962 matches
-
de simulare (bazate pe acțiunea fictivă): - metoda jocurilor; - metoda dramatizării (învățarea prin dramatizare); - învățarea prin simulare. 6. Instruirea programată (învățământul programat): c. Clasificarea metodelor de învățământ după I. Nicola (1992, 1996) 1. Metode și procedee expozitiv-euristice: - povestirea; - explicația; - prelegerea; - conversația; - problematizarea; - descoperirea; - demonstrația; - modelarea; - observațiile independente; - munca cu manualul și alte cărți; - lucrările experimentale; - lucrările practice și aplicative; - lucrul în grup. 2. Metode și procedee algoritmice: - algoritmizare; - instruirea programată; - exercițiul 3. Metode și procedee evaluativ-stimulative: - observarea și aprecierea verbală; - chestionarea orală
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
le trecem în revistă (C. Cucoș, 2002). Câteva combinații metodologice și variante mai des întâlnite sunt următoarele (Ion Iordache, 2001): A. Prelegerea și dezbaterea ca variante ale expunerii; B. Observarea independentă: C. Conversația euristică D. Demonstrația (demonstrarea) E. Experimentul; F. Problematizarea G. Învățarea prin descoperire H. Studiu de caz I. Învățarea prin cooperare J. Învățarea asistată pe calculator (programată) K. Algoritmizarea A. Prelegerea și dezbaterea ca variante a expunerii Expunerea constă în prezentarea de către profesor a unor cunoștințe noi, pe cale orală
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pot presupune riscuri și surprize, se comit erori, se ajunge la înfundături, fiind necesară o reluare și încercare de găsire a altor soluții. Pentru a înainta, este nevoie de inițiativă, pasiune, perseverență, îndrăzneală. Euristica implică mai multe metode: conversația euristică, problematizarea, învățarea prin descoperire, modelarea, experimentul. Conversația euristică poate avea loc la începutul studierii unei teme, cu material cunoscut, pentru precizarea și aprofundarea noțiunilor, aceasta fiind o conversație introductivă. Alteori, conversația se aplică în cadrul expunerii materialului nou fiind însoțită de demonstrație
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a avea un răspuns asupra modului de realizare a obiectivelor propuse. Desfășurarea unui experiment în care profesorul este organizator, coordonator, îndrumător, colaborator al elevilor, nu se poate desfășura fără a folosi și alte metode didactice, cum ar fi: observația, demonstrația, problematizarea, modelarea etc. În învățământ se pot folosi patru tipuri de experimente: 1. Experiment demonstrativ - inițiat de profesor pentru a demonstra, confirma, verifica, preciza unele adevăruri, fenomene și procese biologice. Se pot face experimente privind: fotosinteza , transpirația plantelor, germinarea semințelor, contracția
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
sau să înlocuiesc în instrucțiunile de lucru? - Le-am cerut prea mult din punct de vedere cantitativ sau raportat la nivelul de pregătire al elevilor? - În bugetul de timp al lecției, lucrarea practică s-a integrat în conținutul teoretic? F. Problematizarea Instruirea prin problematizarea își găsește utilitate pretutindeni unde apar situații problemă ce urmează să fie soluționate prin gândire divergentă, ce antrenează aptitudinile creative asigură o motivare a învățării. Există o deosebire între conceptul de problemă și situație problemă. În primul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
în instrucțiunile de lucru? - Le-am cerut prea mult din punct de vedere cantitativ sau raportat la nivelul de pregătire al elevilor? - În bugetul de timp al lecției, lucrarea practică s-a integrat în conținutul teoretic? F. Problematizarea Instruirea prin problematizarea își găsește utilitate pretutindeni unde apar situații problemă ce urmează să fie soluționate prin gândire divergentă, ce antrenează aptitudinile creative asigură o motivare a învățării. Există o deosebire între conceptul de problemă și situație problemă. În primul caz, problema are
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
apare un moment de activitate independentă a elevului; 3. căutarea soluțiilor posibile la problema pusă, analiza condițiilor, formularea ipotezelor și verificarea lor; 4. obținerea rezultatului final și evaluarea acestuia pe baza confruntării și comparării diferitelor variante. Formele de utilizare a problematizării în predarea științelor agronomice sunt variate. Vom da, mai întâi, un exemplu de problematizare în lanț, în explicarea fenomenului de creștere a plantelor. Enunțarea situației problemă: De ce atunci când sămânța încolțește, rădăcina se ascunde în pământ, fugind parcă de lumină, iar
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pusă, analiza condițiilor, formularea ipotezelor și verificarea lor; 4. obținerea rezultatului final și evaluarea acestuia pe baza confruntării și comparării diferitelor variante. Formele de utilizare a problematizării în predarea științelor agronomice sunt variate. Vom da, mai întâi, un exemplu de problematizare în lanț, în explicarea fenomenului de creștere a plantelor. Enunțarea situației problemă: De ce atunci când sămânța încolțește, rădăcina se ascunde în pământ, fugind parcă de lumină, iar colțul (tulpina) se avântă în aer, parcă în întâmpinarea luminii? În căutarea cauzelor acestui
