9,948 matches
-
poate interveni permanent în deciziile privind ce vrea să învețe, cum va folosi ceea ce a dobândit și care vor fi modalitățile de evaluare, iar profesorul este facilitatorul învățării și autoformării, partener al elevului într-o relație educațională interactivă. El este proiectant, tutore, manager, moderator,organizator și gestionar al conținuturilor, activităților și experiențelor de formare. În acest context, strategiile evaluative includ valorile multiculturale și favorizează diversitatea alternativelor metodologice. Evaluarea urmărește să dea elevului posibilitatea să-și perfecționeze propria activitate, dezvoltându-și autonomia
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
controversate sunt legate și de libera circulație a forței de muncă. În etapa curentă a globalizării accentul nu cade pe liberalizarea acestui factor, dar este o provocare constantă pentru piețele naționale ale forței de muncă în țările dezvoltate și pentru proiectanții sistemelor de protecție socială. Valuri de migrație a forței de muncă, forțate sau nu, se regăsesc în toate etapele. Mai întotdeauna a fost vorba despre migrația forței de muncă spre zone/țări cu economie locală dinamică și în dezvoltare. Acestea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tabele de funcții, utilizate pentru stocarea tabelelor și constantelor. Rezultatele se obțineau fie pe cartele perforate, fie la mașina electrică de scris. Datele și programele erau stocate separat. ENIAC a fost terminat după război (1946) și a funcționat până în 1955. Proiectanții ENIAC-ului au continuat separat să realizeze 2 noi modele de calculatoare cu program stocat: EDVAC (Presper Eckert, John Mauchly) și IAS (John von Neumann). Nici unul nu a ajuns să fie funcțional însă modelul IAS a constituit un prototip pentru
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
acestea readuc în actualitate paideia elină prin diverse teorii și modele de design curricular by man. Deocamdată, aceste proiecte generoase par utopice. În orice caz, sunt lipsite de responsabilitatea anankeică. Într-adevăr, în procesul de optimizare curriculară sunt implicați cercetători, proiectanți și manageri educaționali. Câți dintre ei își dau seama că îndeplinesc funcțiile moirelor, întrucât hotărăsc destinele celor care se formează pe baza modelelor curriculare concepute, proiectate și implementate de ei? Chestiunea esențială o constituie responsabilitatea deciziilor luate de toți cei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
efectelor indezirabile și maximizarea consecințelor benigne). Etapa a II-a. Curriculum design (tradus în românește, de obicei, prin „proiectare curriculară”) Este activitatea de concepere a „noului curriculum” - esența optimizării curriculare - ca activitate teleologică și propedeutică fundamentală în educație. Designerii (sau „proiectanții”) trebuie să ia în considerare și să folosească, cu maximum de responsabilitate, un set de concepte de referință și un set de principii de proiectare curriculară. Conceptele de referință în proiectarea curriculară modernătc "Conceptele de referință în proiectarea curriculară modernă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru designul instrucțional și curricular. 15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmodernetc "15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmoderne" În mod mai mult sau mai puțin ironic, B.G. Wilson (1995) s-a ambiționat să schițeze un îndrumar pentru proiectantul instrucțional și curricular, părând predispus să asimileze ideile postmoderniste 246. A alcătuit o metodologie generală, o tehnologie de evaluare a necesităților, o analiză a obiectivelor și sarcinilor, o strategie instrucțională de dezvoltare și criterii de selecție a mijloacelor. În legătură cu fiecare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
, Bujor (24.VI.1945, București), poet. Este fiul Elenei Voinea (n. Săndulescu), funcționară, și al lui Constantin Octavian Voinea, tehnician proiectant. Urmează la București Liceul „Al. I. Cuza” și Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcții (1966-1971). A lucrat ca inginer proiectant și cercetător în construcții hidrotehnice. Debutează la „Luceafărul” în 1965, iar editorial cu placheta Elementele, apărută în 1970. A
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
24.VI.1945, București), poet. Este fiul Elenei Voinea (n. Săndulescu), funcționară, și al lui Constantin Octavian Voinea, tehnician proiectant. Urmează la București Liceul „Al. I. Cuza” și Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcții (1966-1971). A lucrat ca inginer proiectant și cercetător în construcții hidrotehnice. Debutează la „Luceafărul” în 1965, iar editorial cu placheta Elementele, apărută în 1970. A mai colaborat la „Ramuri”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. ș.a. De la prima carte, Elementele, V. se dovedește un poet aplecat spre calofilie, iubitor
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
noi aplicații informatice, grija principală a realizatorilor trebuie să o constituie protejarea datelor prelucrate. În orice mediu de lucru, datele trebuie să respecte principiile CIA: • Confidențialitatea se concretizează în oferirea condițiilor de păstrare în conformitate cu restricțiile legale descrise de utilizatori și proiectanți. Numai persoanele autorizate pot accesa datele sistemului, luându-se măsuri de prevenire a accesului neautorizat. • Integritatea înseamnă că ele trebuie să fie păstrate în forma originală. Datele nu trebuie să fie modificate prin consultare sau pe căi ilegale, nici accidental
