1,039 matches
-
Gheorghe, a avut viziuni de mic. Când fratele vitreg, fiul cel mare al familiei Puiu a plecat pe front, el a visat o tânără cu chip strălucitor, care i-a spus că tatăl său se va întoarce după un lung prizonierat. S-a întors după 12 ani din Rusia, s-a însurat și l-a adoptat. Când l-a botezat a văzut-o, din nou, pe femeia cu chip strălucitor și straie mănăstirești. De această dată clar. Femeia i-a spus
Părintele Gherontie Puiu a murit. Povestea vieții sale miraculoase și a mănăstirii ctitorite într-un loc unic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29529_a_30854]
-
în Insula Capetelor Pătrate? Din nefericire, nu numai în materie de geografie nu putem schimba nimic. Politica, economia, sănătatea, educația, cultura, într-un cuvânt, totul, ne înfățișează ca prizonieri ai unui loc blestemat, născut din trădarea Mioriței și continuat cu prizonieratul mental al meșterului Manole. Cinismul și lăcomia, nesimțirea și aroganța nu și-au găsit nicicând - în ciuda temperat-continentalismului nostru! - un culcuș mai cald și-o hrană mai ușoară. Peștele se împute, desigur, de la cap, însă de faza asta am trecut demult
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
fost o serie de dezastre. Disperat, i-a cerut ajutor Pașei de Oradea, dar acesta l-a luat prizonier și l-a trimis în lanțuri la Edirne, din cauză că încercase să negocieze cu Leopold. În 1686 Thököly a fost eliberat din prizonieratul turcesc și a fost trimis cu o mică armată în Transilvania, dar în 1688 expediția a sfârșit cu un fiasco total. Turcii au devenit suspicioși și l-au întemnițat pentru a doua oară. În 1690, cu asentimentul sultanului și cu
Imre Thököly () [Corola-website/Science/306684_a_308013]
-
să revoce proclamația de independență. Cum OUN a refuzat să se conformeze, germanii i-au arestat pe Stețko și pe unii dintre membrii guvernului ucrainean, după care i-au trimis în lagărul de concentrare Sachsenhausen. Stețko a fost eliberat din prizonierat în 1944. El a preferat să se refugieze în München în loc să se întoarcă în URSS, unde se temea că îl așteaptă o moarte sigură. Stețko a continuat să fie foarte activ din punct de vedere politic după încheierea celui de-
Iaroslav Stețko () [Corola-website/Science/320400_a_321729]
-
i-a sugerat fiului că urarea "Noroc bun!", dincolo de aparența unui pleonasm, este, mai degrabă, o îmbărbătare ce vine în întîmpinarea ostilităților soartei. Căci "norocul" poate fi și "rău", dacă Istoria te aruncă în primele linii ale războiului mondial, în prizonierat, în pușcărie sau în domicilii forțate. Posibila pierdere în anonimat a destinului său de excepție este resimțită ca o nouă nedreptate și-l revoltă pe fiul intelectual, care se hotărăște să devină un "grefier al stărilor morale", un Istoriograf al
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
a sa, Maya Turovskaya (Tarkovski - Cinema as Poetry, London, 1989): "Filmul cel mai concret al lui Tarkovski (în speță Solaris - n.n.) este și cel mai abstract; filmul cel mai documentar este și cel mai poetic". Așa cum încearcă să iasă din prizonieratul unei dogmatici ilustrative, E.D. nu vrea să cantoneze în cinefilia prea departamentală. Este adevărat însă că - aici Alex. Leo Șerban pune punctul pe i - cineastului omagiat i se atribuie o subclasare a cinefiliei, nu fără un surîs ironic sau snob
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
sfîrșit. Mascarada, scălîmbăiala, histrionismul sterp, caricatura blasfemică - toate acestea tind să intre parcă de la sine într-o definiție a așa-zisului homo sapiens, în vreme ce sclavia față de sol și nesfîrșita senzație de tîrîre, imaginea unui imobilism tîmp, a unei idioții eterne, prizonieratul beckettian sînt încă de neadmis.“ (p. 66) Cuvintele sînt frumoase, dar impresia pe care o provoacă e astenică. Umoarea ludică Ciprian Vălcan caută să și-o înăsprească printr-o mărire a intensității expresiei, dar, în lipsa vînei agresive, patetismul său sfîrșește
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
acum secătuită de un război care dura de ani de zile și care, încă, continua, fiind, în același timp, prădată fără milă de ocupanți. Multe familii își plângeau morții, alții nu mai știau nimic dspre cei de pe front sau din prizonierat. Toate aceste traume sociale au renăscut acea solidaritate umană pe care românii știu mereu s-o descopere în momente de cumpănă. Necazurile care au copleșit majoritatea populației erau acum aidoma cu ale refugiaților de lângă ei. Omenia, înțelegerea, toleranța și spiritul
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
