11,078 matches
-
Donului, curățând șosele și câmpuri de mine. Și-a văzut căpitanul ucis în 1943 de o mină rusească și s-a convins atunci că viața n-are preț. „Dar războiul e război”, conchide cel ce în 1944 urma să cadă prizonier și să trăiască drama miilor de camarazi nimeriți în captivitatea sovietică. Infernul de la Valea Lupului A căzut prizonier în Valea Lupului, în preajma Iașilor. Atunci, în 21 august 1944, își amintește el, i-au împresurat rușii. „Nu-i auzeai decât zorindu
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
și s-a convins atunci că viața n-are preț. „Dar războiul e război”, conchide cel ce în 1944 urma să cadă prizonier și să trăiască drama miilor de camarazi nimeriți în captivitatea sovietică. Infernul de la Valea Lupului A căzut prizonier în Valea Lupului, în preajma Iașilor. Atunci, în 21 august 1944, își amintește el, i-au împresurat rușii. „Nu-i auzeai decât zorindu-ne și suduindu-ne în limba lor: Davai, davai, prakliatii! Duhneau a vodcă și ne strâgeau la un
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
în limba lor: Davai, davai, prakliatii! Duhneau a vodcă și ne strâgeau la un loc cu patul armelor”, spune fostul sublocotenent de geniu: „Ofițerii de-o parte, soldații de cealaltă”. În aceeași zi a început calvarul: un convoi nesfârșit de prizonieri români și germani în drumul spre unul dintre cele mai cumplite prizonierate din istoria războaielor moderne. Un drum care părea că nu se mai sfârșește, la început pe jos, timp de două zile, cu opriri scurte, apoi, înghesuiți într-un
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
la drum spre ceea ce urma să fie valea pierzaniei, într-un lăcaș de cult, pe care iconoclaștii bolșevici îl transformaseră încă din 1917 într-un gulag. O mănăstire pentru captivi Mănăstirea Oranki de pe Volga, într-o pădure, 3 000 de prizonieri. Acolo a trăit timp de 4 ani clipe care și acum îl urmăresc uneori. Pe un imens teren din incinta mănăstirii, îi așteptau bordeie săpate în pământ, „iar de intrai acolo, vedeai doar cerul deasupra capului”, îmi spune Dolga. „Cerul
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
încăpea în cătare. Într-una din diminețile cu ger năprasnic din iarna lui 1945, așteptân-du-l pe „nacealnic”, ca să-i trimită la doborât copaci în pădure și fasonat bușteni, a aruncat o privire fugară la termometrul expus parcă voit în văzul prizonierilor: erau minus 45 de grade C. La orizont mijea un soare firav, care se pregătea să-și arate dinții. Camaradului Radu Verbițki i-a înflorit un zâmbet pe obrazul supt și brăzdat: „Uite măi, Tavi, că iese soarele”, șopti stins
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
În acea zi, tânărului ofițer Octavian Dolga din Regimentul 4 pionieri i-au degerat picioarele. Medicul lagărului, o rusoaică cu grad de colonel, l-a trecut la „scutiți de boală”. Când doctorița nu era disponibilă, îi doftoricea un veterinar, tot prizonier de război, camarad român, căzut în captivitate odată cu toți ceilalți. El îi „tămăduia” și de dureri de dinți. „Ne scotea măselele cât ai zice pește, fără anestezie, cu un clește patent”, spune Dolga. Le cădeau dinții ca mărgelele din șirag
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
le șuiera printre dinți. „Într-una din zile i-au scos la cules cartofi într-un colhoz. La câmp, mai bine de 100 de femei; unele dintre ele se uitau cu milă la ei. „Cine sunteți voi”, ne-au întrebat. „Prizonieri de război”, am răspuns. „Dar voi? „Soții de ofițeri care au ajuns și pe la voi în țară. Ei o duc mult mai bine ca voi”, deapănă Dolga firul povestirii din acea vară. „Ne-au dat câțiva cartofi la fiecare și
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
bărbile, iar într-o zi, preotul i-a spus: „Măi Tavi, tu semeni cu Hristos”. Se obișnuiseră și cu moartea. Unul dintre camarazii de suferință își pusese capăt zilelor. De foame și deznădejde, se aruncase în puțul din care ei, prizonierii își luau apa. Apoi a dispărut și el fără urmă. Acestea și refuzul de a se înrola în diviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan” au fost ultimele secvențe trăite de Octavian Dolga la Oranki... Spre casă De pregătirile
