2,857 matches
-
în final, o «descoperire» globală, fără discriminare, dar că ceea ce nu poate (respectiv nu vrea) să facă este să siluiască libertatea auditorilor săi. Este dreptul fiecăruia să rămână “în afară”, să adopte o formă sau alta de nereceptivitate, de surzenie programatică, cu toate riscurile pe care un asemenea amplasament le implică." (Stelian Țurlea - http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/parabolele-lui-iisus-de-stelian-turlea-10399307) Așadar, în încheiere, vom reține și sublinia că poate pe unii i-ar putea intriga modalitatea de abordare a unor probleme de
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
oameni pătimași. În mod deosebit ecranul (fie televizor sau calculator), prin puterea de atracție și falsa evidență a imaginilor în mișcare, ne face să vedem lumea cu ochii realizatorilor emisiunilor și filmelor urmărite. Mai mult decât aceasta însă, în mod programatic, mesajele mediatice cultivă înțelesurile pătimașe pentru a provova și produce emoții și astârni dorințe și a deveni astfel atractive pentru public. Publicitatea este prin excelență actul în care se urmărește legarea înțelesului lucrurilor de dorința de a le avea și
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
târziu Freud cu psihanaliza lui să pretindă a da loviturile finale religiei și persoanei religioase. Viitorul unei iluzii (1927), lucrarea în care Freud vorbește nemijlocit pe tema rolului și al viitorului religiei, se încheia pe un ton cinic, cu pretenții programatice de acțiune, ce se doreau a se rezolva în mod irevocabil această „maladie” a societății moderne . Dacă privim în trecut la cele două mii de ani de istorie creștină, vom fi copleșiți atât de bucurii cât și de dezamăgiri. Motivele bucuriei
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
Dintru început a fost și un factor cultural de prim rang având o influență asupra culturii nu doar în Imperiul Bizantin dar și în Occidentul Evului Mediu. Chiar în vremurile moderne, când Biserica, în societățile respective, a fost oficial și programatic ori sistematic marginalizată, fiind considerată factor irelevant și nesemnificativ în creația culturii umaniste, ea nu a încetat și nu încetează să rămână factor generator și promovator de cultură și spiritualitate. Multe din valorile umaniste și spirituale ale societății moderne nu
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
Freud asupra omului modern, o analiză a secolului al XX - lea ne arată cu totul altceva. Este ceea ce Anthony Gidens numea atât de elocvent the return of the oppressed, revenirea în forță în ultimele decenii ale secolului a factorului religios programatic oprimat . Virgil nemoianu, răspunzând la întrebarea „crește sau scade religiozitatea în lume?”, confirma recent același lucru. Sondajele din ultimii ani revelează faptul că peste 90% din populația României este religioasă (86% aparținând Bisericii Ortodoxe Române), peste 60% participă la servicii
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
securității muncii, “ Ne așteptăm să plecăm de-aici, cu acelasî număr de degete avute când ne-am angajat!”, unele chiar privind calitatea ei, toate însă reliefând o angoasă existențială, nesiguranță și o dorință de schimbare care întârzie să se cristalizeze programatic. Bâjbăielile, trenările, demonstrează nu doar inconsecvențe ci și jumătățile de gând, suficiența, carențe ale unui câmp de idei incrongruente, dizarmonice, poate facile și inoportune. The Embarcadero este acum un bulevard larg în zona portului, amenajat cu zeci de palmieri de
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
târziu Freud cu psihanaliza lui să pretindă a da loviturile finale religiei și persoanei religioase. Viitorul unei iluzii (1927), lucrarea în care Freud vorbește nemijlocit pe tema rolului și al viitorului religiei, se încheia pe un ton cinic, cu pretenții programatice de acțiune, ce se doreau a se rezolva în mod irevocabil această „maladie” a societății moderne . Dacă privim în trecut la cele două mii de ani de istorie creștină, vom fi copleșiți atât de bucurii cât și de dezamăgiri. Motivele bucuriei
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
Dintru început a fost și un factor cultural de prim rang având o influență asupra culturii nu doar în Imperiul Bizantin dar și în Occidentul Evului Mediu. Chiar în vremurile moderne, când Biserica, în societățile respective, a fost oficial și programatic ori sistematic marginalizată, fiind considerată factor irelevant și nesemnificativ în creația culturii umaniste, ea nu a încetat și nu încetează să rămână factor generator și promovator de cultură și spiritualitate. Multe din valorile umaniste și spirituale ale societății moderne nu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
Freud asupra omului modern, o analiză a secolului al XX - lea ne arată cu totul altceva. Este ceea ce Anthony Gidens numea atât de elocvent the return of the oppressed, revenirea în forță în ultimele decenii ale secolului a factorului religios programatic oprimat . Virgil nemoianu, răspunzând la întrebarea „crește sau scade religiozitatea în lume?”, confirma recent același lucru. Sondajele din ultimii ani revelează faptul că peste 90% din populația României este religioasă (86% aparținând Bisericii Ortodoxe Române), peste 60% participă la servicii
