604 matches
-
Croh și-a schimbat lentilele marca Plehanov cu altele, mai profitabile: lentile Freud, lentile Jung, lentile Poulet, lentile Todorov, lentile Spitzer. Deținea nu mai puțin de "cinci feluri de lectură". Și "al doilea suflu"! A mers cu foloase pe mîna proletcultiștilor; pe urmă, pe... postmodernism. Ce deontologie interioară?! Nu i-o fi fost jale cînd se uita în oglindă? Cîți vedea acolo? "Niște doi", presupune Șichy, sprijinindu-se pe Arghezi. Și ce încîntat a fost mereu de atitudinea lui, de poziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
continuare mai puțin reușită, A doua carte cu Apolodor, ilustrată de Naum însuși. Edițiile ulterioare ale primei Cărți au fost ilustrate de Dan Stanciu și N. Nobilescu, în variante diferite de cea minimalist-austeră a artistului cu înclinații suprarealiste (dar și proletcultiste) Perahim. Succesul Cărților cu Apolodor (publicate împreună în 1979) a fost probat și prin reeditările recente de la Humanitas Educațional, însă atenția critică acordată acestui capitol din opera lui Naum a rămas destul de redusă. Trebuie menționată totuși Scrisoarea unui critic literar
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
deconstrucția canonică a poeticității realizată de marii reprezentanți ai Generației 60, cea a neomodernismului literar, scoate în evidență o particularitate esențială a acestei paradigme și anume aceea de a fi fost un puternic antidot estetic la acțiunea sterilizantă a literaturii proletcultiste, idee importantă, subliniată cu insistență în carte. Ana Blandiana, al cărei har a fost unanim recunoscut, rafinată, subtilă și sensibilă, în interiorul neomodernismului, a avut un rol esențial în relația acestuia cu marea tradiție a scrisului românesc interbelic și, în special
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la bază poezia Anei Blandiana, care este supusă unei investigații care să aducă arta ei în zona unei deconstrucții canonice, pe care au realizat-o, de fapt, și marii reprezentanți ai generației șaizeciste, generație aflată sub oprimarea sterilizantă a literaturii proletcultiste, ceea ce scoate în evidență o particularitate esențială a acestei paradigme literare și anume aceea de a fi un puternic antidot estetic la acțiunea sterilizantă a dogmatismului comunist. Neomodernismul, curent atașat acestei generații, însă atât de puțin studiat și căruia i
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unor elemente cu totul noi, de expresie și de conținut, postmodernitatea reconstruiește tradiția, fiind, totodată, o continuitate pentru modernitate. Întreaga critică pledează însă pentru un modernism prolific, al cărui vârf este perioada sa de sfârșit, Generația '60, care recuperează deșertul proletcultist, îmbogățindu-l. Scriitorul postmodern trăiește, însă, oarecum "apăsat de povara secolelor anterioare, fiind conștient că totul a fost deja scris. El trebuie acum să reinvestească fragmentele culturale cu sens, potrivit sensibilității sale. El respinge mimesis-ul, preferând jocul cu limbajul și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sau reale, dar împrospătate cu noi înțelesuri precum și cu noi imagini, într-un cuvânt, cu o nouă retorică. Generația, marcată de nume precum: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, A. E. Baconski, Ileana Mălăncioiu, se îndepărtează de expresia proletcultistă, dominată de realismul socialist, care impunea o poezie de largă inspirație, poeme ample care să cânte transformările socialiste în industrie și agricultură, așa cum dicta partidul unic, comunist și clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, o poezie lipsită de lirism, de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
important în redefinirea lirismului românesc postbelic l-a avut mișcarea de avangardă, continuată mai ales în varianta sa suprarealistă, reprezentată de autori altfel, destul de diferiți ca formulă și viziune poetică. O primă încercare de redefinire a liricului, la sfârșitul epocii proletcultiste, o reprezintă mișcarea din jurul revistei "Steaua". Poeți precum A.E. Baconsky, Victor Felea, Aurel Rău, Aurel Gurghianu își propun și, în bună măsură, izbutesc să regăsească esența lirismului, refăcând legăturile brutal suspendate de dogmatismul proletcultist cu marea tradiție a literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a liricului, la sfârșitul epocii proletcultiste, o reprezintă mișcarea din jurul revistei "Steaua". Poeți precum A.E. Baconsky, Victor Felea, Aurel Rău, Aurel Gurghianu își propun și, în bună măsură, izbutesc să regăsească esența lirismului, refăcând legăturile brutal suspendate de dogmatismul proletcultist cu marea tradiție a literaturii interbelice. Regăsirea "din interior" a lirismului (Petru Poantă) se produce mai întâi în spațiul pastelului, în care are loc o mutație semnificativă; peisajul nu mai e un mediu artificializat, un cadru exterior, el e absorbit
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
