1,324 matches
-
Odată cu invadarea țării, la 6 aprilie 1941, de către armatele germane, italiene și maghiare, Tito inaugurează o carieră politică și militară de vârf. La 10 aprilie 1941 hotărăște formarea unui Comitet Militar al Partidului Comunist, iar la 1 mai emite o proclamație, cerând populației solidaritate în lupta împotriva ocupanților. Autoritatea să este extinsă la regiuni importante, proclamând „Republică de la Uzice”, unde înființează Comitete Populare, ce operau că autentice guvernări civile. Totodată, se pun bazele Consiliului Antifascist de Eliberare Populară a Iugoslaviei (AVNOJ
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
preveni, acesta ar fi realizarea planului vechi al voievodului Mihail Obrenovici, adică cesiunea Bosniei către Serbia contra plății unui tribut oarecare. Atunci Serbia s-ar însărcina cu pacificarea. Ziarul Politische Cor[r]espondenz reproduce din foaia oficială a Serbiei o proclamație a consiliului municipal din Belgrad. Acest act nu are nevoie de nici un comentariu. [26 mai 1876] FRANȚA ["O TELEGRAMĂ DIN BERLIN... O telegramă din Berlin a ziarului Times au produs neliniște în publicul francez. Acea telegramă spune că guvernorul Dalmației
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
intra la 27 iunie în poziție strategică. Dacă se va face ruptură cu Poarta - foarte probabil, dar nu inevitabil - acțiunea militară va începe abia în întîile zile ale lui iulie. Principele Milan va pleca din capitală la armată, dând o proclamație ecuivalentă c-un manifest de război. Misiunea ce se dedese lui Kristici pentru curtea din Constantinopole, pusă deja în executare, au fost suprimată. Toate aceste știri Cor. pol. le - aduce sub data de 24 iunie; iar astăzi avem în 30
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost părăsită de turci cu pierderi însemnate. [25 iunie 1876] MUNTENEGRU ["ÎN 2 IULIE... În 2 iulie la 6 oare dimineața au avut loc înaintea rezidenței prințului un serviciu divin solemn. Înaintea unei nenumărate mulțimi de oameni s-au cetit proclamația în care li se anunță montenegrenilor cumcă i s-au declarat război Turciei. După cetire urmară aclamații entuziastice. O jumătate oară mai târziu armia și ștabul erau așezați în ordine de război când sosi și principele călare cu steagul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pașa, comandantul trupelor turcești, va încerca să intre în Muntenegrul descoperit de trup[e] și să ocupe Cetinje. [25 iunie 1876] TURCIA ["MUKTAR PAȘA AU PLECAT... "] Muktar Pașa au plecat la Niș; s-au trimis trupe considerabile la marginele Serbiei. Proclamația de război a sultanului cătră popoarele sale au fost primită cu entuziasm din partea musulmanilor. Generalul unguresc Klapka va intra în serviciul turcesc, în care se mai află în însemnate posturi militari poloni: astfel Mustafa Geladdin Pașa (recte Borzecki), șeful ștabului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
frecat pentru a deveni om de omenie, prin urmare o asemenea încălcare a teritoriului nostru au împlut pe mulți din noi de bucurie. Dar fiindcă această bucurie nu ne-au fost dată de Dumnezeu, de aceea reproducem spre plăcerea universală proclamația maghiarilor, după traducerea "Romînului". [7 octombrie 1877] "ROMÎNIA LITERARĂ" Am publicat în alt rând articolul "Kant și muzica" drept dovadă de temeinicia oamenilor cari îndrăznesc la noi a "face literatură". Deja atunci am spus că un domn semnat {EminescuOpIX 433
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un vechi admirator al lui Buddy și al meu. Părea interesat, atât personal, cât și profesional, de ce la șaisprezece ani am fost scos din spectacol. Ascultase emisiunea despre Abraham Lincoln și rămăsese cu impresia că am declarat în eter că Proclamația de la Gettysburg era ceva «rău pentru copii.» Nu-i adevărat. L-am lămurit că am spus că e «rău pentru copii» faptul că trebuie s-o învețe pe de rost la școală. Mai avea și impresia că aș fi afirmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Gettysburg era ceva «rău pentru copii.» Nu-i adevărat. L-am lămurit că am spus că e «rău pentru copii» faptul că trebuie s-o învețe pe de rost la școală. Mai avea și impresia că aș fi afirmat că proclamația e lipsită de onestitate. L-am lămurit că am spus că în bătălia de la Gettysburg au murit 51.112 oameni și, dacă cineva trebuie să vorbească la aniversarea evenimentului, ar face mai bine să-și scuture pumnul în fața publicului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
