16,723 matches
-
informat că nerespectarea prevederilor privind publicitatea produselor din tutun constituie contravenție și se sancționează, potrivit normelor, cu amendă, care poate ajunge la 500 de milioane de lei, după caz. Publicitatea pentru produsele din tutun este permisă în publicațiile destinate exclusiv profesioniștilor din domeniul industriei tutunului. Legea va intra în vigoare peste un an. O. N. Operațiuni de dezafectare l Panouri publicitare mobile În această săptămână, municipalitatea timișoreană a demarat o acțiune de dezafectare a panourilor publicitare mobile, amplasate pe domeniul public
Agenda2004-49-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283124_a_284453]
-
Fauna Banatului; Mineralogia, esteticală a Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade; Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala de Marmură: Lumina - fenomen fizic, motiv și simbol artistic, expoziție aniversară a artiștilor plastici profesioniști din Timișoara (9-16, luni - închis); Clubul ArtTerapia, Grupul Școlar Industrial Construcții Montaj: Expoziția Culorilor (8-18); HVB Bank: Ciprian Radovan, pictură, și Constantin Grangure, sculptură; Galeria Pro Armia: Eugen Valeriu Leia, pictură (9-17); Galeria Helios: Ștefan Călărășanu, sculptură, Constantin Răducan, pictură
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
perioadă determinată. Ca observator de ani de zile al Televiziunii Române pot spune ca, treptat, spiritul televiziunilor comerciale și-a făcut loc aici, în vreme ce aceste televiziuni au tot achiziționat nume de la TVR încercînd astfel să i se substituie. Televiziunile comerciale cumpăra profesioniști de la TVR, în vreme ce pe la intrarea de pe strada Pangrati a televiziunii publice tot pătrund noi veniți adunați după ureche și după inspirație. Unii, profesioniști formați la televiziunile comerciale care au probleme economice sau de orientare, se pierd în masă diletanților cu
Restructurarea în TVR by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17738_a_19063]
-
aceste televiziuni au tot achiziționat nume de la TVR încercînd astfel să i se substituie. Televiziunile comerciale cumpăra profesioniști de la TVR, în vreme ce pe la intrarea de pe strada Pangrati a televiziunii publice tot pătrund noi veniți adunați după ureche și după inspirație. Unii, profesioniști formați la televiziunile comerciale care au probleme economice sau de orientare, se pierd în masă diletanților cu care s-a ales TVR căutîndu-si o identitate pe care n-o va căpăta niciodată asteptîndu-se la revoluții de jos în sus. În
Restructurarea în TVR by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17738_a_19063]
-
head al oglinzii paginilor, în care fiecărui capitol/fișier îi corespunde o "fereastră deschisă" spre labirintul industriei de vise, programatorul avînd grijă să introducă, la dreapta comenzii plasate în debutul fiecărui capitol, explicația ei în română. Adrian Otoiu e un profesionist, dar și un hedonist al metafictiunii; IQ-ul artistic foarte ridicat, hedonismul picant al scriiturii, aerul de prospețime amuză(n)ta, tandrețea ușor cinica (à la Kurt Vonnegut) și naturalețea alternării registrelor imprimă prozelor sale un "high touch" de o
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
înființării ASPRO este considerată un fel de data istorică. Iar ASPRO apare că o organizație eroica, acuzată de răuvoitori de "dizidenta" etc. În realitate, aspristii, departe de a avea o asemenea aureola, sunt doar caraghioși. Ei își închipuie că autoproclamându-se "profesioniști" i-au surclasat pe membrii Uniunii Scriitorilor. Practic, este vorba - ca de atâtea ori în viață - de (foști) tineri scriitori care și-au pierdut răbdarea să tot aștepte să câștige marea competiție și care, enervați, au inventat o nouă competiție
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
pe cele mai multe le fabrică, în mod iresponsabil, presa. Iar presa nu mai poate fi judecată critic, întrucat și-a constituit o insolita formă de imunitate: orice observație la adresa sa este considerată un atentat la libertatea de exprimare. Activitatea unor autentici profesioniști ai gazetăriei se amestecă până la indistincție cu activitatea unor pseudogazetari, lipsiți de pregătire, care n-ar putea trece nici măcar un examen de capacitate. Drept urmare, din presa noastră se poate afla că fete moarte, violate la morga, au înviat, ca deasupra
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
va observa lesne un ton fatalmente defensiv și dedicat lamentației"; "în mod firesc, după citirea unor asemenea lucrări (ai căror autori, fatalmente, nu au ajuns studenți) trebuie să ne uităm și către manualele acelor ani"; "cu asemenea probleme se confruntă profesionistul și cînd i se cere să explice concepte al căror conținut semantic este fatalmente vag". Suficient de complex din punct de vedere semantic și stilistic (presupunînd oare și o autoironică aluzie la toposul mioritic?), fatalmente poate candida, cel puțin în