acestei colecții, este constituită ca un manual analitic-descriptiv, fiind însoțită de o antologie de texte literare teoretice și de extrase de receptare critică. Valoarea acestui studiu o dă faptul că Iulian Boldea surprinde contextual valoarea lirică a poetei, "în raport cu cadrul proletcultist al vremii, resurecția lirismului Generației '60, anticipată de Nicolae Labiș și reprezentată de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Ana Blandiana fiind privită ca un factor pozitiv"132. Monografia cuprinde două părți, prima parte aplecându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
declarații publice acordate postului Europa Liberă și unor publicații străine pe Nicolae Ceaușescu 137. Tot în cadrul acestei prime părți, autoarea fixează coordonatele teoretice ale contextului impus de Generația '60, generație care marchează o consolidare a domeniului cultural-artistic, după arida perioadă proletcultistă. Sentimentul solidarității de generație, precum și individualitatea distinctă pe care și-o câștigă autorii în această perioadă este îndeaproape cercetată de doctorandă. A doua parte a lucrării se evidențiază prin atenția acordată fixării principiilor estetice ale poetei, cuprinzând, totodată, evoluția Anei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
neomodernismului, am considerat necesară prezentarea detaliată a Generației '60. Marcată de nume precum: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, A. E. Baconski, Ileana Mălăncioiu, aceasta constituie un punct de referință în resurecția lirismului pur, îndepărtându-se de expresia proletcultistă, dominată de realismul socialist, care impunea o poezie de largă inspirație, poeme ample care să cânte transformările socialiste în industrie și agricultură, așa cum dicta partidul unic, comunist și clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, o poezie lipsită de lirism, de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Cluj, Editura Dacia, 1994. Negrici, Eugen, Introducere în poezia contemporană, București, Editura Cartea Românească, 1985. Negrici, Eugen, Sistematica poeziei, București, Editura Cartea Românească, 1988. Negrici, Eugen, Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, o antologie a poeziei proletcultiste cu prefață de Eugen Negrici, București, Editura Pro, 1995. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, București, Editura Fundației PRO, 2002. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Poezia, Editura Fundației PRO, 2003. Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române, București, Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la București, lunar, din 1949 până în octombrie 1950. De la al doilea număr se numește „Pentru șezătorile noastre. Culegere de materiale pentru echipele artistice ale tineretului” - titulatură care acoperă exact profilul publicației. Își dau aici întâlnire o seamă dintre corifeii literaturii proletcultiste, convinși sau nu, fideli sau ulterior renegându-și scrierile din această etapă. Versurile, deșănțat partinice, dacă nu pueril-patriotice, sunt, în parte, însoțite de partitura muzicală aferentă. Semnatari: Nicolae Tăutu, Ștefan Tita, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu, Mihai Filip, Dan Deșliu, Suzana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
vedere“ referentul livresc, precum și registrul stilistic ludic, parodic, specifice discursului postmodernist. Tema poetică - alienarea omului contem poran întrun univers „tehnologizat“, în care până și țăranul a pierdut sentimentul comuniunii cu natura - accentuează o viziune polemică în raport cu poezia sămănă toristă și proletcultistă românească. Sub stratul aparenței de joc și pastișă, vădind elibera rea fanteziei de orice constrângeri, se disimulează, însă, un mesaj grav: ideea că progresul științei nu ameliorează condiția umană nu anulează lupta omului cu timpul, cu moartea. Item 2: prezentarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
jocul / arză lar focul. Ultimele două versuri, reproduse din finalul poeziei lui Arghezi, nu sunt marcate prin semnele citării, ceea ce este specific intertextualității. Poezia poate fi „citită“ și cu o altă grilă de semnificații, ca o paro die a liricii proletcultiste care elogia „victoriile socialismului“, electrificarea satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Marin Preda publică în 1955 primul volum al romanului Moromeții (volumul al doilea va fi publicat în 1967), deturnând marile teme ale lumii țărănești - familia și paternitatea, timpul și istoria, viața și moartea, iubirea, cunoașterea - de la șabloanele interpretărilor și viziunii proletcultiste. Romanul lui Marin Preda continuă tradiția romanului românesc de inspirație rurală (Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu), ilustrând formula realismului obiectiv. Autorul Moromeților aduce însă o viziune nouă asupra existenței satului și a țăranului român. El construiește o monografie a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
