2,628 matches
-
și a cultivării unui „spirit patriotic, revoluționar”, dar se afirma net respingerea rutinei, închistării, convenționalismului. Numerele din toamna anului 1981 și din primele luni ale anului 1982 vădesc atenția acordată creatorilor tineri (majoritatea celor invitați să colaboreze, intervievați, prezentați și promovați aici nu împliniseră treizeci de ani) și unor probleme de actualitate - literar-artistice, dar și sociale etc. - mai puțin „comode”, abordate fără convenționalism. Primul număr cuprinde un interviu-portret luat lui Gabriel Chifu, o „masă rotundă” cu tema Genul scurt - genul implicării
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
observă o modificare treptată, dar rapidă, a orientării generale, manifestă la nivelul obiectivelor și temelor predilecte, dar și la cel al vârstei și componenței echipei de colaboratori. Astfel, vârsta medie a colaboratorilor - dar și, mai ales, a celor invitați sau promovați - crește cam cu un deceniu-un deceniu și jumătate. Interesul pentru tinerii creatori scade în favoarea cultivării numelor consacrate. Se înmulțesc conformiștii, sau, mai precis spus, cei atașați liniei ceaușiste a momentului, adică orientării desemnate, după 1989, prin termenul „național-comunism”, cu
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Dacă subtitlul numărului inaugural semnala interesul pentru „literatură, artă, critică”, de la numărul 2 subtitlul devine „Revistă de cultură”. Deși nu are un articol programatic, S. se vrea o publicație de orientare modernistă, începând cu prezentarea grafică și până la valorile literare promovate. Se dau pagini întregi cu versuri originale și traduceri, eseuri pe teme de filosofie și sociologie, informații despre viața literară și artistică (cronica aparițiilor editoriale și revuistice). Colaborează cu versuri Mircea Streinul, Virgil Carianopol, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Frunzetti, Simion
SEMNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289618_a_290947]
-
S.l. se remarcă în peisajul publicațiilor periodice transilvănene din perioada interbelică prin strădania de a face cunoscută viața literară sibiană, după cum se precizează în Predoslovie, semnată de Pimen Constantinescu. În paginile S.l. intră cu precădere poezie și proză scurtă. Poezia, promovată generos, aparține lui Elie Măgeanu, Virgil M. Duiculescu, Ecaterinei Săndulescu, Mariei N. I. Apostolescu-Steriopol ș.a. Reține atenția și asprul glas de acuzare al preotului Mécs Ladislau la adresa vinovaților de căderea morală a tineretului (Rechizitoriu și cuvânt de apărare). În acest variat
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]
-
Th. Râșcanu (C. Stere și chestiunea evreiască). Criticul literar și de direcție al revistei este însă Mircea Eliade, care își câștigă pe parcurs acest statut. În genere, textele sale încearcă surprinderea realităților culturale autohtone din perspectiva ideologiei și a valorilor promovate, pe plan european, de mișcările de dreapta (Sincopa cărții, Sincopa cărții în România, Agonia și înnoirea literaturii, Folclor și creație cultă, O revistă de critică teologică, Libertate și creație în literatura legionară). Tot Mircea Eliade se oprește asupra unor oameni
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
științelor umane. În centrul ei se află OMUL, starea de sănătate mintală a acestuia. Aceasta pune în prim-plan un „sistem de valori” atribuite persoanei și vieții acesteia. În sfera igienei mintale omul și viața sunt valori care trebuie apărate, promovate și dezvoltate. Din perspectiva acestor idei se dezvoltă acțiunea de psihoprofilaxie și recuperare, proprie igienei mintale. Considerată din acest unghi de vedere, igiena mintală are un caracter doctrinar, de factură psihosocio-morală, fiind depozitara unui sistem complex de valori, fapt care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
teama de suferință, de separare, de moarte; sentimentul de culpabilitate, prin rememorarea retroactivă a propriei vieți; grija pentru cei rămași după decesul său. Această suferință dată de încheierea vieții este cu atât mai puternică cu cât societatea, prin modelul socio-cultural promovat, pune mai mult în valoare sănătatea, frumusețea, puterea, autonomia, tinerețea, definind persoana prin „ceea ce a făcut în viață”. Boala incurabilă, ca și bătrânețea, reprezintă o criză existențială marcată de numeroase probleme: cauza și sensul bolii; întrebările: „de ce? și „de ce tocmai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
abilități dificil de surprins prin intermediul probelor scrise (de exemplu, capacitatea de comunicare verbală). Decizia profesorului de a utiliza probele orale în anumite situații ale practicii școlare curente trebuie să țină cont de: obiectivele evaluării în situația concretă; tipul de evaluare promovat; numărul elevilor; timpul disponibil; resursele materiale alocate; tipul de informație pe care profesorul dorește să o obțină prin răspunsurile elevilor; natura și specificul disciplinei. Verificarea orală constă în realizarea unei conversații prin care profesorul urmărește identificarea cantității și calității instrucției
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
abilități dificil de surprins prin intermediul probelor scrise (de exemplu, capacitatea de comunicare verbală). Decizia profesorului de a utiliza probele orale în anumite situații ale practicii școlare curente trebuie să țină cont de: obiectivele evaluării în situația concretă; tipul de evaluare promovat; numărul elevilor; timpul disponibil; resursele materiale alocate; tipul de informație pe care profesorul dorește să o obțină prin răspunsurile elevilor; natura și specificul disciplinei. Verificarea orală constă în realizarea unei conversații prin care profesorul urmărește identificarea cantității și calității instrucției
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
literatură nu putem fi aderenți ai continuității cu acel drept cu care suntem în istorie. Și nici nu e nevoie să fim. Aici trebuie să ne conducem de alte priviri, ca să putem ajunge la rezultate adevărate”. De fapt, prin literatura promovată T.l. se menține pe linia tradiției. Sunt incluse versuri de George Coșbuc, Octavian Goga, Elena din Ardeal, Vasile E. Moldovan, Maria Cunțan, Al. Aciu, Maria Cioban, I. Ulpiu Traian, Ion Agârbiceanu, Petre Dulfu, Ion Scurtu, Iosif Velcean, Victor Bontescu, Th.
