614,058 matches
-
ingenuitate nu o dată șarjată pînă la ostentație, în vreme ce icoanele pe lemn au mai curînd năzuințe canonice și exigențe de atelier specializat. Dar dincolo de aceste caracteristici imediate este greu de stabilit cît mai este icoană în aparența și în substanța acestor produse care aspiră mai curînd la o valorificare imediată în spațiul public (sală de expoziție sau magazin de suveniruri) decît la o funcție simbolică și la o corespunzătoare utilitate liturgică. Iar faptul că printre semnatarii acestor icoane, un fel de creatori
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
valea Bistriței, care, începînd de la Piatra, se lărgește considerabil pentru că pătrunde în depresiunea subcarpatică a Cracăului, mărginită de dealurile subcarpatice în Răsărit și de munții înalți împăduriți către Apus. Oraș de contact, Piatra e un important centru de schimb între produsele acestei regiuni deosebite și un însemnat centru pentru industria lemnului.” 5) Potrivit aceleiași enciclopedii, în oraș existau nu două, ci trei fabrici de mezeluri, așadar îndemnul de a te cîntări adesea era cu atît mai întemeiat. Într-un caiet de
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
semantice („a expedia”) și cu derivate ad-hoc: „îti re-postez eu rândulețele la noua adresă” (ib.). De la verb se formează derivatul postare, un abstract verbal polisemantic, care desemnează acțiunea („postare de CV-uri”, „reguli de postare”, „data de postare”) dar și produsul ei, cuvîntul devenind în acest caz sinonim cu post: „Cum pot edita sau șterge o postare?” (bizarnet.ro); „nici nu mai trebuia să mă obosesc să trimit precedenta postare” (Ciberplai); „cred că nici cel mai perfecționat satelit n-o să descopere
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
violenței cu sistem la care înțelegeau să facă apel: „Fanatici și creduli, au rămas comuniști credincioși chiar și atunci când au fost puși în fața realității atroce a proceselor de la Moscova și a Gulagului. Chimia morală a comunismului românesc a fost astfel produsul unei generații care-și asumase în totalitate definiția stalinistă a solidarității proletare: «Un internaționalist e acela care e gata să apere fără ezitare, cu fermitate și necondiționat URSS-ul; pentru că URSS este baza mișcării mondiale revoluționare, iar această mișcare revoluționară
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
mereu amînatul roman al tranziției românești. Scriitorii mai vechi, dar și cei tineri visează la „marele roman” al timpului nostru, optimismul aprioric fiind însă, de fiecare dată, contrazis de rezultatul final. În discuție nu este calitatea în sine a respectivelor produse literare, ci capacitatea lor de a deveni o emblemă a zilei de azi, o oglindă în care să se reflecte chipul României reale, cu cele bune și cele rele. Dacă romanul tranziției riscă să rămînă la stadiul de veșnică promisiune
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
literatura europeană a momentului. Atenția pe care o acordă contemporaneității sub toate aspectele ei, spiritul ironic, umorul academic, dublat de o formidabilă luciditate lingvistică și textuală, intertextualitatea și referințele culturale, lipsa de complexe în fața a ceea ce s-ar putea numi produse ale subculturii sînt elemente definitorii ale stilului său. O scriitură care duce cu gîndul la David Lodge și Jonathan Coe, scriitori traduși în limba română chiar de Radu Paraschivescu. Cartea lui Radu Paraschivescu are toate calitățile pentru a deveni best-seller
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
devenit o prezență activă, un scriitor perfect integrat în peisajul literar și cultural românesc. Dubla experiență română și americană este determinantă pentru scrisul lui Dumitru Radu Popa. Toate prozele sale, fie că este vorba de povestiri sau roman, sunt niște produse de laborator. Asemenea unui cercetător chimist, autorul combină, cu răbdare și curiozitate substanțele aflate în diverse eprubete, rezultatul fiind cel mai adesea o proză de mare originalitate și prospețime. Totul în proza lui Dumitru Radu Popa se află sub semnul
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
fiind cel mai adesea o proză de mare originalitate și prospețime. Totul în proza lui Dumitru Radu Popa se află sub semnul metisajului. În povestirea Panic Syndrome! (din volumul omonim apărut la Editura Univers în anul 1997, cel mai bun produs literar de pînă acum al scriitorului), lumea snoabă, sclifosită, pedantă, prețioasă a psihiatrilor americani se confruntă cu lumea lui Caragiale care, prin cîteva vorbe („moft”, „fandacsie”) a definit mai bine decît toate tratatele științifice simptomele principalelor boli psihice ale omului
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