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
Același program. Cu toate acestea ceva era schimbat: Parada”. „Armata nu defila, ci trecea în marș hotărât spre granițe, spre victorie”, se nota; urmau blindatele germane („o singură forță, un singur destin”), elevii școlilor române și germane, câteva sute de prizonieri, etnici români, din fosta armată iugoslavă. La recepția de la Prefectură, fanfarele au intonat imnul regal, precum și cel german și italian (erau prezenți consulii Kuhne și De Michelis). Peste 3 ani, în contextul bombardamentelor aliate asupra Bucureștiului, Văii Prahovei, orașului Turnu
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
persoanele fizice prevăzute la articolul 1 al Decretului-lege nr. 118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la data de 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, precum și în alte legi. Impozitul pe clădiri și impozitul pe teren nu se aplică văduvelor de război și văduvelor veteranilor de război care nu s-au recăsătorit. Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică doar clădirii folosite ca domiciliu
Agenda2006-21-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284974_a_286303]
-
veteranii de război; persoanele fizice prevăzute la articolul 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, precum și în alte legi. Tot în Codul fiscal, la articolul 284 se arată că persoanele prevăzute la articolul 3 alineatul 1, litera b) și articolul 4 alineatul 1 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și
Agenda2006-22-06-dialog () [Corola-journal/Journalistic/285000_a_286329]
-
unui scrutin controversat, a fost învestit ca șef al statului. l Comisia Europeană a recunoscut că nu are prerogativele necesare pentru a verifica dacă state europene găzduiesc închisori secrete ale CIA. l Amnesty International a publicat noi mărturii ale unor prizonieri de la Guantanamo care afirmă că au fost torturați și umiliți în repetate rânduri în centrul american de detenție din Cuba. l Președintele finlandez Tarja Halonen s-a declarat surprinsă că Austria dorește reluarea negocierilor pe tema Constituției europene. Joi, 12
Agenda2006-02-06-saptamana pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/284621_a_285950]
-
cancelarul german, Angela Merkel, au discutat despre dosarul nuclear iranian, iar Rusia a anunțat că nu se va opune unei sesizări a Consiliului de Securitate al O.N.U. l Potrivit unui fax interceptat de serviciile secrete elvețiene, 23 de prizonieri irakieni și afgani ar fi fost anchetați în România, documentul făcând referire la închisori secrete și în Bulgaria, Kosovo, Macedonia și Ucraina. l Comisia Europeană a anunțat că va formula recomandarea privind amânarea sau nu cu un an a aderării
Agenda2006-02-06-saptamana pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/284621_a_285950]
-
de mic dragostea pentru muzică, cea de la care a învățat că „melodia este exaltarea vârstei copilăriei“. De la tatăl său are poveștile și darul de a le spune mai departe. „Tata a luptat pe frontul rusesc, unde a fost o vreme prizonier de război. A pierdut acolo mulți camarazi“. Când s-a întors acasă, sătul de moarte, militarul ardelean a simțit dorința de a se înconjura de viață. Așa au apărut pe lume cei zece copii ai familiei Mătăsaru din Luduș. „Nimeni
Agenda2006-02-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284626_a_285955]
-
său. În primul număr, cititorul găsește tot ce-i trebuie unei băi pentru a fi de bun gust, idei pentru cumpărături, despre garaj, artă, tencuieli, adrese și alte informații utile. Preț: 3,90 lei. în librării Florin Țurcanu - Mircea Eliade: prizonierul istoriei (Ed. Humanitas, 45 lei); Gilles Deleuze - Nietzsche și filosofia (Ed. Fundației Culturale Ideea Europeană, 26,16 lei); Cristian Troncotă - Torționarii (Ed. Elion, 24,53 lei); Bertrand Russell - Istoria filozofiei occidentale, vol. I-II (Ed. Humanitas, 69 lei); René Al.
