1,301 matches
-
sa fundamentală face din economia politică un subcontinent al filosofiei soci-ale, o provincie a științei, Pentru aceasta, ea n-a făcut decît să urmeze tendința care, în gîndirea modernă, a despuiat filosofia de atributele sale antice, în profitul științei. Astfel, proclamația dogmatică a Școlii de la Viena anunța lumea că singura gîndire cognitivă este cea științifică. Refuzînd orice spațiu metafizicii, concepția științifică asupra lumii autorizează totuși filosofia să reflecteze asupra științei, dar îi interzice să gîndească în locul său. Această aroganță a științei
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sublinia răspicat necesitatea abolirii Regulamentului Organic. Unitatea luptei revoluționare a întregului popor român este ilustrată grăitor de faptul că în acest sens în program au fost incluse obiectivele cuprinse în programul adoptat de Adunarea revoluționară de la Blaj, ca și în Proclamația de la Islaz. Cererea de unire a Moldovei cu 11 Țara Românească era caracterizată drept „cheia bolții fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național” În timpul dezbaterilor pentru Adunările Ad-hoc îl găsim prezent pe marele om politic. La 7 octombrie 1857
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
început dezbaterea chestiunii rurale. Adunarea, dominată de marii proprietari funciari, a dat vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve forul legislativ. Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost însoțită de o proclamație către armată și una către popor. La scurt timp, a propus spre aprobare prin plebiscit, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris și proiectul legii electorale. Marile puteri recunoșteau în iunie 1864 modificarea convenției și dreptul Principatelor de a schimba legile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
foarte agitată și mai mult prin ignoranța în care se află însuși miniștrii ca să poarte falsele știri și să ridice spiritele”. La sfârșitul lui august, românii erau chemați a da cel dintâi sânge pentru onoarea lor și libertatea țării. În proclamația către popor, din 27 august, act care dat probabil de Mihail Kogălniceanu, se amintesc toate silințele zadarnice pe lângă puterile garante, toate greșelile Turciei față de noi, toate actele de cruzime, săvârșite în ultimul timp adăugând și toate pericolele ce ar rezulta
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ruși afirmau că nu aveau nevoie de ajutorul militar al românilor. 70 Participarea armatei române la operațiunile militare din sudul Dunării s-a produs în urma unei telegrame a Marelui Duce Nicolae, care solicita domnitorului Carol asistență militară. Autorul redă și Proclamația lui Carol I către armata română, 27 august 1877; După stăruințele a trei generații, după suferințele și sacrificiile părinților noștri și mulțumită generoasei protecții a marilor puteri europene, Statul Român s-a format.(...) Acum a venit momentul să dovedim Europei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
memorabilul său discurs prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României” iar la 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație către țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca pe un
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Veneției, ce-și va găsi moartea în timpul asediului. Dacă basileul, urât de popor din pricina unirii conjuncturale cu credința latinilor, exprimă prin chipul său melancolia nesfârșită a apusului Cetății, a sângelui vechi, amiralul flotei Lukas Notaras pare furios și neîmpăcat cu proclamația citită de cardinalul latin Isidor. Personajele istorice reale prind viață, dar și mulțimile, între care călugării mânăstirești primează prin număr și vehemența refuzului adăugirii din Crezul latin. Ei strigă: "Fără "...și Fiului"!", preferând "turbanul turcilor tiarei pontificale". O figură de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sublinia răspicat necesitatea abolirii Regulamentului Organic. Unitatea luptei revoluționare a întregului popor român este ilustrată grăitor de faptul că în acest sens în program au fost incluse obiectivele cuprinse în programul adoptat de Adunarea revoluționară de la Blaj, ca și în Proclamația de la Islaz. Cererea de unire a Moldovei cu 11 Țara Românească era caracterizată drept „cheia bolții fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național” În timpul dezbaterilor pentru Adunările Ad-hoc îl găsim prezent pe marele om politic. La 7 octombrie 1857
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
