748 matches
-
Organizația Internațională a Muncii convocarea unei reuniuni internaționale consacrate chestiunilor care vizează formarea cadrelor pentru dezvoltare. În opinia sa, transferul invers de tehnologie este una dintre marile probleme ale dialogului Nord-Sud, agravate de criza economică, respectiv, datoria externă, dobânzile ridicate, protecționismul, prețurile la produsele de bază și accesul la tehnologie, care au mărit decalajele care separă țările în curs de dezvoltare de cele dezvoltate. În mod regretabil, negocierile Nord-Sud nu au ajuns la soluții, țările dezvoltate fiind departe de o politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
spargeri, jafuri, manifestări isterice de revoltă. La distribuirea ajutoarelor alimentare au existat cozi enorme dar s-au respectat numerele de ordine, s-a așteptat cu calm și respect reciproc, s-a acceptat rația stabilită fără vociferări, fără îmbulzeală și fără protecționism și corupție. Încercați să vă imaginați cum s-ar fi comportat românii noștri de la toate nivelurile într-o situație asemănătoare, cine ar mai fi putut opri sau controla jafurile, furturile, crimele, atacurile furibunde ale speculanților și doritorilor de îmbogățire și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și fără abuz în raport cu celelalte. Din această cauză e nevoie de o constituție liberală. În teoria democrației, rolul liberalismului este foarte clar asumat: acela de a crea și întreține normele, procedurile și instituțiile ce protejează împotriva derapajelor puterii politice. Acest "protecționism" se bazează pe concepția drepturilor individuale și pe jocul democratic construit de la ideea separării puterilor în stat și a controlului lor reciproc. Liberalismul oferă, în democrație, cadrul politic în care aceasta funcționează, cadrul ce garantează că indivizii se pot bucura
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
la rangul de superputere pe parcursul secolului al XX-lea"798. Acesta este contextul internațional în care se manifestă statele lumii. Este o lume deschisă, globală și dinamică, în care competitivitatea sau lipsa de competitivitate nu se mai pot ascunde în spatele protecționismului și tarifelor vamale. Lumea monetară globală de azi, prin folosința expansivă a monedei din hârtie, a făcut o alegere importantă 799. Cu toții suntem de acord că banul și politicile monetare pot fi și trebuie folosite pentru a susține expansiunea economică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
pentru acestea fiind de aproximativ 6 miliarde euro și va continua să evalueze cu atenție noile inițiative. Prin susținerea beneficiilor pieței unice și promovarea acelorași valori În afara Europei, Uniunea Europeană va beneficia de o platformă unică de revenire la creșterea economică. Protecționismul și retragerea către piețele naționale nu pot duce decât la stagnare, la o recesiune mai profundă și mai Îndelungată și la diminuarea prosperității. Lucrând În parteneriat cu statele membre, Comisia este pregătită să ofere asistență În elaborarea și punerea În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de seară, ci depinde de de interesul lor. Nu depinde de spiritul lor de umanitate, de grija lor pentru nevoile noastre, ci de avantajele [economice - n.n.] ce vor să le obțină" [trad. n.]. Metafora lui Smith este un argument împotriva protecționismului și a reglementărilor pe care un guvern le impune pieței libere. În Theory of Moral Sentiments 200, Smith folosește aceeași metaforă când explică distribuția bogăției: "The rich ... consume little more than poor, and in spite of their natural selfishness. They
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
deschis la minte și hotărât să își onoreze promisiunile făcute familiilor de salariați în timpul campaniei. Ați putea avea în vedere ceva similar privind relația dintre economia noastră internă și economia globală. Ca președinte, veți dori să preveniți o întoarcere la protecționism într-o perioadă când resentimentul față de companiile multinaționale și comerțul liber este ridicat. Oamenii în funcții vulnerabile s-au săturat să le fie ignorate îngrijorările, și totuși, recomandările înaintate adesea pentru gestionarea resentimentelor muncitorilor ori sunt nerealiste, ori sunt susceptibile
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
