1,605 matches
-
el nu poate fi tradus niciodată». Dar aceasta duce la agnosticism. (Ă). Socotim deci că necesar și foarte util era aici a se așeza accentul pe Împrejurările speciale ale apariției simbolismului, pe optica mic-burgheză a promotorilor lui, prinși Între Încleștarea proletariatului cu clasele posedante, atașându-se o vreme sentimental de primul, părăsindu-l În momentele de Încercare, adică după Comuna din Paris În Franța, după revoluția din 1905 În Rusia, după trădarea generoșilor la noi, ș.a.m.d. (Ă). Posibilitățile d-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezie sau În proză tipuri de eroi ai clasei muncitoare, dar Întreaga literatură e Într-o fierbere puternică, Înnoitoare. Constantin Mille și Anton Bacalbașa publică poezii antireligioase. Const. Buzdugan traduce Internaționala și scrie el Însuși poeme revoluționare, În care Îndeamnă proletariatul la lupta Împotriva oprimării (Ă). Traian Demetrescu, Mille, Gheorghe din Moldova, satirizează ipocrita morală a familiei burgheze și glorifică suferințele prostituatei, luată În această epocă drept simbol al demnității umane călcată În picioare de o societate bazată pe inechitate socială
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cultural), a deservi, resturile (mentalității), a rânji, a lichida, a unelti, ș.a. Și iarăși: ură, armă, front, vigilență, sabotori, buruiană, chiabur, prăpastie, bandă, cosmopolitism, otravă, iminentă prăbușire, masă, chipul masei, muncă voluntară, belșug, fericire, dispreț, dușmănie, putreziciune, armă, Împilatori, triumful (proletariatului, socialismului), mocirlă. Dar să intrăm În subiect, demarând cu imaginea Înfloritoare a culturii din anul precedent, grație „Decretului pentru stimularea activității științifice, literare și artistice”, așa cum reiese din bilanțul Întocmit de secretarul Uniunii Scriitorilor, Mihai BENIUC 1: „Acest decret a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numea la unison critica naționalistă-șovină a aceleiași burghezo-moșierimi Înstrăinate de patrie și de popor. Toate acestea arată limpede că numai clasa muncitoare poate și are interesul să prețuiască la justa lor valoare creațiile trecutului. Pentru că numai situându-ne pe poziția proletariatului revoluționar, judecând În funcție de concepția acestuia, separând ceea ce e bun și valoros de ceea ce și-a trăit traiul, dezvăluind lupta dintre vechi și nou ca rezultat al contradicțiilor istorice de clasă, noi dezvăluim Însuși conținutul neștirbit, valabil, caratul strălucitor al acestor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lupta pentru eliberarea popoarelor de sub călcâiul fascist. (Ă). Așadar, lipsurile observate (neputința eroilor pozitivi de a fi adevărați revoluționari ai societății În care trăiesc, construcția defectuoasă a subiectului etc.) și explicate prin neurmărirea consecventă a creșterii În luptă a forțelor proletariatului Împotriva burgheziei, se referă nu numai la lupta pe plan național, dar și mondial. Nu se vede creșterea În lume a forțelor morale și materiale ale proletariatului și rezervele sale Împotriva celor mai agresive vârfuri ale burgheziei. (Ă). Trebuie subliniat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
subiectului etc.) și explicate prin neurmărirea consecventă a creșterii În luptă a forțelor proletariatului Împotriva burgheziei, se referă nu numai la lupta pe plan național, dar și mondial. Nu se vede creșterea În lume a forțelor morale și materiale ale proletariatului și rezervele sale Împotriva celor mai agresive vârfuri ale burgheziei. (Ă). Trebuie subliniat că majoritatea neajunsurilor de care suferă Negura sunt legate de concepția naturalistă care mai influențează destul de puternic scrisul lui Camilar. Față de influențele naturaliste critica literară nu a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Într-adevăr, În baza acestei serii de lipsuri Însemnate ale romanului stă o Îngustare periculoasă a conținutului luptei clasei muncitoare. Massa este considerată, În marea ei majoritate, o mulțime redusă la o viață strict instinctuală, hrană, băutură, procreație. (Ă). Lupta proletariatului se afla la o etapă hotărâtoare pentru societatea noastră și perspectivele bătăliei erau mult mai la zi, aveau acel caracter istoric pe care economismul Îl ignoră. Economismul, ne Învață Lenin, subapreciază teoria, promovează târârea În coada masselor, neagă revoluția și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
salutăm cu deosebită bucurie apariția În paginile Vieții românești a romanului (Ă). Romanul se ocupă de sectorul industriei grele și În proza noastră acest sector a fost mai puțin reliefat. În romanul lui Ion Călugăru vedem cum elemente avansate ale proletariatului au avut de luptat atât Împotriva dușmanilor fățiși (Ă) cât și Împotriva deprinderilor putrede și o mentalitate moștenite de unii scriitori de la burghezie (Ă) Cred că autorul a reușit să contureze puternic figurile hâde, dezgustătoare ale dușmanilor muncitorimii: inginerii Zmeu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acelei bătrânești și neschimbate uliți a cârpacilor, unde visurile tulburi ale lui Buimaș, băiatul Tiprei, reflectau Însăși dorința autorului de a se smulge, de a evada din această viață golduroasă. Romancierul și-a propus a Înfățișa elementele de avangardă ale proletariatului, acțiunea lor organizată pentru a conduce clasa la victorie. Din păcate, latura activă, transformatoare a vieții, nu prea are existență În carte, e de cele mai multe ori strangulată de un schematism vizibil. Prin cursul narațiunii trece un fel de linie de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