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
află pe axul longitudinal, columela formată din celule - statociste - ce au interior statolite, adică grăuncioare de amidon mari, grele, mobile și acestea, ori cum am așeza rădăcina, ea se va orienta către pământ datorită greutății și mobilității acestor grăuncioare. Metoda problematizării se poate aplica la lecțiile de specialitate agronomică din toți anii școlari, dar la clasele mai mari unde puterea de judecată este superioară se poate utiliza cu mai mult succes. G. Învățarea prin descoperire Descoperire sau aflarea unui lucru necunoscut
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
activității didactice astfel încât elevii să descopere cu propriile forțe noile caracteristici, principii, legi. Etapele pe care elevii le parcurg în învățarea prin descoperire sunt cele cuprinse în fig. 5 (după M. Ionescu). Metoda aceasta solicită gândirea creativă asemănându-se cu problematizarea. Deosebirea constă în faptul că în timpul problematizării elevii se confruntă cu o situație conflictuală pe care trebuie să o rezolve; în timp ce în descoperire - elevii sunt concentrați mai ales asupra soluției de răspuns la sarcina de învățare trasată. Cunoștințele vechi servesc
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
propriile forțe noile caracteristici, principii, legi. Etapele pe care elevii le parcurg în învățarea prin descoperire sunt cele cuprinse în fig. 5 (după M. Ionescu). Metoda aceasta solicită gândirea creativă asemănându-se cu problematizarea. Deosebirea constă în faptul că în timpul problematizării elevii se confruntă cu o situație conflictuală pe care trebuie să o rezolve; în timp ce în descoperire - elevii sunt concentrați mai ales asupra soluției de răspuns la sarcina de învățare trasată. Cunoștințele vechi servesc pentru a deprinde elemente noi. În procesul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
structurat-inductivă prin care elevul își însușește o noțiune printr-un proces de descoperire pe un sistem de operații privind astfel încât organizarea activității didactice, să descopere cu propriile forțe noile caracteristici, principii, legi. Metoda aceasta solicită gândirea creativă asemănându-se cu problematizarea. Observarea constă în faptul că în timpul problematizării, elevii se confruntă cu o situație conflictuală pe care trebuie să o rezolve în timp ce în descoperire - elevii sunt concentrați mai ales asupra soluției de răspuns la sarcina de învățare trasată. Cunoștințe
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
noțiune printr-un proces de descoperire pe un sistem de operații privind astfel încât organizarea activității didactice, să descopere cu propriile forțe noile caracteristici, principii, legi. Metoda aceasta solicită gândirea creativă asemănându-se cu problematizarea. Observarea constă în faptul că în timpul problematizării, elevii se confruntă cu o situație conflictuală pe care trebuie să o rezolve în timp ce în descoperire - elevii sunt concentrați mai ales asupra soluției de răspuns la sarcina de învățare trasată. Cunoștințe vechi servesc pentru a desprinde elemente noi
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
care nu le cunosc elemente și însușiri comune cu cele pe care le-au mai întâlnit. Elevii vor putea descoperi, dacă respectivele formațiuni, structuri, organe sunt sau nu echivalente. H. Studiul de caz Și această metodă are legături cu metoda problematizării și a învățării prin descoperire. Este metodă care permite profesorului să realizeze un învățământ legat de viață și totodată să asigure participarea activă a elevilor la lecții. Se prezintă clasei cazuri de viață, care înseamnă exemple tipice în care se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
mai sunt necesare: un suport transparent (folie de cca. 15-25 cm) și un ecran aflat în fața clasei. Retroproiecția poate fi folosită cu bune rezultate în predarea și învățarea tuturor disciplinelor de specialitate și integrată oricărei metode didactice: învățării prin descoperire, problematizării și conversației etc. Videoproiectorul este dispozitivul care realizează proiecția pe un ecran, a informațiilor stocate într-un PC sau pe o dischetă. Videoproiecția este considerată o metodă foarte modernă și eficace folosită pentru transmiterea informației didactice. Videoproiecția se poate realiza
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
depresie. Timoteo se trage din mantaua străinului camusian, dar și din substanța protagoniștilor cărților unui Italo Svevo sau Alberto Moravia, gata să comită acte extreme din plictiseală, greață, indiferență sau revoltă. Stilul naratorului Timoteo este chiar omul Timoteo, prizonier al problematizării propriilor obsesii, hrănindu-se din anticipări, închipuiri și dezmințiri succesive ca dintr-un delirant repertoriu de erori, frustrări și mustrări de conștiință. O conștiință a păcatului și a expierii, mână-n mână cu o irepresibilă tentație a deriziunii, inclusiv față de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