care nu știe limba turcă, de acord? spuse sultanul, cu un glas care voia să fie binevoitor, dar nu reușea decât să coboare la un ton ceva mai puțin răstit. Sper că ospitalitatea mea nu ți s-a părut un prizonierat. În orice caz, nu asta am dorit. Dacă vreunul din oamenii mei a Îndrăznit să se atingă de tine sau de doamna ta, spune acum, și va fi decapitat pe loc. Căpitanul tăcu, așteptând să Înțeleagă unde vor duce toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cerul dintr-un capăt În altul, Alexandru văzu siluetele unor corăbii Încercând să urce creasta Înaltă a unui val. Apoi nu mai văzu nimic. Noaptea coborî asupra mării. Vântul se dezlănțui sălbatic, asemeni unui animal lăsat liber după un lung prizonierat. Era o eliberare a elementelor, o revanșă asupra liniștii, asupra luminii, asupra oamenilor. Era apocalipsa. Alexandru simți În adâncul lui ruperea echilibrului. Simți scufundarea corăbiilor, auzi geamătul ascuțit al lemnului strivit de forța vântului și auzi strigătele disperate ale oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lui V., care în anii liceului debuta cu versuri în revista școlară „Spre lumină” (1906), iar în 1910 publicase placheta Bacante, un prilej insolit de a-și relua activitatea literară. Traduce poemul Corbul de E.A. Poe, își notează impresiile din prizonierat, pe care le va tipări sub titlul La fereastra mea cu gratii... în revista „Hiena” (1921), scrie din nou versuri. După război intră în magistratură, fiind numit în 1919 judecător la Constanța, de unde este mutat la Vaslui. Demisionează în 1920
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
acorde pașapoarte suedeze și să elibereze peste 100 de evrei ce fuseseră destinați transporturilor pentru lagărele de gazare. Din nefericire, rușii care l-au surprins în Capitala Ungariei crezându-l spion al aliaților occidentali l-au arestat și dus în prizonierat, unde i s-a pierdut urma. În cadrul prelegerilor prezentate de diverse personalități suedeze ni s-au oferit și alte exemple referitoare la preocupările Suediei de a soluționa și pacifica unele litigii ale lumii contemporane. Astfel, cel de-al II-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Antonescu, Ion" , prin telefon, lui Lupu XE "Lupu, Constantin" cu ordinul În scris al lui Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" , trimis a doua zi. 142 Memoriu al colonelului Captaru XE "Captaru, Dumitru" adresat procurorului-șef militar după eliberarea sa din prizonieratul sovietic, pentru a fi judecat În România, sub acuzația Înfăptuirii de crime de război, fără dată (iunie 1946), ibidem, p. 51 (sublinierea Îmi aparține). În memoriu, Captaru XE "Captaru, Dumitru" Încearcă să arunce răspunderea asupra germanilor, fără să sesizeze contradicția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
bîțÎie din picioare după ce se vîră iar sub adăpostul păturii aspre. În următoarele ore, citesc În lumina tare care vine prin ferestre - ca o ironie, e o carte de amintiri din primul război mondial, bătălia de la Turtucaia și perioada de prizonierat a soldaților români de după. Mai am rezerve, pe noptiera de tablă prin a cărei vopsea albă au apărut pete de rugină mă așteaptă Ilf și Petrov, Scaunele. Dar acum Topîrceanu Își face de cap, așa că urechile mele aud simfoniile prelungite
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care nu au Încăput În măiastrul text pe care tocmai l-ați ascultat cu bovină nedumerire, dar și cu inconștientă Încântare. Vestitul soldat Cocrișel - care, după cum ați aflat din lecțiile mele, Îi cerea cărpănosului său tată să Îl răscumpere din prizonierat - se trăgea dintr-o familie destul de Înstărită cu ceva moșioare și păduri mai către Miazănoapte. Tatăl Spiridon se Înrudea prin alianță și destul de departe cu marea familie boierească a Năstureilor, În care s-a născut, nu cu mult Înainte de Întemnițarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
s-a Înduplecat, căci socotelile pe care și le făcea erau simple și de mult bun-simț: ce rost avea să vândă pământ ori vite ori bucate pentru unul care era pe moarte sau chiar murise când familia a aflat de prizonieratul lui? Strașnicul bărbat avea Încă patru feciori care să-i ducă numele mai departe și nu ținea cu tot dinadinsul să plece urechea la văietăturile de nevolnică muiere ale lui Cocrișel, oștean oarecum nevrednic de vreme ce se lăsase prins de dușmani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu prezintă în fața instanței competente probele necesare pentru a arăta imposibilitatea ca soțul mamei să fie tatăl copilului. Această imposibilitate poate rezultă printre alte împrejurări și din următoarele: în perioada concepției, soțul mamei se afla în străinătate, în închisoare, în prizonierat sau în alte împrejurări similare). 188 În problema "tăgada paternității", a se vedea: Trib. Sup., S. Civ., Dec. civ. nr 2518 din 7.11.1973. 189 Trib.jud Bihor, dec.civ., nr.240 din 3 martie 1981, în Legislația familiei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