boierești, redarea În literatură a unui țăran mistic, leneș, bețiv și bestial sunt semnele supunerii scriitorilor intereselor josnice ale dușmanilor țărănimii și ai poporului muncitor. Însemnătatea pentru literatură a punerii În evidență a capacității revoluționare a țărănimii În condițiile dictaturii proletariatului este ilustrată În Temelia prin eroii săi cei mai buni și printr-o serie de fapte care traduc În concret această capacitate. Dar cu aceasta autorul nu a atins esențialul adevărului vieții. Mai mult decât atât prin neadâncirea adevărului vieții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sau nu știu ce alte amănunte exterioare, Însă Îi cunoaștem personalitatea În toată lumina ei. Comunistul din Balada femeii care și-a pierdut iubitul În război (Flacăra, nr. 128, 17. VI. 1950), e un tânăr vajnic, neînfricat, plin de Încredere În victoria proletariatului și, În același timp, un om cu suflet ales, care iubește, suferă, luptă și visează. (Ă). Un fel de gong final al campaniei - deși sugerează direcții de cercetare a manifestărilor proletcultiste și În proză și În critica literară - este studiul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
absolută pe care Lenin a demascat-o, au invadat proletcultele, au pus mâna pe conducerea lor și au Început, cu același zgomot, să trâmbițeze „libertatea”, „independența” artei și culturii. (Ă). Tendința proletcultului spre „independență” Însemna altceva” Însemna dimpotrivă ruperea de proletariat, de popor, și atașament - de data aceasta camuflat - față de burghezie. Din capul locului se vedea caracterul net reacționar al acestei orientări pe care tindea s-o ia proletcultul. Această tendință a mers până acolo Încât, la un moment dat, proletcultul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că proletcultul a persecutat cu Înverșunare pe scriitorii În adevăr legați de revoluție ca Gorki, Maiakovski, Blok (Ă). Lenin a combătut cu vehemență tendințele nihiliste ale proletcultului față de moștenirea culturală. În proiectul rezoluției Despre cultura proletară, alcătuit cu prilejul congresului proletariatului din ianuarie 1920, Lenin a combătut toate „teoriile” periculoase, dușmănoase, antimarxiste ale proletcultului, de a inventa o cultură proprie proletariatului, total deosebită de cultura anterioară. (Ă). O altă manifestare a proletcultului În domeniul creației este reducerea bogatului conținut sufletesc al
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
combătut cu vehemență tendințele nihiliste ale proletcultului față de moștenirea culturală. În proiectul rezoluției Despre cultura proletară, alcătuit cu prilejul congresului proletariatului din ianuarie 1920, Lenin a combătut toate „teoriile” periculoase, dușmănoase, antimarxiste ale proletcultului, de a inventa o cultură proprie proletariatului, total deosebită de cultura anterioară. (Ă). O altă manifestare a proletcultului În domeniul creației este reducerea bogatului conținut sufletesc al omului nou, la o singură trăsătură, șablonizarea omului pe baza unei singure preocupări ale sale. Este vorba de ceea ce proletcultiștii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
articolul nu avea pretenția să epuizeze problema ci să aducă o „contribuție” doar, arăta că autorul socotește că limitele lui Caragiale sunt cu mult mai numeroase și mai adânci, că ele necesită o dezbatere mai largă: (Ă). Proletcultiștii trâmbițau că proletariatul n-are ce Învăța de la marii scriitori din trecut, că proletariatul trebuie să-și făurească o cultură, o literatură cu totul nouă. Articolul citat mai sus duce În mod firesc la aceeași concluzie. Este o manifestare tipică de proletcultism. În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
contribuție” doar, arăta că autorul socotește că limitele lui Caragiale sunt cu mult mai numeroase și mai adânci, că ele necesită o dezbatere mai largă: (Ă). Proletcultiștii trâmbițau că proletariatul n-are ce Învăța de la marii scriitori din trecut, că proletariatul trebuie să-și făurească o cultură, o literatură cu totul nouă. Articolul citat mai sus duce În mod firesc la aceeași concluzie. Este o manifestare tipică de proletcultism. În numeroasele lucrări de reconsiderare scriitori ca Bălcescu, Boliac, Kogălniceanu, Alecsandri, Russo
