787 matches
-
și culturii din Republică Populară Română. Academia Republicii Populare Române depinde direct de Consiliul de Miniștri, căruia îi prezintă periodic dări de seamă asupra activității sale. Articolul 2 Academia Republicii Populare Române are următoarele sarcini: a) să contribuie direct la propășirea științei și culturii din Republică Populară Română; ... b) să dezvolte și să folosească cuceririle științei și culturii pentru construirea socialismului și comunismului în patria noastră și pentru apărarea păcii; ... c) să întrețină și să dezvolte relații de colaborare cu instituțiile
STATUT din 15 martie 1963 (*republicat*) pentru organizarea şi funcţionarea Academiei Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134756_a_136085]
-
al întregii activități în unitatea din care fac parte, pentru gospodărirea judicioasa și eficiența a bunurilor ce le sînt încredințate spre administrare, pentru creșterea contribuției fiecărei unități la dezvoltarea generală a societății, la ridicarea nivelului de trai al populației, la propășirea și apărarea țării. În conformitate cu principiile democrației muncitorești, oamenii muncii au dreptul și îndatorirea de a se pronunța asupra tuturor problemelor care privesc organizarea și conducerea producției, asigurarea condițiilor de muncă și de trai, de a participa nemijlocit la elaborarea și
LEGE nr. 5 din 6 iulie 1978 (*republicată*) cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat, precum şi la funcţionarea acestora pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134329_a_135658]
-
constitui unul din elementele însemnate ale sistemului general de cointeresare materială, un factor stimulativ în producția bunurilor materiale și spirituale ale societății noastre, asigurînd angajaților perspectiva obținerii la pensionare a unor venituri corespunzătoare, pe masura contribuției aduse la dezvoltarea și propășirea patriei. Titlul I PENSII DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Au drept la pensie de asigurări sociale de stat: a) angajații; ... b) cei care au devenit invalizi în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare ori sarcinilor
LEGE nr. 27 din 28 decembrie 1966 (*republicată*) privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132324_a_133653]
-
stabili normele și mijloacele pentru organizarea la sate a diverselor asigurări mutuale; ... h) Va putea hotărî din oficiu lichidarea acelor federale și bănci, cari în urma unei incunostiintari nu-și vor fi îndreptat administrația sau nu vor fi dat dovezi de propășire. ... Bilanț Articolul 15 La sfîrșitul fiecărui an centrală băncii populare va încheia un bilanț, care va fi supus aprobării consiliului sau de administrație. După deducerea cheltuielilor pentru efectuarea operațiunilor comerciale, din beneficiile rezultate se va da 20 la sută fondului
DECRET-LEGE nr. 3.922 din 31 decembrie 1918 relativ la înfiinţarea casei centrale a cooperaţiei şi împroprietăririi satenilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
1 Se înființează, pe ziua promulgării legii de față, ca unică organizație politică în Stat, "Frontul Renașterii Naționale". Articolul 2 Această organizație politică are de scop mobilizarea conștiinței naționale în vederea întreprinderii unei acțiuni solidare și unitare românești de apărare și propășire a Patriei și de consolidare a Statului. Articolul 3 Autorizarea de funcționare a "Frontului Renașterii Naționale", se acordă de ministrul justiției, la cererea scrisă a unui număr de 25 persoane, dintre care cel putin 20 trebuie să aibă calitatea de
LEGE nr. 4.321 din 15 decembrie 1938 pentru înfiinţarea organizaţiei politice a "Frontului Renasterii Naţionale". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136634_a_137963]
-
a urmări educarea profesională, morală și patriotică a membrilor săi. III. Conducătorii breslelor vor trebui să fie cetățeni români, bucurandu-se de plenitudinea drepturilor civile și politice, ale căror onorabilitate, capacitate și sentimente naționale, constituie o chezășie pentru îndrumarea și propășirea activității breslei. Articolul 8 Conducătorii sau un împuternicit special al membrilor fondatori, prevăzuți în actul constitutiv, trebuie să adreseze Ministerului Muncii cererea de recunoaștere a personalității juridice. La cerere se vor anexă: a) Originalul și două copii certificate conform, după
LEGE nr. 3.499 din 11 octombrie 1938 pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143621_a_144950]
-
Înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România Secțiunea 1 Caracteristici generale Articolul 11 (1) Colegiul Farmaciștilor din România se înființează ca organizație profesională, neguvernamentala, cu personalitate juridică, apolitica și fără scop patrimonial, care reprezintă interesele profesiunii de farmacist, asigură propășirea și păstrarea prestigiului acestei profesiuni în cadrul vieții sociale. ... (2) Colegiul Farmaciștilor din România are autonomie instituțională și își exercită atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni. ... (3) Colegiul Farmaciștilor din România cuprinde toți farmaciștii, cetățeni români, domiciliați în România, autorizați să practice
