3,076 matches
-
ortodocși sunt minoritari. De pildă, în prezent, există în Europa Occidentală peste 700 de parohii ortodoxe românești dintre care 670, pentru că nu dețin propriile lor biserici, se roagă în lăcașuri de cult închiriate sau împrumutate de la creștini catolici, anglicani sau protestanți, fără ca acești români să-și piardă credința lor ortodoxă. Deci, creștinul ortodox lucid și realist poate rămâne fidel Ortodoxiei și atunci când se află în dialog și cooperare cu alți creștini fără a fi fanatic, arogant sau agresiv. Însă cei ce
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
defunct,Un punct devine Terra, un punct e Galaxiaș-ntregul Univers devine-n mine-un Punct !... II. CRISTIAN PETRU BĂLAN - SFINTELE PAȘTI - ÎNVIEREA DOMNULUI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017. Tuturor românilor ortodocși, catolici, protestanți și neoprotestanți, întregii omeniri, li se aduce astăzi Vestea cea mare de către îngerii cerurilor care le cântă și le urează: HRISTOS A INVIAT! Învierea Domnului nostru Iisus Hristos din morți este nucleul credinței creștine mondiale. Aceasta este vestea bună a
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
subestimată. Primul martir al Bisericii, Sf. Ștefan, în rugăciunea de la uciderea sa cu pietre, a mărturisit zicând: "Doamne Iisuse, primește duhul meu ... și Doamne, nu le socoti lor păcatul" (Fapte 7:59-60). Prin ... Citește mai mult Tuturor românilor ortodocși, catolici, protestanți și neoprotestanți, întregii omeniri, li se aduce astăzi Vestea cea mare de către îngerii cerurilor care le cântă și le urează:HRISTOS A INVIAT!Învierea Domnului nostru Iisus Hristos din morți este nucleul credinței creștine mondiale. Aceasta este vestea bună a
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Toate Articolele Autorului „Arta este fiica libertății.” - Schiller Vincent Willem van Gogh (1853-1890) s-a născut în Olanda și a decedat în Franța. A venit pe lume într-o familie de pictori și negustori de artă, tatăl său fiind pastor protestant, iar mama sa având înclinații, în mod special, spre pictură. La data de 30 martie 1852, ea a dat naștere unui copil căruia i-a pus numele Vincent-Villem. Acest copil a murit la puțin timp după naștere, iar în anul
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
spiritualitatea occidentală și cea orientală ortodoxă . Mai mulți sociologi consideră că acceptarea țărilor din Europa Centrală, cum ar fi, de pildă, Republica Cehă și Polonia în NATO și în Comunitatea Europeană, a avut ca motivație o veche tradiție catolică și protestantă, și nu un criteriu sincer de extindere economică și politică. Din acest punct de vedere, țările cu tradiție și spiritualitate ortodoxă, până mai ieri izolate în spatele cortinei de fier a ideologiei comuniste, par să suporte o altă separare, tot ideologică
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
ca niciodată a hinduismuluipe care indianistica a făcut-o cunoscută în Occident. Cu astfel de colegi la seminarul teologic din Tübingen, Hegel avea deja în fața sa trasat un drum asemănător propriului destin cultural: i-l dicta atmosfera vremii. Studiul teologiei protestante se apropie la el de pasiunea pentru studiile orientale, mai ales de indianistică. Conceptul însuși de creștinism se va defini în cadrul lumii spirituale orientale, ca și pentru mulți alți romantici. Creștinismul perceput și încadrat astfel va dobîndi pe de o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
indianiza) poate și trebuie să fie apreciat în mod pozitiv. Este o notă a Adevărului, fără îndoială, dar care, din cauza polemicii anticatolice probabil, era împinsă la extrem, adică pînă la negarea necesității Harului: aici Idealismul se încadra pe linia reformismului protestant. Soluția corectă trebuia să ducă la concluzia necesității recunoașterii atît a efortului omenesc, cît și a Harului, într-o conciliere supremă, aducînd revelația Misterului. Însă, în acest caz, Idealismul nu mai era monism!... Note [1] G. TUCCI, Istoria filozofiei indiene
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
profesori veniți de la Kiev. În replică la Catehismul calvinist, mitropolitul Varlaam publică, în 1645, un catehism ortodox intitulat Răspunsurile la Catehismul calvinesc, opunîndu-se textului tipărit în Transilvania, în 1640. Acesta este urmat de Cele șapte taine, lucrare care respinge pozițiile protestante în această problemă. Opera lui Varlaam, care este doritor să scrie "în limba noastră românească pentru a face cunoscute oamenilor Sfintele Scripturi", este reluată, după aproape un sfert de secol, de mitropolitul Dosoftei care modernizează tipografia de la Iași cu ajutorul unui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
catolicii. În 1697 și 1698 Mitropolitul Teofil, apoi Atanasie, depășesc etapele semnării acțiunii de unire. Ultimul cere ca drepturile să figureze formal într-o diplomă imperială. Va fi necesară întreaga autoritate și amenințările împăratului pentru a-i determina pe nobilii protestanți și catolici din Transilvania să accepte actul din 16 februarie 1699, confirmat în 1701. Acest text acordă clerului ortodox care a acceptat unirea aceleași drepturi și privilegii ca și clerului catolic și îl scutește de dijmă și de prestațiile în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la prețurile fixate de stat și așteptîndu-se ca acestea să poată fi distribuite în deplină proprietate. În iulie 1921, sînt promulgate noi legi pentru Transilvania și Banat, tratîndu-se absolut egal proprietarii români, maghiari sau sași, instituțiile Bisericii ortodoxe, catolice sau protestante. Memoriul adăuga că guvernul regal nu putea fi făcut responsabil de faptul că majoritatea marilor proprietari din Transilvania erau de origine maghiară. Problema Bisericilor cuprinde o discordie care s-a perpetuat de-a lungul timpului: maghiarii se plîng de exproprierile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