1985; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Sistematica poeziei (1988). În 1995 criticul își face energic simțită prezența în actualitate cu o lucrare de amplu răsunet transliterar, intitulată Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, o antologie a poeziei proletcultiste românești. Semnificația aparte a cărții depășește condiția sa de premieră culturală, aflându-și punctul de sprijin în studiul de escortă al editorului, Scurt istoric al propagandei prin poezie. Și ca antologator N. își pune în valoare detenta speculativă, izbutind să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
o restalinizare care ne va singulariza față de țările din Est și, finalmente, chiar față de Moscova. Apar cărți despre „obsedantul deceniu”, la început de domnie, Ceaușescu are interesul ca perioada Dej să fie criticată, se poate strâmba din nas în fața clișeelor proletcultiste, cântă Phoenix, inte lectualii încep să iasă din statutul dubios de pușcăriași sau pușcăriabili politici, iar România să se occidentalizeze căti nel, datorită circulației mai libere a indivizilor, informației și valorilor culturale. Filmul lui Pintilie este cea mai avansată încercare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
umane? Unul din academicienii noștri, culmea chiar în domeniul neuropsihiatriei, Constantin Bălăceanu Stolnici scria cu avânt materialist partinic în anii 80 ai secolului trecut, chiar o carte pe această temă (Anatomiștii în căutarea sufletului) recurgând la tot felul de explicații proletcultiste, cu care nu reușește să răspundă întrebărilor esențiale formulate mai sus, ocolindu-le în stil darwinist. Prin urmare se poate spune că încercările moderne de a explica aceste fenomene nu sunt decât simple exerciții tehnice pe principii mecaniciste sau ale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
plasată în Iașii anului 1917, intenționează o antiteză scenică a lumii tranșeelor și a celei formate din „învârtiții” războiului și repezentanții claselor „în descompunere”. Fără un autentic nerv dramatic, teatrul lui C. dublează oarecum scrierile sale epice. Supraevaluat în perioada proletcultistă, dar neîndoielnic pamfletar talentat, C. rămâne incomplet realizat ca romancier. Temperament polemic, pamfletar incisiv și cronicar pasionat al societății românești, de-a lungul sfertului de veac ce urmează răscoalelor și cu care se începe un nou capitol al istoriei noastre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
margine: „Nu e stil de dicționar!”, adică nu e un stil științific, fiindcă un dicționar reprezintă o lucrare științifică. Într-un articol despre o altă publicație, Poezie, cântec, joc (1950-1954), scriam la un moment dat: „Între cei mai zeloși cobzari proletcultiști se numără Laurențiu Profeta, Aurel Giroveanu, Matei Socor ș.a.”. Redactorul a subliniat expresia „cobzari proletcultiști” și a scris pe margine: „Nu e stil de istoric literar!” - cu alte cuvinte, nu e stil științific. Analizând cele două cazuri, se vede clar
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
reprezintă o lucrare științifică. Într-un articol despre o altă publicație, Poezie, cântec, joc (1950-1954), scriam la un moment dat: „Între cei mai zeloși cobzari proletcultiști se numără Laurențiu Profeta, Aurel Giroveanu, Matei Socor ș.a.”. Redactorul a subliniat expresia „cobzari proletcultiști” și a scris pe margine: „Nu e stil de istoric literar!” - cu alte cuvinte, nu e stil științific. Analizând cele două cazuri, se vede clar că Încercarea de a utiliza stilul metaforic a fost prompt sancționată de redactorul respectiv: - capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lungul anilor, Înainte și după 1989. Bibliografia cronologică poate fi sugestivă mai ales În cazul unor autori a căror operă a răspuns unor comandamente politice. Despre Mihai Beniuc, de pildă, s-au scris zeci de studii și cărți În perioada proletcultistă, pentru ca, ulterior, autorul să cadă Într-o totală uitare. Desigur, În cazul unei secvențe de un an (bibliografiile retrospective se fac, În general, pe ani), criteriul alfabetic se Îmbină cu cel cronologic. 4. Norme de redactare a bibliografiei Redactarea bibliografiei
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
istoric 10 3. Contextul politic 12 4. Contextul cultural 17 5. Concluzii 19 II. Proletcultismul 21 1. Originea etimologică a cuvântului 23 2. Definiția fenomenului 25 3. Periodizarea proletcultismului 26 4. Revoluția culturală 35 5. Realismul socialist 37 III. Presa proletcultistă 45 1. Trăsături generale 45 2. Presa politică și „obsedantul deceniu” 49 3. Reflexe ale proletcultismului În presa culturală 52 4. Ziariști și scriitori proletcultiști 56 5. „Trădarea” intelectualilor 60 IV. Teme și atitudini proletcultiste 74 1. Propaganda proletcultistă 76
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
25 3. Periodizarea proletcultismului 26 4. Revoluția culturală 35 5. Realismul socialist 37 III. Presa proletcultistă 45 1. Trăsături generale 45 2. Presa politică și „obsedantul deceniu” 49 3. Reflexe ale proletcultismului În presa culturală 52 4. Ziariști și scriitori proletcultiști 56 5. „Trădarea” intelectualilor 60 IV. Teme și atitudini proletcultiste 74 1. Propaganda proletcultistă 76 2. Teme proletcultiste 80 3. Limba de lemn 104 3.1. Definirea limbii de lemn 105 3.2. Limba de lemn la nivel lexical 107
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]