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
foarte puternice. Practic, ideea este, deocamdată, greu realizabilă. Dacă vor deveni realitate, discuțiile sunt aceleași ca la calculatoarele cuantice. În practică, sunt multe alte tipuri de atacuri și tehnici de criptanaliză. Se consideră că descrierile anterioare ar fi suficiente pentru proiectanții sistemelor criptografice dacă ar ține cont de ele în totalitate, ceea ce este aproape imposibil. Capitolul VItc "Capitolul VI" Asigurarea securității sistemelor informaționale publice și privatetc " Asigurarea securitĂȚii sistemelor informaționale publice și private" Securitatea sistemelor are ca obiectiv împiedicarea pătrunderii intrușilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
din afară. 6.1.2. Proiectarea centrului de calcultc "6.1.2. Proiectarea centrului de calcul" După alegerea locului de amplasare, se poate trece la schițarea machetei clădirii care să găzduiască sistemul electronic de calcul. Oricât de entuziaști ar fi proiectanții, îndeosebi arhitecții, uneori, în afara gustului lor deosebit pentru estetic, trebuie rugați să respecte și alte elemente, precum: 1. Clădirea trebuie să fie una solidă, realizată din materiale neinflamabile. Sala calculatorului central (a serverelor) se recomandă să nu aibă ferestre și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de către personalul care utilizează sistemul, îndeosebi cel ce lucrează la distanță. În acest scop, chiar sistemul de operare trebuie să conțină măsuri de autoprotecție la intențiile de copiere; • orice „fisură” a sistemului de operare trebuie să fie adusă la cunoștință proiectanților sistemului, producătorilor de echipamente, utilizatorilor, iar gradul de expunere la riscuri trebuie să fie adus la cunoștință conducerii firmei; • normele interne trebuie să prevadă ca mai mult de o persoană să se ocupe de implementarea și testarea sistemului de operare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de plămâni pune capăt scurtei cariere de ofițer (a luptat în cel de-al doilea război mondial) a lui P. Reformat, se mută în Iași și se orientează către o altă profesie. Urmează Institutul Politehnic, după care va fi inginer proiectant și profesor al Facultății de Construcții până în 1984, când se pensionează. Poet al „generației pierdute”, strălucit reprezentată de Ion Caraion, Ștefan Aug. Doinaș, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Ștefan Baciu, Constant Tonegaru, P. nu a putut trece peste zbuciumul perioadei de
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
lui Dumitru Postolache, tâmplar. Învață la Liceul „Unirea” (1928-1936) și la Liceul Comercial (1936-1939) din Focșani. Face studii universitare la Academia Comercială din București. În anii 1942-1945 este reporter de război. Tehnician la „Gazmetan”, București (1947-1951), lucrează până în 1953 ca proiectant la Institutul de Proiectări pentru Industria Ușoară. Debutează cu poezie în 1933, la revista „Căminul” din Focșani. Participă la cenaclul Adonis și frecventează cenaclul Sburătorul (1940-1943). În 1945 conduce, la Sibiu, gazeta „Curierul”, pe lângă care funcționează un cenaclu la care
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
, Corneliu (24.IX.1936, Ineu - 12.V.2001, București), prozator. Este fiul Margaretei și al lui Pavel Omescu, funcționari. A absolvit Școala Medie Tehnică de Drumuri și Poduri, apoi Școala de Ofițeri Chimiști. A schimbat multe meserii: topograf, proiectant, controlor tehnic de calitate, redactor de televiziune, metodist la o casă de cultură ș.a. Debutează în revista militară „Înainte” (1957), iar editorial în 1965, cu volumul de proză Între două trenuri. Urmează romanele Puștoaica (1966), Aventurile unui timid (1968), Enigma
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
egalitatea accesului la suportul oferit de știință. Scandalul declanșat în jurul Proiectului Camelot din SUA a reprezentat un prilej de meditație din acest punct de vedere (Horowitz,1967).Una dintre criticile aduse acestui proiect s-a referit tocmai la acest aspect. Proiectantul, finanțat de Pentagon, urma să investigheze factorii destabilizatori producători de mișcări revoluționare în țările lumii a treia și modalitățile de a-i contracara. Dar Pentagonul, care urma să primească un amplu set de cunoștințe privitoare la această problemă, este doar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Urmează școala elementară în comuna natală, frecventând apoi, la Iași, Școala Întreprinderii Mecanice de Material Rulant Nicolina (1969-1972), Liceul „Emil Racoviță” (1973-1979) și cursuri în domeniul informaticii (1981- 1985). Are diferite profesiuni: pedagog, îndrumător de practică profesională, operator comercial, funcționar, proiectant. După 1989 este redactor la diferite publicații ieșene (între care, „Convorbiri literare”), devine director al Editurii Moldova, apoi al Editurii Alfa. Împreună cu Ștefan Pruteanu, Cassian Maria Spiridon, Ionel Săcăleanu, Aurel Ștefanachi ș.a. se implică în mișcarea antitotalitară din 14 decembrie