LEGE nr. 81 din 9 mai 1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmacistilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117555_a_118884]
-
Despre cultură, 206) • pronume: „Pe lângă acestea mai avea strânse și părăluțe albe pentru zile negre...” (I.Creangă), În afară de cei doi, a mai apărut unul. • locuțiuni adverbiale: plus de asta, (în) afară de asta, pe lângă asta, (în) afară de aceea: „Afară de aceea, cu propășirea realismului modern, se șterg legende și povești, proverbe și locuțiuni, adevărate nestimate ale gândirei poporului românesc.” (M.Eminescu, Despre cultură, 64), „A! Dar nu numai d. Costică Petrăchescu, controlorul, are imaginație! și, afară de asta, în fiecare an e câte un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
recomandată de medici. E însoțită de Ion Hartulari. Vara lui 1936 a fost călduroasă și se anunță o recoltă bună la Cotnari. Cu toate acestea, mica localitate era în fierbere la sosirea marii cântărețe. Tocmai se constituise o „Asociație pentru propășirea Cotnarilorʺ, la care Darclee a subscris imediat. Ce urmărea ? Să s picuim d in apelul adresat țării în septembrie 1936 : „Cotnarii, care au avut cândva, în strălucita domnie a lui Ștefan cel Mare, șosele, poduri de piatră, ca nalizare , iar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
1975, regretatul Aurel Leon povestește că pentru salvarea Cotnarilor de înapoierea economică însăși Hariclea Darclee, care prin 1936 ajunsese la 70 de ani, sosită aici pentru o cură de st ruguri, s-a alăturat acțiunii femeilor care întemeiaseră „Asociația pentru propășirea Cotnarilor”, gândindu-se să atragă în activitate nu numai muzicieni precum Enescu, Jora, ci și sc riitori ca Arghezi, Sadoveanu, Topârceanu, Al. O. Teodoreanu, ba se adresa cu scrisori și lui Iorga, pe atunci mare demnita r, „să m ișcăm
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mirare că în acest context, nume cu rezonanță istorică din medicina românească se regăsesc în istoria medicinii vasluiene. De aceea ne facem o datorie de onoare trecând în revistă acei oameni care, prin munca și realizările lor, au contribuit la propășirea medicinii românești și care, într-un fel sau altul, au fost legați de ținuturile Vasluiului. Dr. Carol Davila (1828-1884), supranumit în epocă „Nemuritorul” a fost un prieten constant al spitalului Drăghici prin relațiile de prietenie care le avea aici. El
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
era unirea istorică a tuturor românilor. Cât privește concepția socială a lui Ion I. C. Brătianu, aceasta constituie o prelungire a ideilor părintelui său de ocrotire a clăcașilor, marele politician afirmând În 1905 că de problema țărănimii depinde Întreaga problemă a propășirii noastre economice și politice. Paradoxal, deși apărător sincer al clasei țărănești, Ion I. C. Brătianu urma să se situeze În tabăra celor ce au reprimat răscoala țăranilor din 1907. Dar aceasta s-a Întâmplat În condițiile În care guvernul conservator n-
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
de reflecție asupra activității celui mai devotat, destoinic militar român de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea, celui care, așa cum scrie în Cartea de mareșal, și-a închinat viața „pentru binele și propășirea oștirii, prin îndeplinirea până la capăt a datoriei”. În perioada interbelică și în cea comunistă, nu au fost scrise lucrări integrale despre viața și activitatea mareșalului din motive, mai ales, politice. După anul 1989, au început să fie publicate lucrări referitoare
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3107]
-
momente, de căpetenii care, prin bărbăția și virtuțile lor au adus la îndeplinire porunca nestrămutată a poporului românesc. Printre aceștia, cronicile vremii, au înscris, întru glorioasă și neperitoare pomenire, numele domniei tale care simbolizează închinarea unei vieți pentru binele și propășirea oștirei, prin îndeplinirea până la capăt a datoriei. În campania anului 1913, trupele de sub comanda dumitale au ajuns până la poalele Balcanilor, iar în marele războiu, Armata a IV-a, în capul căreia te găseai în momentul intrării noastre în acțiune, a
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
RANGUL DE MAREȘAL Drept care îți înmânez acum spre cinstirea oștirei și răsplata personală însemnele acestei înalte demnități. “ București, 14 iunie 1930 Carol Cartea de mareșal evidențiază vocația militară a lui Constantin Prezan care și-a închinat viața pentru binele și propășirea oștirii române. Bastonul de mareșal, de formă tubulară are 35 cm. lungime, este acoperit de catifea vișinie pe care sunt brodate acvile și capete de bour cu fir auriu tip canetil, cu terminații tronconice din aur. Pe capacul superior apăreau
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
creator de școală, educator, om de vastă cultură, exemplu de dăruire, de angajare, savant și înțelegător, care a făcut mult bine în cel mai larg înțeles, care a știut să aplice cunoștințele și toată puterea vieții sale spre pregătirea și propășirea studenților, a tineretului prin sport, spre realizarea completă a oamenilor în general și a bolnavilor în special. Profesorul Hațieganu și ceilalți mari profesori ai clinicilor clujene, prin activitatea lor de cercetare și aplicare a științei medicale la patul bolnavului, a
