13,470 matches
-
și obiectivitate când dezarmante, când șocante, sunt fundalul pe care se desfășoară două destine. Ele nu se intersectează decât cu rare ocazii și tocmai aici stă originalitatea și chiar nota stranie a acestei expuneri autobiografice. Unul dintre destine este cel propriu-zis: întâmplările vieții, de o varietate, un dramatism, și, uneori, de un pitoresc - neobișnuite. Celălalt destin este cel profesional, de o uniformitate obsedantă, o fidelitate crispată față de literatura germană, parțial și poloneză, toate văzute și trăite strict din punctul de vedere
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
noastră de astăzi, care împacă, într-un mod destul de ciudat, un anume conservatorism doctrinar cu o reală deschidere către experimentul tehnic, materialele neconvenționale și către diversitatea limbajelor. Cea de-a doua mare tendință coagulată în acești ani, este cea experimentală propriu-zisă, aceea a formelor alternative de gîndire și de exprimare artistică. Palid și aleatoriu înainte de '90, acest segment a devenit tot mai coerent în anii din urmă, atît datorită noilor posibilități de informare de care artiștii au beneficiat fără restricții, cît
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
colaboratori ai regizorului Alexandru Darie. Horia Gârbea va lucra în continuare cu Hausvater și la următorul proiect, Livada de vișini de Cehov, ce se va derula la Teatrul Mic, în această stagiune. Versiunea lui Gârbea, așadar, nu e o "traducere" propriu-zisă a piesei lui Witkiewicz, ci o adaptare a textului în funcție de ideea regizorală. Mai mult. Textul așa adaptat, a fost și completat, să spunem. Povestea demențială dintre nebunul Walpurg și călugărița Anna a fost dublată cu o alta, cea a eroului
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
față de Dinu Săraru. Dacă din punctul de vedere al relațiilor publice și ca prezență mondenă U.A.P.s-a arătat atît de generoasă, de lipsită de inhibiții, de comunicativă și de echidistantă, din punct de vedere al relației cu creația propriu-zisă, cu practicile și cu tendințele artistice contemporane faptele au arătat o schimbare fundamentală de atitudine. Instituția premiului pentru creație, de pildă, unul dintre barometrele cele mai sensibile ale raportului dintre creator și instituție, a ignorat ani de-a rîndul, dar
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
Franz Liebhardt la centenar de către Cornel Ungureanu (" Avea - cum să spun? - goetheanitate. Olimpianism, siguranță, harul de a transforma cultura în viață și viața în cultură, puterea de a domina împrejurările și de a rămâne senin. Nu știu dacă în literatura propriu-zisă frică. Cît despre Sorin Titel, s-au mai întîlnit apoi, au vorbit despre studenție, și el n-a acuzat pe nimeni. Scrisoarea I de la Botoșani a premierului Cronicarul se întreabă ce vor face cotidianele de-a lungul unui întreg an
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
impresionează pe Iosif Naghiu. "Piară lumea, dar rămână teatrul!" - aceasta pare să fie deviza sa. Și teatrul românesc "rămâne" tocmai prin contribuția lui Iosif Naghiu și a altor pasionați ca el. Fervoarea omului de teatru se manifestă și în textele propriu-zise, ca o inepuizabilă inventivitate. Volumul cu titlul Teatru scurt, apărut recent, îl captivează pe cititor (ca să nu mai vorbim de virtualul spectator) prin schimbarea rapidă a unghiului de observare a lumii , prin sinceritatea energică a reprezentărilor, prin îndrăzneala - și eficacitatea
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
calificative ("zonă civilizată"), modul umanizat sau obiectualizat de a vorbi despre animale, îndrăznelile anunțurilor mai mult sau mai puțin matrimoniale, desemnările neoficiale ale cartierelor și zonelor bucureștene, pitorescul remarcabil și stilul hibrid al anunțurilor vrăjitorești, strategiile persuasive preluate de la publicitatea propriu-zisă etc. Reluînd acum, după o anumită pauză, trecerea în revistă a genului, pentru a înregistra eventuale noutăți (folosind paginile de mică publicitate din ultimele luni din "Evenimentul zilei" și "Libertatea"), observ persistența adjectivelor european și occidental, în contexte în care
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
iar răspunsurile acestora, deși formal adresate directorului revistei, exprimau opinia lor publică în chestiunea pusă în discuția anchetei respective. În acest fel, se transportă în ediția pe care o comentez pagini compacte din Noua Revistă Română, confundîndu-se ideea de corespondență propriu-zisă cu o antologie tematică din celebra publicație. Dar luînd lucrurile așa cum ne sînt propuse, să spun că ideea acestei selecții e, totuși, foarte generoasă pentru că, din anchetele inițiate, putem reconstitui fizionomia personalității democratice a filosofului nostru. Astfel chiar în primul
