18,757 matches
-
atac a recursului împotriva hotărârilor date de instanțele de apel, în cazurile în care legea instituie doar calea de atac a apelului împotriva hotărârilor de primă instanță, Curtea a reținut că, în vederea asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, la instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut să respecte principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De aceea
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
la primul termen de judecată nu are semnificația îngrădirii liberului acces la justiție, cel în cauză având posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești când consideră că i-au fost încălcate drepturile sau interesele legitime, beneficiind astfel de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege. Este respectat principiul egalității în drepturi statuat prin art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece cauzele de reducere a pedepsei prevăzute de lege pentru faptele săvârșite se aplică fără nicio discriminare autorilor infracțiunii de evaziune fiscală care
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
are semnificația îngrădirii accesului liber la justiție. Cel în cauză are posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești, în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, și de a beneficia de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce privește latura civilă a cauzei, având, în concordanță cu imperativele dreptului la un proces echitabil, deplina libertate să demonstreze în fața instanței de judecată - singura care, în temeiul competenței sale constituționale, astfel cum
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
probele necesare pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată [art. 3 alin. (4) din Codul de procedură penală]. ... 37. Totodată, organele de urmărire penală au obligația de a desfășura urmărirea penală cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
sau nu temeiuri de trimitere în judecată [art. 3 alin. (4) din Codul de procedură penală]. ... 37. Totodată, organele de urmărire penală au obligația de a desfășura urmărirea penală cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
caracteristic procesului civil, iar, în lumina lui, persoana vătămată poate determina nu numai existența acțiunii civile în cadrul procesului penal - prin declanșarea procedurii judiciare prin formularea cererii de constituire de parte civilă -, ci și conținutul acestei acțiuni prin stabilirea cadrului procesual în privința părților și obiectului, precum și din perspectiva apărărilor formulate. Legea procesual penală în vigoare preia dispoziții specifice procedurii civile, art. 20 alin. (2) reglementând condițiile în care persoana vătămată se poate constitui parte civilă, prin indicarea naturii pretențiilor
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
le propune spre administrare, iar instanța le va pune în discuția participanților, în condițiile art. 374 alin. (5) și (6) din Codul de procedură penală. ... 46. În aceste condiții, Curtea a constatat că persoana vătămată hotărăște cu privire la cadrul procesual de realizare a pretențiilor sale, fie sesizând instanța civilă, fie alăturând acțiunea civilă acțiunii penale, în această din urmă ipoteză tot ea fiind în măsură să aleagă momentul exercitării dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, cu respectarea
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
1) teza întâi din Codul de procedură penală, respectiv „până la începerea cercetării judecătorești“. Codul de procedură penală din 1968 făcea referire la momentul „citirii actului de sesizare“, până la care se putea face constituirea de parte civilă, potrivit legii procesual penale în vigoare, însă începerea cercetării judecătorești nu mai este determinată de citirea actului de sesizare, în prezent „începerea cercetării judecătorești“ fiind legată de momentul administrării efective a probelor în fața instanței de fond. Așadar, Curtea a constatat că, de
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
cu privire la aspectul tergiversării cauzei, în condițiile în care decizia pronunțată este obligatorie și produce efecte față de toate părțile litigiului. Or, în această procedură instanța examinează cererea sub aspectul îndeplinirii condițiilor în ceea ce privește exercitarea unui drept procesual și, implicit, soluționarea unei situații procesuale, ceea ce înseamnă că este vorba de o judecată și sunt incidente prevederile art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil din Legea fundamentală, care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, constă
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
în condițiile în care decizia pronunțată este obligatorie și produce efecte față de toate părțile litigiului. Or, în această procedură instanța examinează cererea sub aspectul îndeplinirii condițiilor în ceea ce privește exercitarea unui drept procesual și, implicit, soluționarea unei situații procesuale, ceea ce înseamnă că este vorba de o judecată și sunt incidente prevederile art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil din Legea fundamentală, care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, constă în egalitatea armelor și caracterul contradictoriu
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
subordonate art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, citarea părților implicate într-un proces civil reprezintă una dintre garanțiile procesuale pentru respectarea dreptului la apărare, ca drept al fiecărei părți de ași pleda cauza în aceleași condiții (Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Dima împotriva României, și Hotărârea din 27 septembrie 2007, pronunțată în Cauza Grozescu împotriva României
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
și prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația privind tergiversarea procesului. ... 14. Față de această împrejurare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate pune o problemă de admisibilitate, și anume din punctul de vedere al obiectului său, raportat la cadrul procesual în care a fost ridicată. Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. ... 16. Analizând aspectele referitoare la litigiul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și la obiectul acesteia, Curtea observă că
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
Decizia nr. 16 din 15 martie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 11 mai 2021, s-a statuat că: legitimarea procesuală a executorului judecătoresc în cadrul contestației la executare formulate de creditor împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită nu derivă din calitatea acestuia de parte în raportul execuțional existent între creditor și debitor, care are ca temei titlul