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
educative. Absolventul trebuie să fie pregătit în mod echilibrat pentru a ști și a face, dar și pentru a fi. Conținutul planului universitar trebuie să cuprindă, în ponderi firești, cunoștințe, capacități de utilizare a cunoștințelor, cultură generală, atitudini și valori. Proiectanții curriculumului universitar trebuie să evite supradimensionarea unei laturi în defavoarea celorlalte. Reducerea curriculumului la formarea îngustă și pragmatică a specialistului (expertul, tehnicianul etc.) este la fel de primejdioasă ca și aspirația spre formarea livrescă a eruditului și a umanistului. Conținuturile formative ale pregătirii
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
obțin o serie de efecte pozitive cum ar fi: introducerea unei ordini în concepție, producție, control; crearea posibilităților de verificare a producției din punct de vedere al obținerii calității, modului de realizare și creșterii competitivității; o legătură mai ușoară între proiectanți, producători, utilizatori; folosirea unei game restrânse de scule tipizate și dispozitive; asigurarea unui schimb internațional de produse și utilizarea unui limbaj internațional de comunicare; realizarea unei interschimbabilități funcționale și dimensionale în cadrul unui schimb național sau internațional de produse. Execuția acestor
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
și exploatarea de aplicații (unități funcționale) și proceduri (unități de prelucrare) informatice folosind posibilitățile calculatoarelor electronice și aplicând analiza sistemică. Un sistem informatic cuprinde: echipamente (hardware), produse-program (software), informaticieni (analiști, programatori, operatori), colecții de date și cunoștințe asupra sistemului. Analiștii (proiectanții) de sistem informați sunt cei care-l conturează structural și funcțional, programatorii concep unitățile de prelucrare automată a datelor din colecții, iar operatorii asigură manevrarea și gestionarea resurselor sistemului. Bazate pe exploatarea calculatoarelor analogice (de proces), sistemele informatice pentru reglarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și celorlalți utilizatori, dezvoltarea aplicației în limitele posibilităților sale, precum și realizarea interfeței dintre utilizatori și furnizori. Întreținerea sistemelor TIC este încredințată furnizorilor, standardizându-se organizarea cu două niveluri: centru de ajutor (helpdesk), respectiv entitățile organizaționale, specializate pentru realizarea problemelor tehnice. Proiectanții de produse program, din întreprinderile de produse program, au la dispoziție instrumente avansate pentru planificarea proiectului, analiza aplicației, proiectarea soluției, generarea automată a programului și asistarea automată a încercării produsului program. Industria de programe furnizează produse nemateriale, ca și industria
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în literatura sa, fie la modul cel mai explicit, ca în Micii mei toreadori (1976), scurte scenarii și istorii cu actori, regizori, comisii de vizionare și cenzură, întâmplări din sala de cinematograf, fie indirect, cumulând memorialistica (ochiul copilului din cabina proiectantului) cu istoria peliculei, așa cum se întâmplă în Pe cuvânt de cineast. Secvențe pseudocinematografice (1995), într-o manieră vecină pe alocuri cu jovialitatea informată obiectiv și savuroasă prin subiectivitate a unui D. I. Suchianu, dar și cu cinefilia egocentrică de tip Radu
BOKOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285800_a_287129]
-
secția de matematică, la Universitatea din București. Va trece apoi la Școala Politehnică, unde își ia licența. În 1940 își ia a doua licență, în drept. Exercită numeroase ocupații: director la Imprimeria Centrală, profesor de matematică, economist, vameș, consilier tehnic, proiectant. În 1937 și 1939, B. publică două eseuri în „Arta și tehnica grafică”. Apariția romanului Într-o duminecă de august (1941) surprinde totuși critica. Războiul și, apoi, alte cauze l-au făcut pe autor să abandoneze literatura până în 1965. Câteva
BALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
5.IX.1939, București), prozator. Este fiul Paraschivei (n. Rădulescu), absolventă a Conservatorului, și al lui Gheorghe Bălănoiu, inginer. Între 1956 și 1962, urmează, la București, cursurile Academiei Tehnice Militare, în pofida unei evidente înclinații literare. A fost inginer militar, inginer proiectant și redactor principal la Institutul de Documentare Tehnică din București. Din 1968, lucrează în învățământ, ca profesor-inginer. În 1969, debutează editorial cu volumul de nuvele Adam, dezvoltând o tematică de tip compozit, într-un amestec de proză alegorică și psihologică
BALANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
altă cale. Mă tem să nu avem surprize nedorite. De aceea te rog să te duci la punctul de primire a materialelor și să veghezi intrarea în colegiu prin acel punct. Sunt tuneluri, pe acolo, care au fost uitate de proiectanți, dar care încă dăinuie în mințile mai bătrâne. Mă tem să nu vină pe acolo și vreau să le supraveghezi tu. La primul semn de pericol, mă chemi! De ce nu le aruncăm în aer? am întrebat eu. Amândoi se uitară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]