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
moldovenește, pricinuind astfel furia cucoanei, care se scula în picioare în trăsură și-i rechema sever la ordine: „Vorbește englezește, cioară!“ Un stimulent major al spiritului de imitație îl constituie înmulțirea, într-o măsură considerabilă, a călătoriilor peste hotare. În Propășirea (1844, nr. 18) citim despre ele o spirituală notă nesemnată, care - după stil - i-ar putea aparține lui Kogălniceanu: „Voiajuri și primblări! Românii au început a se face cosmopoliți și, de vro câțiva ani, gustul voiajurilor s-au lățit atât
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ale părului lung nu scăpau, după cum se vede, unui ochi vigilent și perspicace. Dacă pletele bonjuriștilor au rămas totuși neretezate, e pentru că foarfecele cârmuirii avea treburi mult mai urgente: lucra intens în slujba cenzurii. Întemnițat la mănăstirea Râșca după suprimarea Propășirii, M. Kogălniceanu îi trimitea tatălui său o scrisoare patetică, plină de grave recriminări: „Și dumneta ce ai făcut? În loc ca să mă aperi, în loc ca să te duci împreună cu aga la vodă, cum îți zicea singur aga, ce-ai făcut? Ca și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ocrotească ca să producă macar în viitor. Geniul se află în toate națiile și în tot pământul, are trebuință numai de slobozenie, ocrotire și prilejuri ca să se arate.“ (D.A. Demidoff în Moldavia, în Dacia literară, 1840) Același Kogălniceanu, editând mai apoi Propășirea, îi scria lui Ion Ghica la 22 august 1844: „Trimite-mi articole și cât mai repede, căci am rămas complet descoperit. Vei vedea în nr. 32 că eu singur am făcut pe de-a-ntregul revista.“ Un apel similar îi parvenea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cu totul, și adesea d. Bermann este obligat să alerge pe la toți colaboratorii spre a-i implora să producă ceva. Caută deci, dragul meu, să ne procuri niște articole de pe acolo...“ S-ar putea zice, fără teamă de impietate, că Propășirea era o „formă fără fond“; scriitorii lipseau, sau nu se îndemnau a scrie. Dar odată plămădită, forma devine stimulatoare: scriitorii sunt smulși din letargie, coloanele revistei se umplu, iar unele texte obținute în acest chip se dovedesc, culmea, opere durabile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
țării la alta, despărțite între ele prin granițe politice. Înnoirile, în Moldova, nu depășesc în genere linia prudenței. De la preluarea Alăutei românești de către Kogălniceanu (iulie 1838), titlul revistei și titlurile unor bucăți apar cu litere latine. Dacia literară (1840) și Propășirea (1844) practică un alfabet de tranziție temperat, introducând ca semne latine pe d, e, m, n, z. În România literară (1855), numărul lor sporește cu î, j, s și t. În același an, articolul-program al ziarului Steaua Dunării comunică opinia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a legat Întreaga sa viață și activitate de complexa și actuala problematică a muntelui. Apreciem că pentru intervalul de timp la care facem referire, Radu Rey a fost și este persoana cea mai dinamică, și mai combativă În susținerea și propășirea muntelui românesc. Printr-o suită de articole, studii, conferințe și cărți, cum ar fi: Viitor În Carpați (1979), Civilizație montană (1985), acestea au fost și vor rămâne elemente de referință În domeniu, care au Înflăcărat mințile și inimile unui impresionant
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ridicată, pentru că suntem un popor credincios, farmecul și omenia firii noastre care asimilează orice neam și ortodoxia, pe care dacă vom păstra-o cu toate îndemnurile și inspirațiile ei morale și spirituale ne poate asigura o existență îndelungată și o propășire netulburată, așa cum ne-a conservat în vremuri îndelungate, cu mult mai grele" (Stăniloae, 1998, pp. 51-52). "O caracteristică a sufletului românesc, care se poate constata iarăși de la o primă privire comparativă, este neperseverența la lucrul început. Românul este greu până
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
câștigul lui cât de mic, el nu se îndură să-și părăsească ogorul. Această perseverență a muncitorului român de a nu se despărți de lotul său de pământ chiar când lotul este mic și nu-i asigură subzistența este, pentru propășirea economiei naționale, o piedică serioasă, după părerea unora. Alături de perseverență la lucrul din agricultură, s-ar mai putea cita și alte cazuri de perseverență la populația românească. Este drept însă că astăzi aceste cazuri sunt mai puțin numeroase ca în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cotitură în istoria Imperiului Roman, căci, prin publicarea edictului de toleranță religioasă, adică a Edictului de la Milan din ianuarie 313, Constantin a asigurat Bisericii deplina libertate în tot imperiul. Biserica intră, de acum înainte, într-o perioadă de înflorire și propășire, în "secolul ei de aur" (Rămureanu, 1992, p. 98). Imperiul Roman, în această perioadă, domina ca teritoriu, fiind întins în aproape toată Europa de azi, Asia Mică și nordul Africii. În urma unor războaie civile împăratul Constantin I va reunifica imperiul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]