Agenda2006-03-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284655_a_285984]
-
că în zona minei de mică, ce se află pe drumul forestier care coboară dinspre baraj către Voineasa, s-a găsit aur. În timpul celui de-al doilea război mondial, nemții au deschis aici o mină la care lucrau sute de prizonieri, locul fiind păstrat secret. La auzul veștii că armata română a întors armele, se pare că au fost băgați în mină atât oamenii, cât și utilajele și documentele, ulterior exploatarea fiind dinamitată. Localnicii spun că din cauza acelei explozii, terenul din
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
să afle că nu putea fi considerat soldat, ci reformat. A durat o vreme până a fost recrutat și repartizat la școala de ofițeri din Timișoara. După șase luni, a fost trimis pe frontul italian, la Doberdo. Va fi luat prizonier de către italieni, împreună cu alți nouăsprezece mii de soldați maghiari, printre care și Regimentul 1 Honvezi din Budapesta, considerat regimentul de elită al armatei maghiare. În timpul prizonieratului a fost tratat cu mult respect. De un real ajutor i-a fost faptul
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
de origini viitoare". O suită următoare de poeme se poate intitula astfel Totul începe din nou ("Din întuneric ieșeam/ lumină mă inventa"), desfășurând viziuni de o mare puritate într-un univers eterat, al revelațiilor ultime: "Lumină deschide ochii. Carcere liberate/ Prizonieri nocturni vor ieși pe balcoane/ Vor vedea limpede totul. Și vor cânta cocoșii/ Apoi realitatea va propune alt vis". Iar cele două "antipoeme" puse sub titlul Libertate libertate sunt în măsură să vorbească, cu un limbaj reîmprospătat de comunicarea cu
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
culturale (breviarul începe cu lista lor, alter ego-urile y compris) nu încetează să surprindă. Unii se plimbă instituțional, ca Mircea Cărtărescu, prin programul Les Belles Etrangères, sau ca Andrei Bodiu cu Trenul literaturii Europa 2000, alții, ca Brina Svit, sunt prizonierii unei baronese cam excentrice, patronând, în Toscana, o colivie cu scriitori, găzduiți contra 500 de cuvinte pe zi. În fine, unii sunt universitari, având de înfruntat, în campusurile gazdă, prelegeri serbede despre sistemele ratate, de găsit pe meleagurile estice de unde
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
asasinați au fost adevărați eroi, de pildă, Engelbert Dollfuss, care a plătit scump refuzul de a ceda locul unui cancelar din rândul naziștilor austrieci, rezistând asaltului celor 150 de SS purtând uniforma ofițerilor de poliție austrieci, care l-au făcut prizonier în propriul birou din Cancelarie. Eșecul puciului a amânat cu opt ani Anschlussul. Dar Dollfuss a murit ca urmare a rănilor pricinuite de comandoul trimis de Hitler.
Șefi de stat asasinați () [Corola-journal/Journalistic/3911_a_5236]
-
în țară, ea vede pretutindeni securiști („unii au avut grijă ca Securitatea să devină un monstru abstract fără urmași”), se simte urmărită, nu trăiește niciun moment revenirea într-o lume securizată. Poate pentru că și tatăl ei a rămas până la capăt prizonierul unei iluzii greșite. România e un spațiu infernal, nevindecat nici prin ficțiune. Totuși, ea recunoaște „această limbă românească senzitivă ce-și împlântă cuvintele cu o simplitate imperativă de-a dreptul în inima lucrurilor”. Vorbește și scrie cum puțini au făcut
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
Herta Müller nu se poate exprima. Neîncrezătoare în literatură, ea se simte datoare numai lucrurilor trăite. Din această pantomimă specială a realităților se pot denunța obsesiile ce duc, cathartic, spre punctul zero al existenței. Cititorul ei rămâne, indiferent de subiect, prizonierul unei lumi întunecate, în care luminile sunt simple efecte de clarobscur. Un labirint poetic, aproape excesiv în jocuri de limbaj, un imperiu al metaforei. Herta Müller pare hotărîtă în drumul ei stigmatizat, de unde, asemeni unor prieteni din cărți celebre, luminile
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
de duminică, 1 august, la orele 2 după prânz. În timpul raidului, 35 de avioane din acest mare grup au fost doborâte. În remarcabila revistă ISTORIE ȘI CIVILIZAȚIE, un tânăr istoric, Alexandru Armă, scrie un articol interesant în care consemnează impresiile prizonierilor americani despre felul cum au fost tratați ei de armata română și de localnicii civili. Iată una din mărturii: „O femeie în vârstă a venit la mine cu o cană cu lapte cu cacao și două felii de pâine de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
dintr-o clasă politică în care nu avem încredere și pe care o detestăm, tocmai pentru că nu găsim modalitatea de a o schimba? E ceea ce observa Gabriel Liiceanu, în întâlnirea cu Traian Băsescu de la Grupul pentru Dialog Social: am devenit prizonierii unei agende politice false, care ne parazitează cotidianul, oprindu-ne să ne trăim pur și simplu viețile personale”, scrie Teodor Baconschi, pe Facebook. Arătând care sunt așteptările majorității ,”fie ea tăcută sau foarte activă”, fostul ministru de Externe trage un
Baconschi: Așteptarea majorității, o ”resetare” a jocului politic () [Corola-journal/Journalistic/43271_a_44596]
-
să readucă lumina, depunând în sfântul chivot felinarul cu care lumina noaptea drumul trecătorilor. Printre cei care vin e și Virginica, a cărei poveste tragică de dragoste ni se dezvăluie în decursul cărții. Virginica se îndrăgostește fără speranță de un prizonier de război, retrimis apoi în Rusia - fără a ști care va fi destinul său. Tristețea o învăluie, ultima scânteie de speranță pare pierdută, iar pentru o clipă avem senzația că fata aceea ar putea fi o reprezentare alegorică a Armeniei
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]