început dezbaterea chestiunii rurale. Adunarea, dominată de marii proprietari funciari, a dat vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve forul legislativ. Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost însoțită de o proclamație către armată și una către popor. La scurt timp, a propus spre aprobare prin plebiscit, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris și proiectul legii electorale. Marile puteri recunoșteau în iunie 1864 modificarea convenției și dreptul Principatelor de a schimba legile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
foarte agitată și mai mult prin ignoranța în care se află însuși miniștrii ca să poarte falsele știri și să ridice spiritele”. La sfârșitul lui august, românii erau chemați a da cel dintâi sânge pentru onoarea lor și libertatea țării. În proclamația către popor, din 27 august, act care dat probabil de Mihail Kogălniceanu, se amintesc toate silințele zadarnice pe lângă puterile garante, toate greșelile Turciei față de noi, toate actele de cruzime, săvârșite în ultimul timp adăugând și toate pericolele ce ar rezulta
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ruși afirmau că nu aveau nevoie de ajutorul militar al românilor. 70 Participarea armatei române la operațiunile militare din sudul Dunării s-a produs în urma unei telegrame a Marelui Duce Nicolae, care solicita domnitorului Carol asistență militară. Autorul redă și Proclamația lui Carol I către armata română, 27 august 1877; După stăruințele a trei generații, după suferințele și sacrificiile părinților noștri și mulțumită generoasei protecții a marilor puteri europene, Statul Român s-a format.(...) Acum a venit momentul să dovedim Europei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
memorabilul său discurs prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României” iar la 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație către țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca pe un
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de activitatea Camerei inferioare a Parlamentului. Am menționat anterior că nici cu acest prilej nu s-a reușit pacificarea regatului. Regaliștii nu au acceptat protectoratul lui Simon de Montfort 230. La 7 august 1265 Henric al III-lea emitea o Proclamație prin care făcea publică reluarea puterii reale și desființa Consiliul celor nouă. El a menținut însă Magna Charta și procedura reprezentării celor trei stări privilegiate în Parlament. Lupta constituțională a stărilor cu monarhia își va afla soluția pacifistă în timpul domniei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de tranșee, care ar fi produs mari pierderi armatelor sovietice, în viziunea strategilor armatei noastre în frunte cu însuși Mareșalul Ion Antonescu. După cum se știe, acest lucru nu s-a mai întâmplat, datorită încetării ostilităților dintre România și Aliați, odată cu proclamația radiodifuzată a regelui Mihai I din 23 august 1944. Pierderile românești s-au înregistrat în contul Diviziei „Tudor Vladimirescu” care pe aliniamentul Deleni - Gura Albești - Roșiești a primit botezul focului. Pe aceste locuri au căzut 25 de ostași români, toți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
proporții pentru prima dată în 28-29 ianuarie 1990, când partidele istorice au organizat un miting de protest față de decizia FSN de a participa la alegeri ca partid politic, iar FSN a organizat un contramiting ce s-a soldat cu violențe. Proclamația de la Timișoara, de pe 11 martie 1990, fenomenul "Piața Universității", din aprilie până în 13 iunie 1990 (pe de o parte) și organizarea mineriadei pe 14-15 iunie (pe de altă parte) au exprimat clar clivajul existent între aceste categorii. La astfel de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sprijin oferite de guvernul român central etnicilor români pentru facilitarea stabilirii lor în orașe și alterarea caracterului săsesc al orașelor ardelene. În contextul unificării teritorial-culturale românești, elitele comunității săsești se află într-o situație dificilă. Promisiunile elitelor române cuprinse în Proclamația de la 1 Decembrie 1918 nu sunt onorate iar punctul lor de vedere nu este luat în calcul de autorități. Perioada cuprinsă între sfârșitul războiului și începutul anilor '30 reflectă insuccesul strategiilor politice ale elitelor săsești. Nici protestele, nici promisiunile, nici