și hîtrul nenea Iancu ar putea ajunge referință de bază în tratatele de psihiatrie americane. E drept însă, doar ideile sale, nu și numele, pentru că background-ul său științific și țara din care provine nu dau bine la bibliografie. Un produs de laborator este și Sabrina și alte suspiciuni, cel mai recent roman al lui Dumitru Radu Popa. Firește, problema românilor sosiți în Statele Unite, pentru a începe o viață nouă, nu lipsește nici aici. Iar viața lor în America este chiar
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
să facă o călătorie... Însă eu cred că o să cam sar pasajele alea.” (p. 54) Mai mult decît atît, autorul intervine la rîndul său și intră în dialog cu virtualii cititori ai cărții. El anticipează astfel posibilele reacții în fața acestui produs insolit, dar asemenea vechilor cronicari își anunță și intenția de a duce truda pînă la capăt, indiferent de obstacolele ce se pot ivi în calea sa: „E scrisă în românește, dar bate cîmpii aiurea, despre un cuplu de americani care
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
istoriografică străină care, absolvind, foarte probabil, vreo școală de limbi străine, se și cred îndreptățiți să traducă orice și care, cu acordul unor așa-ziși editori la fel de ignoranți, mercantili și fără nici o pregătire științifică, au îm pânzit rafturile librăriilor cu produsele lor deplorabile. Ediția de față nu face excepție. Cele două Ionițe, Irina și Cristina (interesant e că, deși pe pagina de titlu apar doi traducători, la p. 11 se citește Nota traducătorului [!]), traduc cum li se pare lor că sună
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de probleme pe care acesta le-a întâmpinat în urma analizei materialului arheologic. Din punct de vedere cronologic, limitele impuse de acesta, sec. I a.Chr.-V p.Chr., coincid cu o serie de evenimente politico-militare, lucru reflectat și în cazul produselor romane. Lucrarea prinde contur odată cu inițiativa propusă de Römisch-Germanischen Kommission de a lansa un proiect ce vizează publicarea unor serii de cataloage dedicate produselor romane din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a lansa un proiect ce vizează publicarea unor serii de cataloage dedicate produselor romane din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin Croitoru dă curs întocmirii și editării unui astfel de „Corpus” al produselor romane descoperite în spațiul cuprins între Carpații Orientali și Prut. Din punct de vedere cronologic, autorul analizează perioada dintre secolele I a.Chr-V p.Chr. Secolul I a.Chr. coincide cu momentul venirii romanilor la Dunărea de Jos, iar secolul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
476 p.Chr.), întemeierea regatului ostrogot în Italia (493 p.Chr.), ce au dus la importante modificări în rândul comunităților aflate la granițele Imperiului. Pe parcursul cercetărilor, autorul a întâmpinat mai multe dificultăți de ordin bibliografic și nu numai. Multe dintre produsele romane sunt întro stare de conservare precară, sunt produse fragile, la multe piese lipsește contextul arheologic, iar o mică parte din materialul prezentat prezintă re ferințe bibliografice, analogii, o abordare interdisciplinară, făcând uneori dificilă încadrarea tipologică și cronologică. Din aceste
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p.Chr.), ce au dus la importante modificări în rândul comunităților aflate la granițele Imperiului. Pe parcursul cercetărilor, autorul a întâmpinat mai multe dificultăți de ordin bibliografic și nu numai. Multe dintre produsele romane sunt întro stare de conservare precară, sunt produse fragile, la multe piese lipsește contextul arheologic, iar o mică parte din materialul prezentat prezintă re ferințe bibliografice, analogii, o abordare interdisciplinară, făcând uneori dificilă încadrarea tipologică și cronologică. Din aceste cauze, materialul nu a putut fi analizat cu aceeași
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
categorii (ceramică, sticlă, echipament militar etc.), nu doar o expunere a materialului publicat. Din motive obiective, piesele numismatice nu au fost abordate de autor în acest catalog. Se constată o precauție a autorului în ceea ce privește utilizarea termenului „importuri”, cu sensul de produse romane, întrucât o parte din acestea ar fi ajuns în zonă pe alte „căi”, fiind exclusă cea comercială. Costin Croitoru emite ipoteza unor daruri diplomatice (monede și bunuri de lux), acordate unor elite locale a „dacilor liberi”, dar și în urma
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din Est, se întindea până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul unui catalog (Corpus), organizat conform prezentei diviziuni administrative (pe județe), ordonat alfabetic după locul descoperirii. Piesele sunt prezentate pe complexe, secțiuni și campanii, fiecare având inserate referințe bibliografice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la prezentarea pieselor publicate, în analogie cu piese similare care prezintă o bibliografie consistentă. Tot de pe urma acestor analogii se pot desprinde anumite considerente cronologice în ceea ce privește frecvența „importurilor” romane pe anumite perioade. Astfel, între sec. I a.Chr-I p.Chr., prezența produselor romane în davele geto-dace (Barboși, Poiana, Brad, Răcătău, Bâtca-Doamnei, Piatra Șoimului, Titelca-Tisești, Moiești), adăpost al elitelor locale, sunt bine reprezentate. Multe dintre aceste produse de proveniență romană se datorează raidurilor înterprinse în teritoriul de la sud. Pentru sec. II-III p.Chr