motiv cele mai mici țări europene sunt foarte favorabile unei piețe europene extinse (Olanda a înțeles avantajul acesteia foarte devreme în ceea ce privește propriile beneficii ca urmare a unui proces de unificare europeană). Interdependența generează o piață supranațională, în detrimentul unui izolaționism și protecționism economic de modă veche. Sigur, rivalitățile economice din Europa persistă, în special la nivel regional, dar aceste rivalități sunt trimise către un nivel secundar de către avantajele furnizate de o piață comună în competiția economică cu alte două puteri, Statele Unite și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
18.3.1. Mecanismele de ajustare a balanței de plăți / 288 18.3.2. Variațiile ratei de schimb și echilibrul balanței de plăți / 289 Capitolul 19. ECONOMIA MONDIALĂ / 295 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR / 295 19.1.1. Liber schimb contra protecționism / 295 19.1.2. Expansiunea comerțului internațional / 298 19.1.3. Expansiunea comerțului internațional / 299 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR / 300 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale / 300 19.2.2. Strategiile firmelor multinaționale / 304 19.2.3
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
anumite țări erau tentate să mențină propria parte din piața mondială în criză cu ajutorul unei politici comerciale externe agresive. Experiența a demonstrat că un război al devaluărilor nu poate decît să frîneze activitatea mondială. El conduce la o creștere a protecționismului, iar dacă toată lumea va căuta, în același timp, să importe mai puțin, aceasta va reduce cererea mondială și va agrava o situație de recesiune. Numai acordurile internaționale pot autoriza devaluări fără riscul de represalii. Astfel, în cadrul sistemului monetar internațional instituit
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1. Liber schimb contra protecționism După Adam Smith, autorul teoriei avantajelor absolute în comerțul internațional, fiecare țară își sporește bogăția specializîndu-se, producînd și exportînd produsele pentru care posedă un avantaj absolut, generat de costurile de producție inferioare altor țări. În revanșă, țara respectivă va importa
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
cantitate și de cea mai bună calitate, bunuri care sînt deci mai puțin costisitoare. Aceste teze ale teoreticienilor liberali au avut însă și destule critici. Friederich List (economist german din prima jumătate a secolului al XIX-lea) a emis teza "protecționismului educator". Potrivit acesteia, o țară ce dezvoltă o industrie tînără are tot interesul să o protejeze de industriile străine mai competitive pe întreaga perioadă a copilăriei sale. Ajunsă la maturitate, această industrie trebuie și poate să înfrunte de acum concurența
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
aici și contribuția celui mai cunoscut economist român, Mihail Manoilescu, care a fundamentat o adevărată teorie a complexului economic național, sugerînd orientarea sa pe o direcție bine definită în diviziunea internațională a muncii. Lucrarea sa cea mai importantă este Teoria protecționismului și schimbul internațional, apărută în 1929 la Paris și tradusă ulterior în mai multe limbi. Autorul consideră că "influența economică străină a rămas la noi tot timpul dominantă și creatoare de destin" și că "am fost dominați de un schimb
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
schimb? Liberul schimb consistă în libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a oamenilor, ceea ce presupune ridicarea tuturor barierelor protecționiste. Începînd cu 1947, o negociere internațională, un organism, GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), este însărcinat să dirijeze reculul protecționismului și dezvoltarea liberului schimb. GATT reglementează actualmente comerțul internațional. 70% din schimburile internaționale de mărfuri sînt astăzi supuse regulilor GATT. După 1947, volumul schimburilor mondiale a crescut de zece ori, iar nivelul mediu al tarifelor vamale ale principalelor țări industrializate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
creștere a producției și deci a încasărilor și obligă la o scădere a costurilor; * propagarea creșterii economice liberul schimb difuzează creșterea economică a țărilor dezvoltate spre alte zone, trecînd prin transferurile de capital și de tehnologii. Împotriva acestor avantaje, promotorii protecționismului avansează un anumit număr de argumente, prezentate anterior. Mai întîi, ei afirmă că este necesară protejarea industriilor tinere (List) Manoilescu spunea că industriile sînt ca femeile: vor să fie tot timpul tinere -, a industriilor îmbătrînite (Kaldor). Din contra, liberul schimb
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