TRIBUNA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]
-
Viața românească”, „Utunk”, „Veac nou”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta literară”. Paternitatea unora din scrierile lui V., personaj extrem de controversat, stă sub semnul întrebării. De exemplu, romanul Scântei în beznă (1950) s-a presupus că ar fi produsul unui grup redacțional. Cartea, promovată intens în anii 1950-1953, a suportat în scurt timp o avalanșă de critici dure. Subiectul îl constituie viața deținuților comuniști în închisorile perioadei interbelice. Scris în spiritul realismului socialist, romanul compune tezist chipuri, destine, atmosfera din temniță etc. Prolific, V.
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
un model pentru copil . Trăsăturile de caracter care se dorește să fie cultivate la propriul copil este bine să fie clare pentru părinte respect față de ceilalți, prietenie, onestitate, toleranță, bunătate, altruism și să fie armonizate cu un comportament identic celui promovat (copilul înregistrează foarte ușor comportamentul celor din jur, îl copie, îl folosește și apoi devine obișnuință). Un părinte responsabil, corect va induce și copilului aceleași trăsături pozitive de caracter. Stima de sine al copilului trebuie cultivat. Cuvintele și gesturile părinților
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
altă societate întârziată „este tradiționalistă și înapoiată, ultima trebuie s-o adopte pe cea dintâi ca model și linie directoare” (So, 1990, p. 36). Teoriile modernizării susțin, în al treilea rând, ideea și „politica ajutorului străin”, ca factor de ameliorare, promovată ca atare de SUA (So, 1990, p. 36). „În cazul în care ceea ce se cere este o mai mare expunere la valorile moderne și mai multe investiții productive, atunci SUA pot ajuta trimițând consilieri și încurajând spațiul american al afacerilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Kirsch, 1982). În acest sens, legitimitatea presupune existența unei congruențe între valorile pe care le împărtășește populația și cele pe care le promovează regimul politic. Regimurile politice se sprijină pe o serie de valori și principii care vizează scopurile politice promovate (Easton, 1965). Autorul arată că „tipul politicilor promovate ne permite să deducem natura valorilor implicate” (Easton, 1965, p. 290). Prin urmare, pornind de la tipul de politici, putem cunoaște valorile pe care se sprijină regimul. Însă între valorile promovate de un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei congruențe între valorile pe care le împărtășește populația și cele pe care le promovează regimul politic. Regimurile politice se sprijină pe o serie de valori și principii care vizează scopurile politice promovate (Easton, 1965). Autorul arată că „tipul politicilor promovate ne permite să deducem natura valorilor implicate” (Easton, 1965, p. 290). Prin urmare, pornind de la tipul de politici, putem cunoaște valorile pe care se sprijină regimul. Însă între valorile promovate de un regim și cele împărtășite de populație trebuie să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-uri cu aproape 1 000 000 de euro, valoare care a acoperit doar pentru aceste organizații aproximativ 10% din bugetul anual (Lambru, Mărginean, 2004). De asemenea, prevederile Codului fiscal (1% pentru 2004 și 2% pentru 2005) nu au fost suficient promovate și susținute de instituțiile publice și este de așteptat ca pentru 2004 mecanismul de redirecționare a sumelor către sectorul nonguvernamental să se dovedească total ineficient în condițiile în care în țările est-europene care au implementat deja acest sistem de câțiva
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
locale (primare sau specializate) sau cele dezvoltate de sectorul nonguvernamental. Ca o consecință, la nivelul direcțiilor există riscul preluării unor obiective care nu țin seama de prioritățile locale sau de dimensiunea problemei abordate. Spre exemplu, protecția împotriva violenței în familie promovată insistent de MMSSF în ultima perioadă a determinat reconsiderări semnificative în percepția responsabililor de la nivel de județ cu privire la cele mai importante probleme sociale sau grupuri-țintă pentru care sunt necesare măsuri de protecție. În 2004, victimele violenței în familie au fost
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