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
finalizării acestuia, inclusiv prin reglementarea legală expresă a posibilității persoanei care se consideră îndreptățită să acționeze împotriva refuzului nejustificat al entității de a răspunde la notificare, Legea nr. 165/2013 instituind prin art. 35 alin. (2) ceea ce în vechiul cadru procesual era recunoscut doar pe calea unei decizii pronunțate ca urmare a soluționării unui recurs în interesul legii (Decizia nr. XX din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
de lege au obligația soluționării cererilor înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Curtea Constituțională a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței sale, a unui drept - subiectiv ori procesual - inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă (a se vedea în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 201 din 6 martie 2012, publicată în
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
interesul legii prin care recunoscuse, în lipsa unei reglementări legale exprese, această posibilitate. Or, în prezent, prin art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 a fost normativizată această posibilitate consacrată anterior doar pe cale jurisprudențială, stabilindu-se un cadru procesual în care acest drept să fie exercitat în contextul economico-financiar al statului român descris în expunerea de motive a Legii nr. 165/2013 și având în vedere și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 12 octombrie
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
s-a conformat măsurilor dispuse prin procesul-verbal menționat anterior. ... 12. Prin Sentința civilă nr. 2.575/2020 din 23 martie 2020, Judecătoria Craiova a respins cererea formulată de reclamanta Poliția Locală a Municipiului Craiova, în contradictoriu cu pârâta M.M., pentru lipsa calității procesuale active; a admis cererea formulată de reclamantul primarul municipiului Craiova, prin împuternicit șeful Poliției Locale a Municipiului Craiova, în contradictoriu cu aceeași pârâtă, pe care a obligat-o să desființeze, în termen de 60 de zile de la data rămânerii
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
drept esențiale, de care depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, o chestiune ivită în cursul unui proces în curs de desfășurare. ... 63. În cazul concret dedus judecății de principiu, obiectul sesizării vizează o problemă de drept procesual, instanța de trimitere, învestită cu soluționarea căii de atac a recursului, apreciind că de lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor art. 484 alin. (1) din Codul de procedură civilă depinde soluționarea cauzei, întrucât admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului va fi reținută după cum
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
construcții, plantații sau orice alte lucrări cu așezare fixă, inclusiv în ipoteza în care aceste cereri sunt formulate în temeiul art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991. ... 64. Împrejurarea că este vorba despre un aspect de drept procesual supus analizei este irelevantă, din punctul de vedere al admisibilității sesizării, câtă vreme în jurisprudența dezvoltată în aplicarea acestei instituții, a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat, în mod constant, că obiectul sesizării îl poate reprezenta atât o chestiune de
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
vedere al admisibilității sesizării, câtă vreme în jurisprudența dezvoltată în aplicarea acestei instituții, a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat, în mod constant, că obiectul sesizării îl poate reprezenta atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procesual, dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea normei de drept are aptitudinea de a determina, de a influența soluționarea raportului de drept dedus judecății^2. ^2 În acest sens, a se vedea: Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicată
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
au fost promovate acțiuni în justiție care, în cea mai mare parte, au fost soluționate în favoarea reclamanților, ceea ce a determinat costuri suplimentare asupra bugetului general consolidat cu sume reprezentând cheltuieli de judecată, ca urmare a parcurgerii tuturor fazelor procesuale în fața instanțelor judecătorești, și ulterior cheltuieli de executare silită în faza de executare silită, având în vedere faptul că la acest moment se află pe rolul instanțelor judecătorești în diferite faze procesuale un număr însemnat de dosare având ca
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 48 din 14 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254224]
-
judecată, ca urmare a parcurgerii tuturor fazelor procesuale în fața instanțelor judecătorești, și ulterior cheltuieli de executare silită în faza de executare silită, având în vedere faptul că la acest moment se află pe rolul instanțelor judecătorești în diferite faze procesuale un număr însemnat de dosare având ca obiect drepturi salariale, a căror soluționare este în mare parte în favoarea reclamanților, generând implicit costuri suplimentare cu impact nedeterminat asupra bugetului general consolidat, ca urmare a faptului că sumele sunt diferite de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 48 din 14 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254224]
-
procedurii pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au apreciat că acestea sunt întrunite cumulativ, pentru considerentele ce vor fi redate. ... 39. Astfel, cauzele se află în etapa procesuală a apelului, singura cale de atac de reformare prevăzută în materia cererilor întemeiate pe Legea nr. 165/2013, conform art. 35 alin. (4) din acest act normativ special, iar completele de judecată ale celor două curți de apel au fost învestite
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Tița Despotovici a depus la dosar un înscris prin care învederează Curții că excepția a fost ridicată de o persoană fără calitate procesuală activă. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că se poate trece la judecarea excepției și solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, arătând că accesul liber la justiție nu este gratuit, părțile putând fi obligate la plata taxelor judiciare de timbru. ... CURTEA, având
DECIZIA nr. 587 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254333]