scutită de complexele de la Luvru, își vede liniștită de treburi. E povestită în această frescă întreaga istorie a Mexicului, de la Cortes, care se vede în partea stângă a peretelui, până la furtunoșii guerrilleros din 1910. Juarez își prezintă reforma deasupra unei proclamații pe care scrie vizibil Dios no existe (Dumnezeu nu există). Ceea ce, se zice, a provocat o vie reacție din partea arhiepiscopului din Ciudad de Mexico atunci când a fost chemat să binecuvânteze această operă de artă la inaugurarea hotelului... Un arhiepiscop chemat
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
luptat pe frontul românesc Împotriva Uniunii Sovietice, atât germane, cât și române, au fost puse sub comanda lui Antonescu de la Începutul războiului 64. Toate acțiunile Întreprinse de unitățile românești Împotriva evreilor s-au executat din ordinul unei autorități superioare. În „Proclamația către țară” a lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" , publicată În presă și afișată pe străzi la Începutul războiului, Conducătorul a chemat soldații să lupte „În numele credinței creștinești”, pentru eliberarea provinciilor ocupate; și, de asemenea, „Să răzbunăm nedreptatea” contribuind prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
răzbunăm nedreptatea” contribuind prin aceasta „la măreața luptă de Înoirea civilizației pe care o duc În Europa Germania XE "Germania" Marelui Adolf Hitler XE "Hitler, Adolf" și Italia Ducelui”. „Războiul sfânt a Început”, și-a Încheiat Antonescu XE "Antonescu, Ion" proclamația sa „către popor”65. „Războiul sfânt” a cuprins și curățirea teritoriilor eliberate de evrei - iar armata română primise ordin să facă peste tot acest lucru. Capitolul doisprezece Comunitatea din Iași „Comunitatea câinilor” - așa a numit un ofițer român Comunitatea evreiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
o atribuie după Stalingrad XE "Stalingrad" - era o treabă ușoară, care nu a lăsat urme. Aceste „Îmbunătățiri” se referă În primul rând la crime Împotriva poporului evreu, precum și la relațiile cu Germania XE "Germania" nazistă. Numai o comparație Între fapte, proclamații și izbucniri de furie ale lui Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" rămase În scris și ceea ce s-a notat În protocoale despre același subiect sau cu ceea ce și-a atribuit Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" În aceeași chestiune (În protocoalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
iar În unele cazuri chiar induc În eroare. Cu toate acestea, studiul este important deoarece stabilește pentru prima oară că Armata română a participat la genocid. 64 Ordonanța nr. 1799 din 22 iunie, publicată În toate ziarele din România. 65 „Proclamația către țară” și „Ordinul de zi către soldați” ale generalului Antonescu XE "Antonescu, Ion" , 22 iunie 1941, au fost publicate În toate ziarele. Mărturia secretarei Comunității, Clara Scheinfeld XE "Scheinfeld, Clara" , 28 martie 1959, Beit Olim Simon, Ancel XE "Ancel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ceva de băut? — Bună, scumpule, i se adresă Alex, ca și cum l-ar fi așteptat (ceea ce nu corespundea realității). În mod obișnuit, nu-i spunea lui George „scumpule“, nici în public, nici în intimitate, și alintarea sună ca un soi de proclamație sau de provocare. După care i se adresă lui Tom: — Dă-i fratelui tău o băutură. — Whisky, Tom, dragule, spuse George, preluând de la Alex tonalitatea răsfățărilor și zâmbind. Tom tună whisky într-un pahar și i-l întinse, întrebându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
secvențe ale televiziunii libere, actorul are un aer calm și aparent lucid, vorbește eroicului popor român, stăpînindu-și emoțiile, apoi Îi dă cuvîntul poetului Mircea Dinescu, pe care Îl numește erou național și despre care ne spune că lucrează la o proclamație către popor. Poetul Își ține cu greu cumpătul, e asudat, are o expresie Încrîncenată, face apel la popor să-și păstreze calmul, la armată să Înceteze lupta. Am Învins! strigă el În Încheiere, transpus, fluturîndu-și brațele. În același timp, pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
document care va elibera țara de dictatură. Va fi citită de Ion Iliescu În fața națiunii. Cetățeni și cetățene, Începe el, atunci cînd apare iar. Cetățeni! — Uite că nu ne mai face tovarăși! zbiară o voce veselă. Cele 10 puncte ale proclamației vorbesc despre un sistem politic pluralist, despre alegeri libere, despre separarea puterilor În stat, restructurarea economiei, a Învățămîntului, despre drepturile omului și libertățile cetățenești, inclusiv dreptul la liberă circulație. În Încăperea cu televizorul, pe hol, În curtea spitalului, pe străzile