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în ceea ce privește frecvența „importurilor” romane pe anumite perioade. Astfel, între sec. I a.Chr-I p.Chr., prezența produselor romane în davele geto-dace (Barboși, Poiana, Brad, Răcătău, Bâtca-Doamnei, Piatra Șoimului, Titelca-Tisești, Moiești), adăpost al elitelor locale, sunt bine reprezentate. Multe dintre aceste produse de proveniență romană se datorează raidurilor înterprinse în teritoriul de la sud. Pentru sec. II-III p.Chr. se observă o frecvență scăzută a acestora, din cauza dispariției centrelor fortificate geto-dacice, iar pentru secolele IV-V p.Chr. este semnalată o preferință pentru
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de proveniență romană se datorează raidurilor înterprinse în teritoriul de la sud. Pentru sec. II-III p.Chr. se observă o frecvență scăzută a acestora, din cauza dispariției centrelor fortificate geto-dacice, iar pentru secolele IV-V p.Chr. este semnalată o preferință pentru produsele culturii Sântana de Mureș. Acestea puteau fi realizate în urma unor comenzi în centrele provinciale imperiale sau se puteau datora apariției unor centre de producție locală, unde activau meșteri veniți din Imperiu. Al patrulea capitol, Orbis romanus and Barbaricum (p. 325-341
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
politic al populațiilor, de apartenența etnică, de formele de economie practicată, de dispunerea căilor comerciale. În urma prezentării materialului arheologic din această zonă, autorul face trimitere la o nouă problemă ce a fost sesizată și anterior, conform căreia unele dintre aceste produse romane ar reprezenta rezultatul unor cadouri cu caracter diplomatic, iar în cazul monedelor, plata unor stipendii. În capitolul al cincilea, Conclusions (341-357), autorul își expune considerațiile finale în urma analizei materialului arheologic. Aici este inclusă și o serie de Liste/Lists
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
În capitolul al cincilea, Conclusions (341-357), autorul își expune considerațiile finale în urma analizei materialului arheologic. Aici este inclusă și o serie de Liste/Lists (p. 357-409) cu abrevierile bibliografice, abrevieri uzuale, lista localităților cu descoperiri de „importuri”, principalele categorii de produse romane, lista lucrărilor cu lucrările de unde au fost preluate ilustrațiile și, în final, Ilustrațiile/Illustrations (p. 409-625). Într-o oarecare măsură, concluziile sunt lipsite de consistență în ceea ce privește abordarea subiectului, autorul lăsând loc liber discuțiilor. În concluzie, lucrarea lui Costin Croitoru
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lipsite de consistență în ceea ce privește abordarea subiectului, autorul lăsând loc liber discuțiilor. În concluzie, lucrarea lui Costin Croitoru, Roman Discoveries in the East Carpathian Barbaricum (1st Century B.C. - 5th Century A.D.), este importantă datorită materialului publicat și întocmirii unui „Corpus” al produselor romane din teritoriul ocupat de „dacii liberi”. Pe viitor, odată cu publicarea celorlalte piese arheologice din muzee, se poate întocmi un catalog mai detaliat în ceea ce privește analiza pieselor, cu o abordare interdisciplinară. Atunci ne vom forma o imagine mult mai clară în privința
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
procesul derivativ care a produs, din expresia similară a face mofturi, adjectivul mofturos. Fițos se folosește cu două sensuri principale: aplicat persoanelor, caracterizează tendința de a face mofturi, de a avea pretenții nejustificate; aplicat obiectelor, indică apartenența la categoria de produse de lux, căutate în primul rînd pentru prestigiul social pe care îl demonstrează. Pentru ambele sensuri, sfera semantică tipică este cea a snobismului, a aparențelor: nu orice mofturi sînt fițe, ci în primul rînd acelea care devin ostentație a succesului
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
nu vreau să par un fițos care se dă mare cu ceasurile lui” (121.ro); “înainte să o nasc pe fetița mea, Michelle, eram o fițoasă ” (copilulmeu.ro). Mai interesantă e folosirea adjectivului pentru a califica obiecte-simbol ale prestigiului social, produsele de lux: sînt fițoși sau fițoase mîncărurile scumpe și complicate (“nici urmă de mâncăruri «fițoase» cu fructe de mare sau cine știe ce salate;... mâncare să te saturi, nu să te fandosești”, restaurante.online.ro), produsele cosmetice („niște pudre de-alea fițoase
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]