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
află deja la Câmpeni, județul Alba, iar în zilele următoare participă la întrunirile convocate de cei doi fruntași ai moților, preotul Simion Balint și avocatul Ioan Buteanu. Se convoacă adunări ale poporului la Abrud, Câmpeni și Bistra, dezbătându-se punctele programatice care urmau să fie cuprinse într-un memoriu adresat guvernului. Iancu a adus acestor adunări informațiile discutate la întrunirea politică de la Blaj, la care participase cu câteva zile înainte. După aceste întruniri, Iancu pornește împreună cu popa Balint prin satele situate
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
iubire conjugata cu aceeași stare de trecere, într-o suma de „trecătoare dureri”, apreciere care nu minimalizează nimic, lărgind doar o statistică a acestora. Margareta Chiurlea, cea care se poate echivala cu un eu poetic de asemenea fixat pe o programatica melancolie a trecerii, își dezvoltă în poemele din acest volum o adevarată elegie a timpului, cel care te îndepărtează de singura casă, cea a copilăriei și a adolescenței. De aici se înfiripa versuri, unele de o sensibilitate aparte, altele croind
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
avangardiste, DADA. Îi erau alături Hans Arp și Richard Huelsenbech. La 14 iulie lansează primul manifest DADA, susținut de Apollinaire, Max Jacob, Giorgio de Chirico, ș.a.„ Prima aventură cerească a domnului Antipyrine” este și prima creație dadaistă , scrisă cu intenție programatică Devine cunoscut în Franța și în lume, ăîn timpul celui de al doilea război mondial participă la Rezistență.Moare la 24 decembrie 1963, deplâns de numeroși aderenți și prieteni, Paul Eluard scrie un epitaf. De moștenirea sa în România s-
SOCIETATEA TRISTAN TZARA DIN MOINEŞTI de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350836_a_352165]
-
analiza informativ-operativă a ceea ce părea să fie la început tentativa penetrării economiei românești de către grupuri financiare apropiate unor servicii secrete străine. Surpriza a apărut atunci când agenții români au reușit, mergând pe acest fir, să intre chiar în posesia unui material programatic al Grupului Bilderberg privind România, în care se vorbea chiar de necesitatea desființării Bancorex, foarte puternica bancă românească până în 1989. Din nefericire, respectivul general S.I.E. a decedat în urma unui atac de cord, înainte ca să apuce să finalizeze cercetarea informativă și
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI -CAP. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355794_a_357123]
-
al Bibliotecii Naționale, spre a scoate asemenea cărți din bibliotecă. Rucărenii au cunoscut bine mișcare revoluționară pașoptistă, mai ales că în Rucăr se refugiase guvernul provizoriu revoluționar de la 1848 în frunte cu Nicolae Bălcescu. În ce privește învățământul, Proclamația de la Islaz - documentul programatic al revoluției muntene, prevedea la articolul 16, "instrucție egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexele". Tot așa de scump și sfânt le era art. 13 din Constituție privind eliberarea clăcașilor. De aceea ei s-au avântat în vâltoarea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]
-
Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului . 2.2. Anii 1976-2004 Caracteristici ale contextului politic Nefiind obiectul acestei lucrări de a eticheta slujul, buna credință sau onestitatea slujitorilor școlii, ci doar de a notifica sintetic unele documente programatice care stabileau sau urmau să stabilească, cadrul politico-ideologic și legislativ al orientării culturii și învățământului românești, trebuie să menționăm că personalul didactic era conștient în activitatea sa de de necesitatea "despovărării"de balastul nefast al ideolgiei comuniste. Chiar dacă documentele partidului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
să-l poarte pe "înalte culmi"dar, de cele mai multe ori, din credința nestrămutată că pot arunca cu încrâncenare sămânța trezirii, dintr-o prea lungă noapte în care zorii întârziau să se-ntrevadă. Deci, o enumerare sintetică a acestui aberant itinerar programatic nu ni se pare de prisos: - aprilie 1968 - plenara C.C. al P.C.R. care a dezbătut "Legea învățământului în România", adoptată de Marea Adunare Națională, lege care a stabilit, printre altele, prelungirea duratei învățământului obligatoriu de 10 ani; - august 1969 - Congresul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
Unii dintre aceștia cred că poemul concret trebuie în principiu să nu spună totul despre poezie. Aceștia sunt gânditori, neîngrezători în entități metafizice, în coerența pură a speculației, în teoreticul ne validat de inexorabilitatea realitate a textelor. Poemul trebuie abordat programatic, spun unii poeți-critici, acele straturi ale poemului a căror evidență pare să ne scutească de a le mai înțelege și explica. Dar efortul lor se consumă în a explica evidențele.Nimic mai dificil și mai puțin tautologic: această poziționare contrazice