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
între anii 1935-1943, un jurnal de bord, conținînd notații de călătorii despre voiajurile întreprinse între 1928-1929 pînă în 1942-1943 și, în sfîrșit, însemnările de la directoratul Teatrului Național din 1941-1942. Nu sînt, aceste trei fragmentare jurnale, atît de interesante cît cel propriu-zis. Dar, oricum, ele cuprind însemnările lui Rebreanu și, chiar prin această, capătă instantaneu oarecare relevanță. Mai ales că, cu deosebire în jurnalul de la vie, aflăm - ce-i drept foarte rar - și altfel de însemnări decît cele de administrație. E bine
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
formă mai puțin ostentativa, dar mult mai spectaculoasă și mai profundă: comunicarea în spirit a celor două limbaje, solidaritatea lor în absolut, dincolo de orice sofism optic și de orice regie superficială. Eroii acestei acțiuni, care a fost și o acțiune propriu-zisă, adică un performance, sînt, de fapt, două eroine: pictorița Maria Lie-Steiner și poeta Saviana Stănescu. Cele două artiste expun împreună pictură și texte poetice în cadrul unui proiect comun, fără ca vreuna din ele să-și propună abandonarea proprie-i specificități de
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
calcuri franțuzești și cu o neglijență mutilatoare cîteodată, Hoții de frumusețe e o carte, pînă la un punct în de-acum clasicizata tradiție a multiplei oferte postmoderniste: policier, love-story, metatext filozofic, povestire cu ramă, găsiți aproape tot ce căutați. Narațiunea propriu-zisă se dezvoltă că dialog între două personaje, un bărbat cu o istorie bizară, ajuns pacient într-un spital de nebuni, si psihiatra căreia i se confesează, o femeie la rîndul ei puțin obișnuită, absorbita de propriile ei drame și dileme
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
Ion Cristoiu a ajuns la o atitudine în care nu mai vrea să fie plictisit nici de patronul ziarului, indiferent de condițiile acordului inițial dintre părți. Fiindcă, după cum rezultă din articolul de opinie al lui Ion Rațiu, înainte de semnarea contractului propriu-zis, a existat o înțelegere prealabilă între cei doi, prin care s-au fixat termenii generali ai acestei relații.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
care își desfășoară existența este, generic și mai curînd simbolic decît real, Polonia, constant revendicata cînd de un grup (numit polonezi pentru că se ocupă cu agricultura, pola însemnînd în limba lor pămînt), cînd de altul (leșii, care sînt vînători). Povestea propriu-zisă începe în clipa în care leșii, conduși de un bărbat pe nume Cybula, sînt înfrînți de polonezii conduși de craiul Rudy, și ea urmărește, într-o anumită măsură, felul în care cele două populații, după îndelungi și epuizante încercări de
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
profesioniste. Am remarcat, de multe ori, inexpresivitatea, lipsa chefului, nu mai vorbim de rostire, o imobilitate și cel mai grav, o necunoaștere a propriului corp și a resurselor lui. Or, tocmai asta a reușit Puric într-un an, cît școală propriu-zisă n-a izbutit în patru: învierea corpului și a conștiinței că el există, că poate fi lucrat, că poate exprima în sine un mesaj, chiar și în absență cuvîntului, stimulat însă de propria cunoaștere, de costum, de lumină și de
Călătoria costumelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17988_a_19313]
-
algoritmului propriu de scriitura: corectează, citește critic, completează propriul jurnal. Numai că acum este pusă în discuție chiar această manieră de a-si modifică însemnările zilnice. Intra în scenă trei "personaje" care-și adjudeca într-un fel sau altul textul propriu-zis. Cei trei, "profesorul", Bibulie și "maestrul", se ceartă, se tachinează, convertind ceea ce era un simplu metatext într-un dialog nesfârșit. "Profesorul" are cele mai multe pagini deși, Bibulie, care-l ia veșnic peste picior, este cel mai prezent, cel mai agresiv. "Maestrul
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
al singurătății în doi și, mai mult decît atît, al atelierului comun, le-a unificat, într-un anumit sens, demersul artistic, însă a făcut-o într-un fel cu totul special: Vasilica și Panaite Chifu sînt perfect distincți că practica propriu-zisă, ca imaginar și că viziune artistică, dar la fel de solid instalați în același discurs, unic tocmai prin faptul că este construit pe atitudini complementare. În acest sens, expoziția lor comună este consecința firească a unei stări de fapt și nu atît
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