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
că text, rămîn un document important dincolo de vreo informație anume ori de anecdotica lor generală. Asemenea picturii, ele descriu, în cheie realistă, o lume fragilă, dispersa, transparentă și învăluita în lumini crepusculare. Exact la polul opus, Vasile Dobrian este un profesionist al scrisului. Asemenea multor artiști români, el se exprimă cu aceeași ușurință atît în limbajul picturii cît și în acela al literaturii. Colaborator consecvent al celor mai importante ziare și reviste de după război, el a publicat șapte volume de versuri
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
era atins de fiecare cuvînt sau situație. Ochii, mîinile, tresăreau ca niște corzi ciupite de Menuhin. Mai deschis, măi entuziast, mai sever a fost anul următor la Olănesti. Subiectul era Cehov, iar cei cu care a lucrat intrau în categoria profesioniștilor: regizori și actori, deci nu studenți. Nici de data asta apele n-au fost line. Și nici n-aveau cum să fie altfel. Dar valurile urcau la alte dimensiuni și culorile încrețiturilor erau altele, în mult mai multe nuanțe. S-
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
numai că nu mai consacră adevărate valori ci, dimpotrivă, îndeamnă la circumspecție față de cel căruia îi sînt acordate. Este inevitabil că adevărata critică să apară în astfel de momente că... spirit negativist, e inevitabil că, într-o lume a compromisurilor, profesioniștii aranjamentelor să vadă în manifestarea liberă a criticii simptomul unor... frustrări...!" Continentalii suceveni vor, în consecință, să reabiliteze "adevărată critică" și, mai ales, să reflecte o nouă mentalitate în raporturile literaturii române cu cele occidentale. Practic, spiritul critic se manifestă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
și cu nerușinare, drepturile bănești legitime, oricum derizorii în comparație cu statutul lor public și cu prestația culturală propriu-zisă? Ce va urma? Evident, resuscitarea Cîntării României, realizată pentru un public inform, cu amatori ce nu mai trebuie plătiți și... surprize, surprize... cu profesioniști care, atunci cînd vor auzi de Televiziunea română, vor ocoli zona fie prin Floreasca, fie prin 1 Mai, fie hăt, departe, tocmai prin Drumul Taberei. (P. Ș.)
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
un ecran: "Gîndiți-vă la scriitor...Încuiat într-o cameră singuratică, așteptînd Muza să apară, ca să transforme golul paginii albe într-o capodoperă..."; urmează o strîmbătură și remarca, în hohotele sălii: Cine a scris chestia asta?"... Chestiile astea" le scriu, evident, profesioniști redutabili, care - ediția 2000 a dovedit-o din plin - știu să înlocuiască, din mers, pompa cu spiritul ludic. Într-un filmuleț "postmodernist" foarte amuzant, Billy Cristal se plimbă prin diverse filme celebre, ajungînd inclusiv sub un duș, a cărui perdea
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
Mironov și Șerban Cionoff sau național-comuniști ca Vadim Tudor. Cu toții detestă Convenția, elitele intelectuale "vîndute", democrația, și au același arhicunoscut tip de discurs patriotard. Precumpănește limba de lemn, fiindcă majoritatea nici nu știu alta. Cei care sînt cît de cît profesioniști ai scrisului, încearcă să fie caustici, dar stilul lor e tot o înșiruire jalnică de formule și idei tocite. Iată-l pe scriitorul SF Alexandru Mironov "demascîndu-i" pe "talibanii pro-GDS și pro-Alianța Civică": În mod special tărășenia cu manualul alternativ
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
mai mult găuri decât materie hrănitoare - pedeseriștii au așteptat în liniște. Ronțăindu-și flegmatic osânza dobândită în șapte ani de spoliere bestială a țării, ei au urmărit cu cinism cum o mână de amatori încercau să desfacă ițele încurcate de profesioniștii diversiunii comunisto-securiste. Știind la perfecție ce țară în ruină lăsaseră, ce imagine deplorabilă aveam în străinătate, cât de mărunte erau șansele de redresare, oamenii lui Ion Iliescu erau conștienți că timpul se scurge în favoarea lor. Posedând în coaliție niște desăvârșiți
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
în Piața Universității, cei ce urmau să fie puși la stîlpul infamiei și zdrobiți de mineri nu erau un club de intelectuali aleși pe sprînceană. Seară după seară, am văzut adunîndu-se acolo elevi și pensionari, gospodine și mici meseriași, liberi profesioniști sau funcționari de toate tipurile, muncitori, ba chiar și țărani (unii dintre ei sosiți de foarte departe). Într-un cuvînt, un embrion al comunității civile, responsabile și creatoare de bunuri - mai mult sau mai puțin simbolice. Ion Iliescu n-a
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
