1,137 matches
-
hematoame, (indiferent de vechimea lor), plăgi, contuzii musculare, flebite superficiale sau rupturi de chiste popliteane Baker. Testul nu poate fi utilizat la femeile gravide datorită trecerii radiotrasorului în circulația fetală. Scintigrafia cu radiofibrinogen uman este metoda de elecție în studiile prospective privind TVP. 9. Alte metode utilizate în diagnosticul paraclinic al TVP sunt: determinarea radioimunologică a fibrinopeptidei A, a fragmentului E, creșterea concentrație plasmatice a D-dimerului (produs al digestiei fibrinei stabilizate determinate de către plasmină) ele fiind mai puțin utilizate în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
decât leptina este jucat de rezistină, TNF (care cresc în obezitate) și mai ales de adiponectină (proteină protectoare care scade în obezitate, în special în cea complicată cu T2DM) (11, 33). Într-un studiu recent efectuat pe 1792 cazuri, urmărite prospectiv timp de 5 ani, aqdiponectina plasmatică a fost găsită mai scăzută la pacienții care au progresat către diabet, comparativ cu cei care au rămas normoglicemici (7,29 ± 2,35 vs. 9,13 ± 2,35 µg/ml). Se conturează deci ideea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
poată corecta forma finală a noului sistem informatic. Cu ajutorul unui nou sistem informatic adaptat la standardele actuale pe plan internațional - dacă se va implementa cu succes - se va crea o bază de date centralizată sau virtual centralizată, care se completează prospectiv la nivelul unității medicale. O bază de date este mai degrabă o disciplină de organizare sau o metodă, decât o tehnologie sau o unealtă. De aceea, aceasta necesită modificări conceptuale și organizatorice, care fară suportul și înțelegerea din partea managementului instituției
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
una în mișcare, înaintarea către ceva care ne premerge; nu o întoarcere într-un trecut fantasmatic căci nerecuperabil, față de care suntem mereu după, nici înaintarea oarbă către ceva care încă nu este, spre viitorul unui înainte neanticipabil, ci un demers prospectiv prin care avem acces la o realitate ce ne este contemporană: un înainte care vine de departe, dar nu din spațiul nedefinibil al unei depărtări ori din adâncurile insondabile ale timpului. Este imemorialul pe care îl purtăm în noi, ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prin diferențierea din celule precursoare, în timp ce după naștere, multe celule β noi ar apărea prin replicarea celulelor β existente (80). Limitarea capacității de replicare a celulelor β poate contribui la apariția diabetului la persoanele vârstnice (188, 195). Întrucât studiul anatomic prospectiv al masei β-celulare la om este practic imposibil, datele obținute la animal reprezintă încă o sursă majoră de informație, cu importanta rezervă privind extrapolarea lor la om. Montanya și col. (147), urmărind minuțios replicarea și apoptoza celulelor β la șobolanul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a ADPKD pare a nu fi liniară. Astfel (vezi și figura 9.3.), în primii ani de evoluție până în jurul vârstei de 40 de ani , rata de progresie este mai lentă, ulterior ea accelerându-se, devenind superioară altor nefropatii. Studiul prospectiv MDRD (Modification of Diet in Renal Disease, 1995) confirmă că, în stadiile avansate, (clearance de creatinină <40 ml/min. corespunzătoare vârstei de peste 40 de ani) progresia ADPKD este rapidă, depășind net pe cea a glomerulopatiilor cronice. Odată ce s-a declanșat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
PROGNOSTICI ȘI DETERMINANȚII PROGRESIEI ADPKD SPRE IRC în prezent, în literatura nefrologică, nu există un consens deplin asupra determinanților progresiei ADPKD spre IRC. Analiza datelor contradictorii este complicată și de calitatea diferită a studiilor: unele, retrospective, pe loturi mici, altele, prospective, controlate. în cele ce urmează, vom discuta toți factorii potențiali, menționați în literatură, enumerând cercetările pro sau contra, încercând în final să concluzionăm asupra validității și importanței fiecărui element prognostic. Schematic, determinanții progresiei pot fi clasificați în două categorii: A
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sunt încă controversate. Patru studii: Bear et al., 1992; Zerres et al., 1993; Fick et al., 1994; Torra et al., 1996) au evidențiat instalarea mai precoce cu 10-15 ani a IRC, atunci când părintele afectat este mama; există însă și studii prospective, largi, în care transmisia pe linie maternă este similară cu cea pe linie paternă (Florijn et al., 1995; Torra et al., 1996). Este posibil ca fenomenul de imprinting să fie valabil numai în cazul genei PKD1 (Bear et al., 1992
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