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu Călin la căruțul cu bidoane alimentare și ați pornit pe pista de siguranță, trăncănind ca niște specialiști despre Campionatul Mondial de fotbal din Italia, pe care sigur Îl vom vedea la vară (echipa României s-a calificat) sau despre proclamația de la Timișoara (da, ce să mai caute foștii nomenclaturiști În politică? da, e clar că atîta vreme cît nu se face ceva În sensul ăsta va exista o tensiune În societate) ori despre niște tipi care au niște casete cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în RESEE, XI, 1973, 2, p. 307-325. Nu ar trebui uitate, din această ecuație, tipografiile grecești ori presa de limbă greacă. La Iași a funcționat vestita tipografie la care au văzut lumina cântecele revoluționare ale lui Righas, poeziile lui Coray, proclamațiile lui Ipsilanti și alte lucrări despre Eterie 50. După desființarea în vremea „zaverei“, la 1837 mai exista totuși o presă care tipărea texte în greacă, față de nouă pentru limba română 51, fapt ce se explică prin nevoia de carte greacă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un acord prin care se recunoaște necesitatea modificării Convenției de la Paris din 1858, lovitura de stat căpătând, astfel, o recunoaștere internațională. După ce recunoașterea internațională a loviturii de stat a devenit o certitudine, Alexandru I. Cuza avea toate argumentele pentru ca în proclamația sa către țară, din 2 iulie 1864, să poată spune că „România... numai astăzi intră în autonomia sa dinăuntru“44. Cea de-a treia etapă a domniei lui Cuza (2/14 mai 1864 - 11/23 februarie 1866), etapa domniei autoritare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în Balcani 91 și un impediment în aplicarea planurilor expansioniste panslaviste. Atitudinea ostilă a cercurilor guvernante rusești se poate deduce și din declarația lui Gorceakov, făcută în fața lui Talleyrand, prin care primul taxa drept „o insultă la adresa Puterilor garante“92 proclamația prințului Carol I de Hohenzollern. De aici și atitudinea refractară față de noul domnitor, care va fi recunoscut cu foarte multă greutate de către Alexandru al II-lea. • V. Russu, România în relațiile internaționale, p. 209. • C. P. Russie, dosar 236, f.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trădat secretul“, iar Pipes se întreabă: „Poate cineva să-și imagineze o revoluție trădată?“ Alt fapt: transferul puterii către Congresul Panrus al Sovietelor a fost așa de bine camuflat încât nici membrii de partid nu și-au dat seama. În proclamația anunțând dispoziția Guvernului Provizoriu, alcătuită în dimineața zilei de 25 octombrie, Lenin a scris întâi „Trăiască Socialismul“, dar a scos lozinca pentru a nu alarma populația. Primul document bolșevic, referindu-se la noua ordine ca socialistă, observă autorul, apare o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
diferite, reeditând superba carieră a unui alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele discursului definesc o trăsătură esențială: emisie verbală
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ele opinii și atitudini diverse, făcându-le să fuzioneze, să devină convergente sau măcar interdependente. Se organizează polar, în numele unor ideologii, convingeri, sentimente, mobilizând indivizii, ștergând diferențele, în scopul obținerii afilierii. Ele se sprijină pe o retorică adecvată, acționează prin proclamații, sloganuri, semne distinctive, limbaj emfatic. S-a propus o apropiere între cele două noțiuni pe care le-am examinat. Pentru Marysa Zavalloni (1972), identitatea este nodul central al percepțiilor individuale, o modalitate de a organiza reprezentările individului și ale grupului
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spun că alcătuiesc o generație. Așa că mai corect ar fi să spun că am Întâlnit și am lucrat cu o minoritate care dorește să aibă memorie. În ce sens? Cursurile mele despre Gulagul românesc, respectiv despre Fenomenul Piața Universității și Proclamația de la Timișoara sunt opționale, nu sunt obligatorii - vine cine dorește, nu este nimeni obligat să participe la ele. Întrebarea pe care le-o pun aproape Întotdeauna studenților este legată de motivația opțiunii lor pentru respectivele cursuri. La prima Întrevedere, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au fost bune. Acum v-am vorbit mai mult despre cursul axat pe Gulagul românesc. Pot să vă spun Însă, În legătură cu celălalt curs, despre anul 1990 și Piața Universității, că studenții mei care aveau cinci, șase, șapte ani pe vremea Proclamației de la Timișoara și a fenomenului „Piața Universității 1990” bineînțeles că nu știu nimic despre aceste lucruri. Drept care le explic căderea comunismului și anul de tranziție 1990 - dar ei nu Înțeleg Întru totul decât după ce văd filmul lui Stere Gulea, Sorin
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]