regizor al unor spectacole bine primite de critică și public. Natură subiectelor abordate, programatic sau nu, este diversă; ambii convorbitori se mișcă lejer și cu pricepere în arcanele lumii muzicale. Este o discuție purtată de la egal la egal între doi profesioniști de înaltă pregătire, cu orizont intelectual larg, îndrăgostiți de meseria în și prin care trăiesc - un spectacol de inteligență. Întrebările cad întotdeauna pe punctul esențial, impulsionând sau relansând dialogul. Și despre ce se discută? Informații, analize, puncte de vedere personale
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
săli de proiecție cu capacități diferite. Dacă tot suntem la cifre, să amintim că au fost prezenți peste 100 de invitați străini (realizatori, producători, scenariști, distribuitori, ziariști) veniți din mai bine de 25 de țări ale lumii, peste 700 de profesioniști elvețieni ai filmului și că, de-a lungul celor șase zile de festival s-au contabilizat peste 30.000 bilete vândute. Desigur, aceste date comparate cu cele ale unor festivaluri ca Berlin, Cannes, Veneția sau, chiar, cu unul conațional - Locarno
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
fost dînșii aleși cumva în mod special de Primărie, organizatorul concursului, deși mai sînt și alți directori sau oameni de teatru neimplicați, să spunem? Poate oare ține loc spiritul unei echipe de "serviciu", spiritului artistic și managerial indiscutabil al unui profesionist? Poate fi pusă în paranteză tradiția îndelung creată a unui teatru, la construcția și afirmarea căreia a contribuit și Cristian Pepino mai bine de douăzeci de ani? Ce elemente atît de seducătoare și convingătoare să fi conținut programul managerial al
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
guvern sau altul, și-au angajat nu o dată națiunile în conflicte care s-au dovedit rău inspirate". Exemplele Indochinei franceze, al Algeriei franceze sau al Vietnamului pentru americani sînt deplin lămuritoare. De altfel, acum se pune accentul pe armate de profesioniști (care elimină recrutările obligatorii), și la noi pregătindu-se o astfel de reformă a armatei. Iar în destule țări ale Europei minoritățile prevalează asupra statelor naționale (Scoția, Spania, Belgia, Irlanda de Nord, chiar Franța) sau, cu o expresie a autorului nostru, voinței
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
vorbă, lui y Gasset chiar îi repugnă astfel de grandilocvente presupoziții. Un set de cunoștințe? ne vom strădui, ceva mai timid, să ghicim răspunsul corect. Nu, aceasta ar fi misiunea bibliotecilor mai degrabă. Universitatea trebuie să ofere, susține y Gasset, profesioniști. Cu alte cuvinte, inși instruiți conform unui anumit model și cu anumite scopuri. Exemplul ales de autor, asupra căruia revine de cîteva ori în discurs, îl constituie medicii. Nu se putea găsi un exemplu mai potrivit și mai rezonant în
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
exemplu mai potrivit și mai rezonant în același timp cu actualitatea noastră. Să vedem ce modificări sînt fundamental necesare, după y Gasset, în conceperea instituției de învățămînt superior, pentru ca medicul produs de o facultate de medicină să fie un bun profesionist, capabil să slujească societatea. În primul rînd, poate șocant cumva, nimeni nu are nevoie ca medicul să fie un om cult în înțelesul clasic al termenului. Zadarnic l-a citit pe Dante, inutil poartă conversații despre Renaștere, y Gasset (și
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
este explicit, chiar răspicat, mesajul lui y Gasset. Mai puține pagini de citit, mai puține ore de studiu. Oare și mai puțini studenți? Răspunsul e negativ, y Gasset crede într-o societatea învățată, nu erudită, un fel de confrerie a profesioniștilor în care fiecare știe exact ce are de făcut. Singura cultură generală de care au nevoie acești profesioniști este mai curînd schematică, necesară în măsura în care rostul ei este să-i confere individului o percepție a momentului istoric la care își duce
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
Oare și mai puțini studenți? Răspunsul e negativ, y Gasset crede într-o societatea învățată, nu erudită, un fel de confrerie a profesioniștilor în care fiecare știe exact ce are de făcut. Singura cultură generală de care au nevoie acești profesioniști este mai curînd schematică, necesară în măsura în care rostul ei este să-i confere individului o percepție a momentului istoric la care își duce viața, o înțelegere generică a contextului existenței sale. "Cultura este sistemul vital al ideilor fiecărui timp. N-are
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
poate permite, uneori, să țină cont de pasul științei, mult prea lent pentru urgența cotidianului. Dileme, mistere, incertitudini - toate acestea nu fac parte din ceea ce y Gasset numește cultură, sînt mai curînd împotriva spiritului și menirii ei. Cultura îi oferă profesionistului repere și certitudini, în virtutea cărora să își poată găsi locul și rostul între sau alături de ceilalți profesioniști. Aplicînd acest raționament la propunerile făcute învățămîntului universitar, iată ce consideră y Gasset că ar trebui să constituie un plan pedagogic de deprindere
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]