3: creșterea deschiderii spre exterior a sistemelor de învățământ și formare - acest obiectiv vizează constituirea spațiului european de educație și formare, prin programe de mobilitate și învățarea limbilor străine, precum și prin întărirea legăturilor dintre educație, muncă și societatea civilă. Este promovată, de asemenea, îndepărtarea obstacolelor privind mobilitatea ocupațională și geografică în statele membre. Un element de bază al acestui program îl constituie, așa cum am menționat mai sus, conceptul de învățare continuă (lifelong learning). După o lectură atentă a documentelor elaborate în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
restrângerea condițiilor de eligibilitate la un tip de beneficiu sau altul, reducerea cuantumurilor în cazul celor de tip financiar, impulsionarea dezvoltării serviciilor sociale, activizarea sectorului nonprofit, dar mai ales responsabilizarea individului pentru propria bunăstare. În apropierea anului 2000 erau larg promovate ca modalități de dobândire a bunăstării pe calea intervenției sociale măsurile active de combatere a șomajului, programele de tip workfare, prin care indivizilor li se solicita participarea la procesul productiv (în diferite forme) în schimbul sprijinului social și intervenția socială pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de Sistemul Națiunilor Unite, fiind, practic, adecvarea perceptelor de dezvoltare durabilă, integrată și multisectorială la realitățile Europei. Începând cu 1998 (Agenda de la Lisabona), ruralul este definit ca una dintre valorile fundamentale și definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită și promovată. În iunie 2001, la Göteborg, Consiliul European a concluzionat faptul că politica de dezvoltare rurală va fi mai mult orientată spre asigurarea bunăstării oamenilor, animalelor și plantelor, a conservării mediului, a grijii față de natură și a unei alimentații sănătoase punând
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dezvoltare, au apărut „profesioniști ai dezvoltării” (development professionals), s-a conturat o „comunitate internațională a dezvoltării” (incluzând, în primul rând, organizațiile finanțatoare ale programelor de dezvoltare), au apărut discipline și metode de cercetare „developmentaliste”. Dezbaterile teoretice stârnite în jurul indicatorilor promovați au reactivat dileme teoretice mai vechi sau au generat unele dileme și direcții de cercetare noi. Axele pe care evoluția conceptului de dezvoltare socială poate fi urmărită prin prisma consecințelor asupra metodologiilor de măsurare sunt multiple, proeminente fiind: economic-social; indici-sisteme
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legislație potrivită, în care se stipulează dreptul de a duce o viață independentă, participarea pe cât posibil la deciziile referitoare la viitor, posibilitatea de a beneficia de educație, asistență și asigurarea protecției împotriva angoasei, amenințărilor sau tratamentelor abuzive. Mai este încă promovată modalitatea de a invoca conflictele ideologice existente între cercetarea medicală, psihanalitică, educațională și întâietatea dată degajării factorilor organici când nu există tratament pentru autism. Abordările psihiatrice sunt adesea în opoziție cu cele educative. Părinții critică lipsa de susținere a psihiatrilor
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
inițial ca asistent asociat la Universitatea „Ovidius”, devine lector în 1997 la Colegiul Universitar de Institutori - Birotică din cadrul aceleiași universități, an în care își susține și doctoratul, cu tema Fenomenul Baudelaire și poezia română modernă, sub conducerea lui Constantin Ciopraga. Promovată conferențiar, din 2002 este director al Departamentului de limbi moderne pentru facultățile nefilologice al Universității „Ovidius”. Începe să publice în 1980 articole și interviuri de vacanță la ziarele „Litoral” și „Dobrogea nouă”, dar și la revista „Tomis”. Va mai colabora
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
o școală alternativă din Bloomington (Indiana) fondată pe principii utopice și neorousseauiste (care însă erau considerate democratice). Școala a fost inițiată de Jesse Goodman și prezentată în 1992, dintr-o perspectivă ideologică. Comunitatea școlară din Harmony School era contrapusă individualismului promovat de școlile publice americane. Goodman lăuda „societatea de intimi” care se constituia la Harmony School pentru că se bazează pe cooperare între elevi și pe rezolvarea conflictelor prin negociere. I se părea chiar că society of intimates ar putea fi o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență, aceste valori sunt întotdeauna prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea din urmă nu sunt niciodată devoalate; ele constituie însă esența curriculumului-fantomă. Dar și procesele de aculturație comportă curricula-fantomă. Integrarea într-o comunitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]