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
platitudinile coexistă cu sclipirile geniale ca în paradoxism, Alexandru Macedonski este - indiferent din ce parte și perspectivă ar fi abordat - o personalitate fascinantă. Opera sa literară, fie că este vorba despre poezie, proză sau teatru, articolele sale de critică sau programatice, pamfletele și analizele sociale și politice etc. pun în relief un artist pentru care Arta este Rațiunea supremă a existenței, cea care dă sens și culoare existenței, iar, în speță, poetul, îngerul care aduce divinitatea în lume, pe care o
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
poetului, a-ți iubi limba constituie - dacă se poate spune așa - o axiomă, o stare care nici nu trebuie să se mai ceară argumentată; de aceea, poate, înainte chiar de a-i releva virtuțile, ține să-și mărturisească atașamentul total, programatic, la ceea ce putem numi universul limbii. Vigoarea emoției estetice se menține și prin aceea că poetul - procedând, iarăși în spiritul exigențelor impuse de impecabilitatea exprimării - transmite sentimente izvorâte din sensibilitatea și puritatea sufletească a fratelui de limbă română: „Român bătut
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
vedere estetic, poezia lui Teodor Dume pendulează cumva între lirismul conceptual și confesiunea limitată la înregistrarea de stări sufletești. Constantele sale poetice sunt cele amintite mai înainte,. De fapt, chiar primele versuri ale volumului ar putea fi considerate o autodefinire programatică: „aceleași semne aceleași distanțe// între sufletele noastre e noapte/ multă noapte/ cineva scrijelește o lacrimă/ într-un sertar/ câteva rânduri neterminate/ și un pix// încerc să-mi decodez durerea” („azil într-o cicatrice”, p. 22). Versurile finale par apropiate de
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
bunicul) care aduc împlinire interioară, iar drumul bolovănos, limitele ființei, senzația neantizării acesteia și solipsismul trec în plan secund. Stilistic, zgârcenia lexicală, insistența pe câteva câmpuri lexico-semantice, simplificarea discursului, impresia de gânduri inserate într-un jurnal liric, decantarea până la excluderea (programatică sau nu) a înfloriturilor de stil nu golesc poezia de semnificații. Altfel spus, aplecarea prea insistentă pe semnificant nu exclude semnificatul. De aceea, din întregul poeziilor, rămâi măcar cu gândul suspendat la câteva versuri care oferă tăria lirică, în ciuda unor
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
în picioare pe acest transparent / tsunami de flegmă / strălucind pe termopanele inimii, / prin târg înnoptez pe umăr / cu cioara vopsită ambiguu...». (II*) Pendulul din constelația Lyra, dar într-o berlină, pe căile vlăsiilor de reportaje, de interviuri etc. Sfera liric-tematică / programatică revelată de radiografia noastră făcută cărții de versuri, Că poetu' nu-i ca omu' (2005), se amplifică armonic în volumele de-au urmat sub semnătura lui Nicolae Sârbu, a „poetului ce-i ca Omul“ (evident, nu cât vârful carpatic din
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
în: Ediția nr. 1645 din 03 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Poem boem mișelește ți-ai dezgolit sufletul crezând că în câteva anotimpuri voi renunța la puținele cuvinte meșteșugite imperativ. în debordantul egoism convertit pervers la normalitate ai sanctificat poem programatic aberând chintesența rimelor . iubeam cinismul tău din primul gând și neglijența spirituală, sinusoidal poem boem travesti pe sceana abisală goală, tăvălug emoțional ... rațional. ai nimicit moralicește aurora cauzalității , singurul anotimp imperativele tale, capriciu agresiv. Referință Bibliografică: POEM BOEM / Iulia Mîndrean
POEM BOEM de IULIA MÎNDREAN în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352878_a_354207]
-
Blaga, Alexandru Maniu, Gib Mihăescu, în frunte cu Cezar Petrescu înființau revista literară, artistică și socială Gândirea cu un program anti-avangardist și neotradiționalist românesc. Nichifor Crainic devine prin Lucian Blaga colaborator constant al revistei cu poezii și ulterior cu eseuri programatice - „Iisus în țara mea” (1923), „Parsifal” (1924) sau „Între Apollo și Iisus” - impunându-se în câțiva ani drept teoreticianul acestui curent literar și de opinie din cultura română interbelică cunoscut sub numele de „gândirism”. În această revistă, a cărei redacție
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
curs de mistică ortodoxă de la facultățile de teologie ortodoxă - o prioritate românească în școlile superioare de teologie din spațiul panortodox. În același timp, Nichifor Crainic, devenit directorul Gândirii, precizează termenii opțiunii culturale, literare și politice tradiționaliste proprii „gândirismului” în eseuri programatice, cum au fost: „A doua neatârnare”, din anul 1926, sau „Sensul tradiției”, din anul 1929. În contra imitației culturii occidentale și modernismului susținut de Eugen Lovinescu (în faimoasa sa Istorie a civilizației române moderne, 1924-1925), Nichifor Crainic pledează pentru creație modernă
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]