introducându-se în casă în puterea nopții, fără să o trezească din somnul ei alături de inevitabilul amant), ci o prostituată, Victoria, izbitor de asemănătoare soției sale, prilej de elan livresc despre marile surprize, contrafaceri și alibiuri ale destinului. De la arta problematizării extreme, naratorul trece la arta spionajului și a reportajului stenografiat. Flagelant al detaliilor, inclusiv prin reiterarea acestora, Marías este un artizan al scenariilor infinite, un gest sau o aserțiune o dată descrise, vor deveni ulterior o cascadă de redimensionări analitice. Victor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Omul Rău face pasul în istoria Străveacului, a Poloniei și a altor țări europene, pervertind convulsiv cugetul, credința și sufletul colectiv al comunităților. Singurul personaj care i se opune este Izydor, copilul handicapat care va deveni un gânditor cu darul problematizării. Conștiință mult prea scrutătoare pentru a suporta regimul monastic, Izydor va fi cercetat de poliția politică poloneză, bănuit fiind de corespondență cu Occidentul (Europa Liberă), acuzat de spionaj. Lăsat în pace din lipsă de probe, în ciuda farselor mai mult sau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
orașului, prinsă în ancheta cazului, ce se va dovedi unul suprafiresc, deasupra competenței și voinței forțelor reunite ale comisarului, procurorului, judecătorului de instrucție, grefierului, doctorului, avocatului ș.a.m.d. În fond, întreaga viață a protagoniștilor, "ciupiți" de morbul ficțiunii și problematizării, pivotează în jurul cazului declanșat de victimă, ubicuă și evanescentă, umană și angelică, identică și multiplă. Întru decelarea acestui vânat miraculos se întrec personajele romanului, probându-și fiecare permeabilitatea la dimensiunea invizibilă a realului, și implicit credința într-o nouă descindere
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
scene de strictă actualitate românească și internațională cu figuri eroice ale rezistenței anticomuniste ce au cunoscut calvarul crucificării și închisorilor comuniste (pentru prima oară, credem, apare figura monseniorului Vladimir Ghica, mort la Jilava). Fapt e că Dan Stanca are vocația problematizării, chiar și a unor cazuri de cronică mondenă sau neagră, totul în rama unui imaginar frapant, dezlănțuit. El a deprins arta de a stârni cititorul, de a-l provoca, de a-i zgândări închipuirea, de a-i propune ipoteze,dezbateri
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și orașul fac parte din universaliile tematice ale literaturii. Nenumărate cercetări au fost consacrate Parisului, femeii și literaturii despre aceste teme. Prin fuzionarea lor, studiul prezent oferă o perspectivă inedită. O abordare complexă a orașului modern implică și o nouă problematizare a subiectului uman: personajele sunt rezultante tranzitorii ale relațiilor complexe desfășurate în spațiu și timp. Parisul este centrul de interese al epocii moderne, orizontul de proiecție al problemelor globale și al destinelor reprezentative, printre care cel al femeii pariziene ocupă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și falsa recunoaștere (schimbarea statutului, revenirea la viață) din finalul nuvelei. Efortul inițiatic și întreaga călătorie sfârșesc într-un registru prozaic deoarece inițiatul a greșit, la un moment dat. Intratextualitatea prozastică: "Sărmanul Dionis" Intertextualitatea ilustrează în registrul livresc relativitatea timpului, problematizarea succesiunii trecut-prezent-viitor. Intratextualitatea ipostaziază și confirmă admisibilitatea blocului temporal. Nuvela Sărmanul Dionis își susține desfășurarea heterodiegetică, biplană (cu al doilea plan bi-plan, la rândul lui), pe același adevăr consacrat ca einsteinian. Relativitatea spațiului, deși la început este postulată de narator
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fi o formă a fenomenelor esterioare; el nu aparține nici figurei, nici situației etc., ci determinează raportul reprezentațiilor înăuntrul stărei noastre interne (Eminescu: 2011, IX, 484). Nuvela eminesciană începe cu exerciții de modificare virtuală a spațiului, pentru a conduce apoi problematizarea către ideea de timp. Așadar, și Eminescu începe cu spațiul. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Autoarea mai păstrează doar metaforele opace, care să marcheze subversiv opoziția față de ideologie. Gravitatea dominantă, născută dintr-o maturitate vizibilă și dintr-o conștientizare mai clară a scopului vieții este marcată stilistic prin prezența interogațiilor, devenite un șir filozofic de problematizări. Tototdată, într-o primă ipostază, lumea de acum Anei Blandiana este o lume "a opozițiilor, a contradicțiilor, ordonate într-un lanț de antinomii: sacru profan, viață și moarte, senzație și conștiință pur impur. Fiecare element al dubletului enumerat ocupă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ironistului ce se degajă din prelegere și întru lauda ironiei, ca mod aparte de a combina tristețea cu umorul, inteligența fină cu prea-plinul umoral, sau orgoliul cu modestia. Dar nu negativității infinite a ironiei ar fi supus acest ironist, ci problematizării permanente pe care aceasta o presupune. Ar fi un ironist în sensul pe care îl dă Richard Rorty termenului, vorbind despre profundul și sănătosul sentiment de a accepta relativitatea gândirii celorlalți, dar, mai ales, a propriilor opinii. Un ironist care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]