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fiecare domeniu, în condițiile în care ignorarea lor în plan legislativ contravine planurilor de măsuri anunțate în repetate rânduri de către Guvern (Petre Roman). 2 Cel puțin două exemple sunt extrem de cunoscute. În primul rând, opoziția față de legiferarea Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara din martie 1990 (interzicerea prin legea electorală a candidaturii foștilor activiști comuniști și ofițerilor de securitate). În al doilea rând, declarațiile Președintelui Ion Iliescu din 1994, referitoare la dreptul de proprietate, pentru care a fost inițiată procedura de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în final la deplina aservire a țării intereselor unei puteri străine. Comuniștii români erau, desigur, profund îndatorați Uniunii Sovietice conduse cu pumn de fier de către I.V. Stalin, unul din cei mai mari criminali ai secolului XX. S-a crezut că proclamația regelui Mihai I, susținută la radio în noaptea de 23 august 1944, va duce la o adevărată frăție de arme cu nemiloșii ocupanți de la răsărit, precum și la o staționare de scurtă durată pe teritoriul țării noastre dar s-a demonstrat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de către armata bolșevică rusă, o sumă de frizeri, cojocari, cizmari sau plugari, în cvasi-majoritatea cazurilor cu studii între 0 și 4 clase primare, au trecut la organizarea unui partid profund antinațional numit partidul comunist. De notat este faptul că odată cu proclamația regelui, toți deținuții bolșevici români aflați în lagărul de la Târgu Jiu au fost eliberați. Printre ei se afla și electricianul ceferist bârlădean Gheorghe Gheorghiu ce mai târziu avea să-și aplice și apendicele „Dej”. a. Condițiile proclamării Republicii Populare Române
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Iași cereau subordonaților vasluieni verificarea acestor, deocamdată, zvonuri. Credem că merită să trecem și la fondul arhivistic al CDE Vaslui, ca să aflăm ce discutau membrii și șefii acestei organizații vizavi de emigrări și sioniști. 14 Mai 1948. Ben Gurion citește Proclamația de Independență a Statului Israel i. „Evreii din Vaslui au protestat împotriva manevrelor imperialiștilor angloamericani” Până la urmă, dacă privim problema evreiască din România acelor ani din perspectivă strict politică vom constata câteva notabile și flagrante antiteze: CDE era împotriva migrației
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
om de bun simț admite că trebuia să se producă un discurs de limpezire a societății românești, fie și în ajunul intrării de iure în Uniunea Europeană. O asemenea limpezire n-a avut loc în 1990, când s-a produs acea Proclamație de la Timișoara, cu punctul 8, referitor la lustrație. Ce s-a întâmplat în Parlament, la 18 decembrie, 2006, este o răbufnire emoțională, necontrolată, deși previzibilă, căci ținea de un program și fusese chiar anunțată. Și, din fericire, neluată în serios
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
bucuriei și ale durerii. Anul acesta, o dată și cu nașterea Pruncului Iisus, în Betleemul inimilor, caselor și plaiurilor românești, s-a născut și o nouă formă de viață, bazată pe principiile libertății și demnității umane, al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Frontul Salvării Naționale. Căci salvarea înseamnă trecerea cu sacrificii neprețuite de la întuneric la lumină, de la disprețuirea ființei umane, la prețuirea, slujirea și înnobilarea ei. Iubiții mei, în unitate de cuget și simțiri, unitate ce constituie pavăza dăinuirii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
bunuri dumnezeiești dobândite de poporul nostru. Anul acesta, odată cu nașterea Pruncului Iisus în Betleemul inimilor, caselor și plaiurilor românești, s-a născut și o formă nouă de viață bazată pe principiile libertății și demnității umane al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Consiliul Frontului Salvării Naționale. Căci salvare înseamnă trecerea cu sacrificii neprețuite de la întuneric la lumină, de la disprețuirea ființei umane la prețuirea, slujirea și înnobilarea ei. Iubiții mei, În unitate de cuget și simțiri, unitate ce constituie pavăză
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
nu sunt nici adevărați, nici falși, ci sunt vii sau morți 134. Cu toate acestea, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat cu mulți scriitori din generația sa, preluarea musiliană a lui Nietzsche nu este ostentativă, nu se înarmează cu teze și proclamații, ci se realizează în mod latent, fiind mereu însoțită de o atenție trează față de primejdiile unui nietzscheanism epigonal, împotriva căruia el își va îndrepta fără șovăire săgețile ironiei sale subtile, ca în cazul lui Spengler, criticat în ale sale "note
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
că aici nu te poți plictisi. Da, îmi amintesc de acea întâlnire cu Iurie, era sfârșitul iernii sau începutul primăverii, oricum se apropiau alegerile din Duminica Orbului, iar el ne-a adus între altele vestea că Frontul Popular a semnat Proclamația de la Timișoara. Ne-am bucurat foarte tare! După aceea, l-am revăzut la Copenhaga, în prima mea ieșire în străinătate! În anii '90, la începutul post-revoluției, ne vedeam destul de des. A venit odată special pentru un miting pro-Basarabia organizat de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]