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neologismului chiar dacă se găsește termenul neaoș corespunzător, se vede În articolul Teoria leninistă a reflectării și spiritul de partid În cultură (Pavel Apostol). Iată câteva fraze culese Întâmplător: «Expluzarea ideilor morale din artă coincide cu momentul primelor manifestări conștiente ale proletariatului român și Își trădează conținutul său de clasă Îndreptat Împotriva mișcării muncitorești, prin postulatul pe care se bazează: eliminarea preocupărilor sociale ale oamenilor de artă, Într-un moment În care ele erau determinate de apariția și prezența activă a clasei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Indice de nume Addenda Proletcultismul Realismul socialist ADDENDA Proletcultism (P) Etimologic, termenul P sau proletcult provine din abrevierea sintagmei rusești „proletarskaia cultura”, care definea o grupare literară și artistică radicală, de stânga, menită să promoveze o nouă cultură, exclusiv despre proletariat și destinată acestuia, cu scopul Înlocuirii culturii burgheze anterioare. Mișcarea „muncitorească cultural-educativă cu caracter de masă”, adică P (sau organismele cu același nume) a apărut În februarie 1917 În Rusia, ca replică la cultura și propaganda de dreapta, antibolșevică, susținută
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
instalarea RS ca unică „metodă de creație”. Trebuie să folosim conceptele și realitățile pe care le desemnează, cu denumirile lor exacte, așa cum erau folosite În epocă. P, bunăoară, a rupt total cu tradiția literară anterioară, proclamând și cultivând doar cultura proletariatului; RS a preluat din tradiția literară „elementul progresist”, „revoluționar”, „de stânga”, „realismul critic”. Aceasta ar fi o primă deosebire Între cele două curente literare. Alta ar fi că P n-a acceptat conducerea literaturii de către partid, În timp ce RS a făcut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ultimele obstacole din calea comunizării țării. Arestarea liderilor țărăniști (iulie 1947), „autodizolvarea P.N.L.”, contopirea P.S.D. cu P.C.R. (februarie 1948), înlăturarea din guvern a grupării liberale tătărăscene, abolirea monarhiei, măsuri luate sub presiune sovietică, au însemnat pași hotărâtori spre instaurarea „dictaturii proletariatului”. În noul regim nu mai avea nici o legitimitate existența mai multor organizații de femei cu statute și programe diferite. De aceea, la Conferința pe țară a femeilor (14-16 februarie 1948, București), convocată la indicația P.C.R., s-a creat Uniunea Femeilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Descoperim aici trăsăturile noului discurs politic feminin, reprezentativ pentru populismul autorităților comuniste. Aceleași caracteristici le regăsim și în statutul și programul U.F.D.R. votate la Conferință. Potrivit acestora, noua organizație urma să devină „unul din factorii principali pe care guvernul, proletariatul și țărănimea muncitoare se vor sprijini în drumul lor de dezvoltare a democrației populare și de pregătire a lumii noi”2. Ghidându-se după principiul totalitar - cine nu este cu noi este împotriva noastră - acele organizații care nu au aderat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru libertate și democrație, pentru ieftinirea traiului și reducerea orelor de lucru. Femeile muncitoare din România au dovedit și cu acest prilej, că deși nu au drept de vot, sunt conștiente de rolul și menirea lor de luptătoare în rândurile proletariatului pentru izbânda socialismului! Femeia Muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, nr. 3, iulie 1931. 12TC "12" Discours prononcé par la Princesse Alexandrine Cantacuzène a la Conférence pour la Paix et le Désarmement à Genève, le 4 Septembre 1931tc "Discours
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
tov. Micaela Manasse. Raportul trasează în linii mari scopurile Uniunii Femeilor Democrate din România - organism viu de luptă antifascistă și antiimperialistă care grupând toate muncitoarele, țărăncile, gospodinele și intelectualele progresiste, trebuie să fie unul din factorii principali pe care guvernul proletariatul și țărănimea muncitoare, se vor sprijini în drumul lor de dezvoltare a democrației populare și de pregătire a lumii noi. După discuții, a fost votat proiectul de statut, cu unele amendamente propuse din sală. În acest moment, Uniunea Femeilor Democrate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Împreună cu Teohari Georgescu (ministrul de Interne și membru al Secretariatului PCR) și cu agenții sovietici au plănuit episodul de la Tămădău din iulie 1947, care a pus capăt existenței celor două partide istorice (PNȚ și PNL). Primul pas către instalarea dictaturii proletariatului a fost făcut În august 1947, atunci când cele două partide - țărănesc și liberal - au fost dizolvate. În septembrie ’47, Gheorghiu-Dej participa, Împreună cu Ana Pauker și Iosif Chișinevschi, la Conferința constitutivă a Cominformului, ținută În Polonia. Crearea Cominformului În septembrie 1947
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sărăcimea satelor și țărănimea mijlocașă împotriva exploatării capitaliste, pentru îngrădirea chiaburimii». În continuare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej arată că această sarcină «de îngrădire a chiaburimii, de limitare a puterii sale economice și a influenței sale politice», se îndeplinește: prin apărarea intereselor proletariatului agricol, ale țăranului sărac și mijlocaș față de chiabur, chiar în problemele cele mai mărunte; printr-o politică fiscală de clasă, care să ușureze situația țăranului sărac și mijlocaș, pe de o parte, și să apese pe chiabur, pe de altă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]