demonstrează faptul că pacienții cu HTA, timp de 10 ani, nu au avut o evoluție mai rapidă spre IRCT, comparativ cu normotensivii. Contraargumentul cel mai solid a fost furnizat de către cunoscutul trial MDRD (Modification of Diet in Renal Disease studiu prospectiv, pe o durată de 3 ani, incluzând 200 de pacienți cu ADPKD, având RFG cuprinsă între 13-55 ml/min/1,73 m2): controlul excelent al TA nu determină diminuarea ratei de progresie a IRC, comparativ cu sublotul la care nivelul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în mod similar, cercetări experimentale (Gardner et al., 1986) au evidențiat un rol negativ al ITU asupra progresiei spre IRC. Surprinzător, la om, studiile retrospective nu au confirmat această ipoteză decât în cazul bărbaților (Gabow et al., 1992), iar studiile prospective, controlate, au infirmat complet presupusa influență negativă a ITU (3 studii: Simon et al., 1989; Franz și Reubi, 1983; Covic et al., 1996). De altfel, progresia spre IRC nu este mai rapidă la femeile cu ADPKD, la care prevalența ITU
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nivel cât mai redus 125/85 mmHg (similar celui din studiul MDRD). Nu există date concludente pentru a prefera o anumită clasă terapeutică, rolul protector al IEC, descris în nefropatia diabetică și în glomerulonefrita cronică, nefiind demonstrat în ADPKD (studiu prospectiv, randomizat, multicentric în desfășurare; date personale nepublicate). De altfel, reducerea presiunii intraglomerulare mecanismul de acțiune a IEC nu reprezintă un avantaj în ADPKD, având în vedere mecanismele de progresie descrise anterior. 2. Prevenirea creșterii în volum a chiștilor renali Blocarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
invazive de decompresiune nu au efect defavorabil asupra progresiei bolii polichistice spre IRC, deși au existat opinii conform cărora decompresiunea chiștilor prin puncție ar putea constitui un factor care să grăbească evoluția spre insuficiență renală. în prezent, în urma unor studii prospective, s-a concluzionat că, dacă se evită infecția sau dacă aceasta este corect tratată, decompresiunea chiștilor este sigur benefică: calitatea vieții pacientului se îmbunătățește considerabil, iar riscul de progresie a suferinței renale nu există. O altă metodă aplicabilă la pacienții
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
context clinic. Singura problemă controversată încă, grevată de factori economici și prognostici, o reprezintă detecția și tratamentul anevrismelor saculare intracerebrale, aprecierea riscului rupturii și a actului chirurgical profilactic. Kaehny 1997 și Grupul de cercetare al ADPKD (5), într-un studiu prospectiv cu durată de 5 ani, constată că tehnicile angiografice cerebrale au o rată a complicațiilor mult mai ridicată decât în populația generală, constatare ce susține teoria existenței unor structuri și reactivități vasculare anormale în ADPKD. în urma acestui studiu, autorii recomandă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și 9,3% dintre cei peste 75 de ani, comparativ cu 1,7% prevalența în populația generală (10). În absența datelor consistente și actualizate epidemiologice despre bolile valvulare, în 2009, în Marea Britanie s-a luat inițiativa derulării unui studiu epidemiologic prospectiv - OxVALVE (11). Studiul realizează un screening al pacienților peste 65 de ani adresați rețelei de asistență medicală primară, fără boală valvulară documentată, confirmată ulterior eco - cardiografic. Pacienții fără boală valvulară sunt incluși într-o bază de date pentru urmărire la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
pentru urmărirea pacienților asimptomatici (64). Pentru vârstnic, la care BNP are valori mai mari decât la adult, semni - ficația valorii cut-off necesită o evaluare specifică. Evaluarea hemodinamică, așa cum deja s-a punctat, are și valoare prognostică. Deși informațiile din studii prospective la vârstnici sunt sărace, aspectul clinico -evolutiv poate fi discutat în funcție de cele două cauze dominante de Im. Există numeroase studii adresate Im degenerative, în particular adultului de vârstă medie și vârstnicului cu flail de valvă mitrală asociat cel mai frecvent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
și severă. EuroHeart Survey atrage atenția că pacienții cu leziuni severe simptomatice au fost adresați chirurgiei doar în proporție de 68,2% (9). Deși la ora actuală nu există date comparative din trialuri randomizate asupra supraviețuirii la vârstnici, numeroase studii prospective raportează beneficiul consistent al chirurgiei valvulare și tehnicilor percutane în termeni de ameliorare a calității vieții, evoluției clinice și creșterii supraviețuirii (9,72 74). Pe de altă parte, decizia terapeutică la vârstnici este o provocare, deoarece vârsta este unul dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
cardiovasculare exercită un efect negativ asupra statusului psiho -social și asupra calității vieții. Studiul publicat de Ho și colaboratorii săi a arătat că vârsta ar putea exercita un rol moderator între afecțiunile cardiovasculare și statusul psiho-social. Astfel, într-un studiu prospectiv de cohortă care a inclus 2.498 de subiecți cu vârsta între 65 i 74 de ani, cu infarct miocardic în antecedente, participanții au prezentat mai puține simptome și o calitate a vieții mai bună, la un an de urmărire