vor să fie tot timpul tinere -, a industriilor îmbătrînite (Kaldor). Din contra, liberul schimb amenință locurile de muncă din sectoarele non-competitive și favorizează competiția salarială, ceea ce conduce la adoptarea de politici economice de austeritate economică salarială în interiorul țărilor. În fine, protecționismul se justifică, în măsura în care el asigură protecția sectoarelor strategice de care depinde bunăstarea națională (sectoare cu tehnologie foarte avansată, cu un mare grad de ocupare a mîinii de lucru ș.a.). În realitate, se constată un amestec de liber schimb cu o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
el asigură protecția sectoarelor strategice de care depinde bunăstarea națională (sectoare cu tehnologie foarte avansată, cu un mare grad de ocupare a mîinii de lucru ș.a.). În realitate, se constată un amestec de liber schimb cu o anumită doză de protecționism. Discursul tuturor țărilor dezvoltate este net liber-schimbist, dar în practică lucrurile sînt ceva mai complicate. GATT veghează ca practicile comerciale să fie din ce în ce mai mult liber-schimbiste, dar el nu poate împiedica adoptarea anumitor măsuri protecționiste, uneori necesare pentru a limita riscurile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
liber-schimbist, dar în practică lucrurile sînt ceva mai complicate. GATT veghează ca practicile comerciale să fie din ce în ce mai mult liber-schimbiste, dar el nu poate împiedica adoptarea anumitor măsuri protecționiste, uneori necesare pentru a limita riscurile inerente ale unui liber schimb absolut. Protecționismul poate îmbrăca mai multe forme: * un protecționism selectiv (de exemplu cotele impuse pe vînzările de autoturisme japoneze în Franța); * un pretecționism regional (de exemplu tarifele vamale externe comune ale țărilor membre ale Uniunii Europene); * acordul de autolimitare (de exemplu acordurile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
mai complicate. GATT veghează ca practicile comerciale să fie din ce în ce mai mult liber-schimbiste, dar el nu poate împiedica adoptarea anumitor măsuri protecționiste, uneori necesare pentru a limita riscurile inerente ale unui liber schimb absolut. Protecționismul poate îmbrăca mai multe forme: * un protecționism selectiv (de exemplu cotele impuse pe vînzările de autoturisme japoneze în Franța); * un pretecționism regional (de exemplu tarifele vamale externe comune ale țărilor membre ale Uniunii Europene); * acordul de autolimitare (de exemplu acordurile multifibră în domeniul textilelor); * un protecționism deghizat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
un protecționism selectiv (de exemplu cotele impuse pe vînzările de autoturisme japoneze în Franța); * un pretecționism regional (de exemplu tarifele vamale externe comune ale țărilor membre ale Uniunii Europene); * acordul de autolimitare (de exemplu acordurile multifibră în domeniul textilelor); * un protecționism deghizat (reglementări privind igiena, securitatea și normele tehnice). 19.1.3. Expansiunea comerțului internațional 19.1.3.1. Comerțul internațional și producția mondială Comerțul internațional crește mai repede decît producția mondială. Economiile naționale sînt din ce în ce mai deschise unele către altele, ceea ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
înzestrarea relativă diferită cu factori de producție. O companie își va externaliza afacerile sau o parte din ele în țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
afacerile sau o parte din ele în țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
o parte din ele în țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat: * Care este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ele în țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat: * Care este caracteristica cea mai
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
de astăzi? * Ce este economia mondială? * Ce este un crah bursier? * Ce importanță și ce consecințe are internaționalizarea schimburilor? Dar a producției? * În ce constă doctrina liberului schimb în comerțul internațional? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * În ce constă doctrina protecționismului? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * Care sînt avantajele protecționismului? * Care sînt formele protecționismului? * Cum evoluează comerțul internațional în raport cu producția mondială? Dar cu diviziunea internațională a muncii? * Care sînt orientările comerțului internațional contemporan? * Care este structura comerțului internațional actual? * Caracterizați evoluția
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]