rezistență în lagărele sovietice și, mai ales, împotrivirea față de constituirea celor două regimente de prizonieri: „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan”. Colegul meu de celulă, pe numele lui Nicolae Chivulescu, era din Târgoviște. La câteva luni de la întoarcerea din prizonierat a fost arestat, judecat și condamnat la 15 ani. Ceilalți doi colegi de celulă, tineri studenți, taciturni și înfricoșați, n-au vorbit nimic. Refuzau orice comunicare. Mai târziu am înțeles de ce s-au comportat astfel. Sunt convins că trecuseră prin
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase.87 Exemplele din regnul animal, deși de o factură simplă, întăresc nevoia eliberării femeii din prizonieratul conjugal, care nu face decât să accentueze dorințele interzise, să exacerbeze sentimentul unei condamnări a firii la un ascetism care nu îi este firesc: „Ia pasărea și pune-o-n colivie/ și apoi cu drag grijește-te să-i fie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Moare rapid, simplu obiect al mâniei necontrolate a soțului gelos, și sfârșitul ei nu are nimic dramatic.89 Phoebus, asemenea lui John tâmplarul, primul soț gelos întâlnit în Povestirile din Canterbury, încearcă să-și țină nevasta într-o stare de prizonierat. Această eroină constituie oarecum o excepție, deoarece „personajele feminine chauceriene știu să-și apere punctul de vedere destul de bine. Situațiile în care sunt puse apar de cele mai multe ori ca fiind dificile, dar, în afară de unele excepții, femeile din aceste povestiri reușesc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
justificativă, ci doar regretul de a o vedea supusă unei recluziuni în spațiul alcovului, neavând deschiderea pe care, cu siguranță, ar merita o: „femeile îndură totul cu mult mai greu decât bărbații”118. Denunțarea existenței feminine într-o stare de prizonierat este implicit și o condamnare a acelei vita contemplativa medievale, autorul oferind ca alternativă trăirea exuberantă, plenară a vieții. Boccaccio este un fin psiholog care a înțeles că „îngrădirea femeilor le determină să-și ascundă pasiunile și, odată ascunse, flăcările
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
infidelitatea de care se face vinovată și prin viclenia cu care își susține cauza (inocența pretinsă în căsnicie, puritatea și cinstea), dar, ca și alte personaje din această tipologie, are circumstanțe atenuante, este motivată și chiar poate fi compătimită pentru prizonieratul domestic alături de un insipid gelos precum Ianuarie. Numele personajelor nu sunt doar simbolice, ci și antitetice. Mai este tinerețea în floare, prospețimea, plenitudinea, gingășia, exuberanța, frumusețea, căldura, viața, voioșia, dinamismul, luna mai fiind o lună a dragostei și a voluptății
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Adrian Iftode Omul conștientizează finitudinea vieții sale, el este dintotdeauna prizonier a ceea ce Malraux numea condiția umană, și dintotdeauna caută ieșiri din acest prizonierat. El e ființa care desmărginește orizontul, iar ceea ce-l ajută la desțelenirea limitelor e, fără îndoială, filosofia. Filosofia este un demers reflexiv, de interogare a lucrurilor cu scopul de a descoperi esența lor, tot filosofia este cea care permite omului
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
află în permanență în căutarea adevărului pe care-l proiectează la nesfârșit în imaginar, toate aceste proiecții nefiind decât rezultatul unui refuz constant de a găsi ,,adevărul" în realitatea dată. Personajul Întâmplărilor... se simte închis în real ca într-un prizonierat care nu face decât să perpetueze ,,bizara aventură de a fi om"222. Tot în termeni kierkegaardieni, disperarea, ,,mala dia sufletului", afecteză personajele lui Blecher în momentul în care acestea conștientizează că ,,eului nu îi este dat să fie decât
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
amplu, plin de viață și de puritate. Eu eram menit să rămân veșnic în marginea lui, îmbâcsit de întuneric și de slăbiciuni de leșin 255; sau: ,,pentru întâia oară îmi simțeam capul strâns puternic în scheletul craniului. Îngrozitor și dureros prizonierat"256. Conștientizarea situației sale are ca efect imediat libertatea eului de a proiecta lumea exterioară conform propriilor percepții. Astfel, iluzia pe care o are imaginându-și, în locul eșarfei de pe noptieră, un buchet imens de dalii roșii trimite la teoria lui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]