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
și prezintă o speranță de viață cu o bună capacitate funcțională de cel puțin un an” (165). Conform statisticilor, speranța de viață a octogenarilor cu IC este de aproximativ 2 ani, ceea ce limitează indicațiile utilizării ICD la vârstnici (170). Studiul prospectiv multicetric Advancements in ICD Therapy (ACT), cu o perioadă de urmărire de 2 ani, a inclus 4.566 de pacienți care au beneficiat de ICD aparținând unui singur producător. Proporția vârstnicilor incluși în studiu a fost de 29% pentru intervalul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cripto genetice (12). Din acest motiv, ghidul ESC recomandă screening-ul oportunist al populației peste 65 de ani pe baza palpării pulsului urmat de înregistrare ECG pentru detecție precoce (indicație de clasă I B). Indicația este bazată pe dovezi din studii prospective (26-28). 29.2. Etiologie, mecanisme Ca și la adultul de vârstă medie, FA la vârstnic este asociată cu variați factori de risc și comorbidități, situație explicabilă prin creșterea prevalenței hipertensiunii arteriale (HTA), DZ, bolii cardiace ischemice (BCI), IC sau a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
speranță de viață crescută, de multe ori activă, această limită și în consecință termenul rămân în discuție (29). Euro Heart Survey susține acest aspect, deoarece raportează o prevalență de 3% după elimi narea influenței vârstei (33). Un alt studiu clinic prospectiv, cu perioadă de urmărire de 3 ani a unei cohorte de 5.201 pacienți cu vârsta peste 65 de ani, subliniază rolul altor factori de predicție ca sexul feminin (pentru intervalul 65-84 de ani), înălțimea, nivelul tensiunii arteriale (TA) sistolice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
FA (CARAF) consideră că progresia FA de la forma paroxistică la formele susținute este în relație independentă cu vârsta, valvulopatiile degenerative semnificative hemodinamic, cardiomiopatii, toate aceste situații fiind însoțite de o dilatare de AS (46). Datele sunt completate de un studiu prospectiv din 2010, care propune scorul HATCH pentru depistarea riscului de progresie de la FA paroxistică spre formele susținute. Scorul include 5 variabile, printre care și vârsta: HTA, vârsta de 75 de ani i peste, AIT/ AVC, BPOC, IC. Antecedentele cerebro-vasculare și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
a aritmiei asimptomatice, iar Camm și colaboratorii săi o prevalență de 10,5% la monitorizarea Holter ECG 24 ore (47) . La pacienții cu dispozitive implantate, corelația cu simptomatologia se pierde (37-38%) și crește semnificativ procentul FA asimptomatice (48). Un studiu prospectiv derulat în Italia și publicat în 2011 susține că la vârstnic FA se manifestă frecvent prin alte simptome decât palpitațiile. Studiul demonstrează simultan utilitatea pentru diagnostic și intervenție rapidă a telecardiologiei, metodă care permite analiza rapidă a ECG efectuată la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
este invers proporțională cu intensitatea și specificitatea simptomelor (49). O particularitate a tabloului clinic este și asocierea frecventă a durerii toracice anterioare, care la vârstnici, are semnificație înaltă pentru boala coronariană. Kralev și colaboratorii săi susțin pe o cohortă urmărită prospectiv timp de 4 ani că la pacienții de 70 de ani i peste, incidența bolii coronariene este de 41%, iar revascularizarea este necesară în 50% din aceste cazuri (50). O atenție particulară trebuie acordată echivalențelor de durere anginoasă, respectiv apariția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
studiu efectuat pe 350 de pacienți cu FA și vârsta medie de 68 11 ani, metoda nu a influențat negativ supraviețuirea pe termen lung în comparația cu tratamentul medical (105). Brignole și colaboratorii săi publică recent rezultatele unui trial multicentric prospectiv, pe 186 de pacienți urmăriți o perioadă medie de 20 de luni. Procedura ameliorează simptomatologia până la 83% dintre cazuri la pacienții vârstnici peste 70 de ani (106). Indicația de cardiostimulare este frecventă la vârstnici dată fiind afectarea sistemului de conducere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
bolnavi sunt asimptomatici. Studii anatomo-patologice au arătat că aproximativ 60% din pacienții spitalizați au prezentat o embolie pulmonară, nefiind diagnosticată la 70% din cazuri [2], situându-se pe locul trei ca și cauză a deceselor intra-spitalicești. Printr-un studiu prospectiv s-a demonstrat că 10-13% din pacienții spitalizați o săptămână, dezvoltă o tromboză venoasă profundă. Incidența crește la 30% în unitățile de terapie intensivă, 33% după infarct miocardic acut, 40% fiind asimptomatici după by-pass aorto-coronarian. În SUA au loc 300
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]