea (15 zile de la primire), respectiv comunică încheierea (3 zile de la pronunțare), sunt termene de recomandare. ... 6. Judecătoria Aiud apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că textele de lege criticate
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, care au următorul cuprins: (2) Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, luate de către administrația penitenciarului, persoanele condamnate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoștință de măsura luată. [...] (6) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluționează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 15 zile de la primirea acesteia și
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
prezenta lege, luate de către administrația penitenciarului, persoanele condamnate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoștință de măsura luată. [...] (6) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluționează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 15 zile de la primirea acesteia și pronunță una dintre următoarele soluții: a) admite plângerea, în tot sau în parte, și dispune anularea sau modificarea măsurii luate de către administrația
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
administrația penitenciarului ori obligă administrația penitenciarului să ia măsurile legale care se impun; ... b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, rămasă fără obiect, tardivă sau inadmisibilă, după caz; ... c) ia act de retragerea plângerii. ... (7) Încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică persoanei condamnate și administrației penitenciarului, în termen de 3 zile de la data pronunțării acesteia. ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
alin. (2) din Legea nr. 254/2013, Curtea reține că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate, în temeiul art. 56 alin. (9) din același act normativ, împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate cu ocazia soluționării plângerii formulate împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate, luate de către administrația penitenciarului. În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 254/2013, care reglementează dreptul persoanelor condamnate
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
privitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate, luate de către administrația penitenciarului. În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 254/2013, care reglementează dreptul persoanelor condamnate de a formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de lege, luate de către administrația penitenciarului, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoștință de măsura luată, nu au legătură cu cauza în care a fost
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
de la data când persoana condamnată a luat cunoștință de măsura luată de penitenciar, în vederea formulării plângerii, a termenului de 15 zile de la primirea plângerii în vederea soluționării acesteia, prin încheiere motivată, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, respectiv a termenului de 3 zile de la data pronunțării încheierii de soluționare a plângerii, în vederea comunicării acesteia persoanei condamnate și administrației penitenciarului. În formularea criticii de neconstituționalitate, autorul excepției se referă la interpretarea jurisprudențială, potrivit căreia
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
persoanele condamnate pot formula plângere împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor lor, este un termen imperativ, de decădere, în vreme ce termenele prevăzute de art. 56 alin. (6) și (7) din același act normativ, în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluționează plângerea (15 zile), respectiv comunică încheierea (3 zile), sunt termene de recomandare, pentru a invoca o prezumtivă discriminare. ... 18. În aceste condiții, Curtea constată că motivul relevat de autor nu tinde spre evidențierea unei reale contradicții între
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
poate fi definită doar prin raportare la cursul de schimb, se ajunge, prin efectul legii, la o mutare a riscului cursului de schimb către creditor printr-o abordare superficială fără legătură cu contractul în ansamblul său, ceea ce constituie o privare nejustificată de proprietate a creditorului. ... 98. Se consideră că Legea nr. 52/2020 încalcă exigențele privind siguranța circuitului civil și previzibilitatea legii, întrucât stabilește o procedură contrară Codului civil. De asemenea, legea anterior menționată contravine caracterului excepțional al legislației consumeriste, având
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul de proprietate al creditorului, întrucât anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire. Mai mult decât atât, nu se pot justifica o ingerință și o privare de proprietate a creditorului în condițiile în care un imobil a fost deja executat silit în vederea stingerii creanței. Din punct de vedere juridic, un imobil executat silit nu mai poate fi dat în plată. Totodată, executarea silită nu reprezintă
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-o măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de limitare a răspunderii contractuale a debitorului ce împiedică executarea contractului de credit, în funcție de voința debitorului. Practic, o circumstanță personală
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
aferent procedurii insolvenței. De altfel, și din jurisprudența Curții (Comisiei) Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 10 martie 1981, pronunțată în Cauza X împotriva Belgiei, reiese că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci o măsură de control al folosirii acestora, în concordanță cu interesul general, potrivit art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Hotărârea din 17 iulie
DECIZIA nr. 573 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299870]
-
situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-o măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de limitare a răspunderii contractuale a debitorului ce împiedică executarea contractului de credit, în funcție de voința debitorului. Practic, o circumstanță personală
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
Magistraturii nr. 1.419/2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC La data de 1 august 2025, doamna Olsen Ioana-Luiza, judecător cu grad profesional de curte de apel la Judecătoria Sectorului 4 București, în prezent desemnată în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Jilava și Penitenciarul Spital Jilava, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 1 august 2025. Nr. 808. -----
DECRET nr. 808 din 1 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300440]
-
a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.414/2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC La data de 1 august 2025, domnul Nicolaescu Mihnea Constantin, judecător la Tribunalul Ilfov, detașat la Tribunalul Giurgiu, în prezent desemnat în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Giurgiu și Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Giurgiu, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 1 august 2025. Nr. 803. -----
DECRET nr. 803 din 1 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300435]
-
Superior al Magistraturii, având în vedere Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.823/2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC La data de 1 august 2025, doamna Craiu Luminița-Monica, judecător la Judecătoria Târgu-Neamț, desemnată judecător de supraveghere a privării de libertate - titular - la Centrul Educativ Târgu Ocna și la Spitalul Penitenciar Târgu Ocna, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 1 august 2025. Nr. 860. -----
DECRET nr. 860 din 1 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300492]
-
împotriva Franței, paragraful 36). Or, dimpotrivă, dispozițiile art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală la care fac trimitere prevederile art. 242 alin. (3) din același cod reglementează în mod clar și previzibil numai cu privire la legitimitatea condiționării privării de libertate de existența unor probe din care să rezulte atât suspiciunea săvârșirii unei anumite infracțiuni, cât și necesitatea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică. Așa fiind, acest fapt nu echivalează cu afectarea principiului constituțional referitor la prezumția
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
contribuții sau a amenzilor. Totodată, și din jurisprudența Curții (Comisiei) Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 10 martie 1981, pronunțată în Cauza X împotriva Belgiei, reiese că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci o măsură de control al folosirii acestora, în concordanță cu interesul general, potrivit art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Hotărârea din 17 iulie
DECIZIA nr. 70 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301179]
-
preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate. ... 9. În concluzie, autorul excepției arată că dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în condițiile în care se interpretează în sensul în care privarea de libertate aferentă arestului la domiciliu nu va fi luată în considerare la calculul termenului de 30 de zile pentru care dispune măsura arestării preventive, întrucât se încalcă prevederile art. 23 alin. (5) din Constituție, astfel cum a fost interpretat
DECIZIA nr. 183 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301162]