distincție importantă ține de aceea că monumentul istoric își capătă acest statut ca urmare a unei decizii luate de istoric și artistul amator sau expert, care îl selectează dintr-o masă de obiecte nediferențiate și îl declară monument, în vreme ce monumentul propriu-zis nu are necesarmente vreo legătură cu arta sau cu criteriile de valoare ori delectare promovate de creația artistică. Însă cea mai importantă diferența dintre cele două noțiuni ține de tipul de raport cu memoria pe care îl determină fiecare: în vreme ce
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
i-a forțat mîna tînărului critic, înscriindu-l fără consimțămîntul lui pe statul de plată. N-a mai avut ce face: "Refuzul de a lucra la ziar ar fi fost luat drept afront la adresa partidului și tratat în consecință". Muncă propriu-zisă în redacție nu i-a displăcut, era destul de comoda, iar șefii - Nestor Ignat, Sorin Toma, Andrei Băleanu, Sergiu Fărcăsanu - îl tratau bine, afabil. Fiecăruia din acești renumiți dogmatici proletcultiști, care aplicau plini de zel directivele partinice, li se face cîte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
comunicării. Cuvîntul își va recapătă identitatea originară, lucru pe care nu-l putem spune și despre scriitoare, aceasta oscilînd permanent în căutarea unei identități a cărei fixare este, pînă la sfîrșit, amînată. La un prim nivel, ea simbolizează limbajul, logosul propriu-zis. Cu ajutorul ei, cei doi frați comunica, isi vorbesc, tot ea fiind cea care mediatizează taină ascunsă de trecutul lor. Acest rol o determina pe scriitoare să decodifice intențiile cu care cei doi își spun povestea, ea "traducînd", pe rînd, actele
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
dată și m-am căsătorit cu Sextil Coroamă, tatăl băiatului meu Radu. Un moment extraordinar! Dragostea mea dinții! Poate am fost prea tînără și n-am putut duce pînă la sfîrșitul vieții prima căsătorie... După aceasta inițiere a urmat Conservatorul propriu-zis? Da. În toamna lui 1947, m-am dus să dau examen la Conservatorul Regal de muzică și arta dramatică. Am dat și la regie și la actorie, dar m-am orientat de la inceput spre regie, fiindu-mi clar că voi
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
puțin în ceea ce privește un gen foarte bine reprezentat. După onorabilul remake O crimă perfectă, a venit rîndul lui Psycho să intre în colimator. Mărturisesc de la început că mult mai palpitanta mi s-a părut pledoaria regizorului Gus Van Șanț, decît filmul propriu-zis, care cade în păcatul vulgarizării, în primul rînd prin... colorizare și calc stereotip și nu neapărat prin ambiția cineastului de a apărea și el în același cadru în care - ca de obicei - Hitchcock își "semna" opera printr-o scurtă apariție
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
circulat chiar sub formă de samizdat, dar era evident că nu depășeau semnificația unor ingenioase jocuri textuale. Atenția care li se acordă în lumea literară și artistică se datora mai mult calității lor de marfuri procurate la negru decât valorii propriu-zise. Impresia că Matei Visniec își administrează neinspirat propriul talent s-a accentuat atunci când încă tânărul autor (avea 31 de ani) a cerut azil în Franța și a continuat să scrie teatru și numai teatru. Cum să te afirmi că dramaturg
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
ce se întâmplă cu o femeie care a fost violată în împrejurările războiului din Bosnia și care îl repudiază pe copilul din burtă ei că pe un odios intrus, ca pe un violator intern, la fel de autoritar și nerăbdător că violatorii propriu-ziși. "Istorisirea" ne prinde în patetismul sau dezlănțuit, fiind realizată cu arta. Femeia violată refuză să dialogheze și în cele din urmă dialoghează inutil cu o americancă de la un centru medical al NATO. Între ele există o prăpastie. Prima își strigă
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
Lumea narativa este totuși dominată de umbrele a doua figuri istorice reale, ridicate, chiar din timpul vieții, la dimensiuni de mit. Nici Napoleon, nici Ali Tebelin, legendarul pasă din Ianina - căci, desigur, despre ei e vorba - nu apar că personaje propriu-zise în acest român, desi s-au impus în conștiința și-n destinul multor personaje și deși cîteva replici ale lor sînt citate in extenso. Numai că la fel se întîmplă și cu personaje și frînturi de lumi din 1001 de
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
înfățișat mai amplu aici tocmai fructele fertilității, prin care Ana Blandiana a îmbogățit substanțial lirica și proza română contemporană. Justificarea mea e că am conceput însemnările mai degrabă că o evocare sentimentală, cu tentă și autobiografica, punînd între paranteze analiza propriu-zisă a creației. Am cedat întîietate unei laturi - rezistență în fața dictaturii și a intolerantei -, un capitol în care poeta s-a evidențiat exemplar. Investigația de pură specialitate pentru a scoate în relief un itinerar scriitoricesc de o amplitudine și relevanță excepționale
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]