află în competiție cu politicile altor puteri. În privința spațiului românesc, Franța se ciocnește de Germania care beneficiază de atuuri de care Parisul nu dispune. Unul din acestea ar fi prezența minorității germane din România, compusă din șvabi catolici și saxoni protestanți. După 1933, această minoritate intră direct în sfera de influență a Germaniei. În 1934, episcopul de Timișoara, însoțit de un deputat de Banat, merge la Hitler să-i aducă omagiile șvabilor. Guvernul român reacționează și ordonă dizolvarea organizațiilor saxone. În
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decît dacă se respectă contractul ce o leagă de stat. Puterea cînd iartă, cînd supraveghează. Reverendul Richard Wurmbrand, care a publicat în 1968 lucrarea Hristos în închisorile comuniste și care a suferit mai mulți ani de detenție din cauza unui prozelitism protestant, își amintește de vorbele lui Gheorghiu-Dej de după ascensiunea sa la conducerea partidului: "Am asistat la o reuniune a popilor ortodocși în prezența lui Gheorghiu-Dej. El li s-a adresat jovial și plin de umor, asigurîndu-i pe toți că el este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un om foarte spiritual, dar... dar e fiziolog. Rectoratul său nu e, se-nțelege, urmarea unei deosebite competențe pedagogice, ci al alegerii pe un an din partea colegilor săi, încît e probabil ca viitorul rector, ales dintre profesorii facultății de teologie protestantă, să ție asemenea un frumos discurs prin care să recomande înlocuirea celor două limbi păgâne prin ebraica, precum d. E. du Bois-Reymond cere mărginirea lor în folosul științelor sale speciale, a celor naturale, poate a fiziologiei îndeosebi. Într-adevăr d. du
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
slujbă. Sentimentele acestea desigur onorează pe confrații noștri; aceasta însă iarăși nu ne privește pe noi, ci pe grupul întreg al liberalilor moderați care, nu credem să mai încapă vreo îndoială, astăzi este împărțit în două, grupușorul Conta-Panu-Verussi și grupușorul protestant. De când cu apariția Scrisorii unui ministru se vorbește despre hotărârea d-lui Teriachiu de a se retrage. Acest zgomot nu s-a confirmat până acuma. Cât despre d-l Conta, care n-ar fi dispus să asculte de povețele accentuate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tron în România și care, după ce citează art. 82 din Constituția noastră, continuă espunînd următoarele: Principele Carol al României e, precum se știe, fără copii. Născut la 1838, crescut în religia catolică, s-a căsătorit, la noiemvrie 1869, cu princesa protestantă Elisaveta de Wied (născ. 1843). În cel dentîi an al căsătoriei i s-a născut familiei domnești o princesă, care muri însă la 1874. După unsprezece ani de căsătorie, {EminescuOpXI 447} principele Carol e în prezent fără urmași și, cu toate că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu componentele confesionale și naționaliste sînt cele ce rezolvă, acolo, imensul angrenaj statal, ci conjugarea magistrală a strategiilor economice, în stare să ofere, doar ele, bunăstare și stabilitate. Existînd, se înțelege, un infailibil garant: sistemul politic de acreditată stabilitate. Romano-catolici, protestanți, neoprotestanți, mormoni și încă atîtea alte denominații: îi trece cuiva prin cap să acceadă la o hegemonie exclusivă care ar putea perturba definitiva armonie statală? Mai întîi, cine i-ar îngădui unei astfel de minți să decidă discreționar? Ieșind, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de amenințătoare în viața noastră de toate zilele. Gîndirea lui Lupasco se revelează ca apropiată de alchimie și de presocratici, dar și de gîndirea religioasă a lui Jakob Boehme 9. Filosofia lui Lupasco a atras și atenția credincioșilor, mai ales protestanți și catolici. Unii ortodocși s-au cantonat într-un refuz net, logica terțului inclus fiind pur și simplu declarată eretică 10. Analiza cea mai profundă a pertinenței logicii terțului inclus și a noțiunii de niveluri de realitate în domeniul teologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
intelectuale, religioase, chiar artistice sunt purtătoare ale unor valori economice. C. Rădulescu-Motru semnalează asemănarea acestui punct de vedere, argumentat de el, cu "afirmările teoreticienilor socialiști" și cu ideile lui Max Weber din Die protestantische Ethik und "Geist" des Kapitalismus (Etica protestantă și spiritul capitalismului). În această din urmă lucrare, este dezvăluită legătura dintre organizarea rațional-capitalistă a muncii (formal) libere și credințele religioase promovate de unele variante protestante (calvinismul, pietismul, metodismul, anabaptismul); adică legătura de dublă influențare dintre spiritul capitalismului, înțeles ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu ideile lui Max Weber din Die protestantische Ethik und "Geist" des Kapitalismus (Etica protestantă și spiritul capitalismului). În această din urmă lucrare, este dezvăluită legătura dintre organizarea rațional-capitalistă a muncii (formal) libere și credințele religioase promovate de unele variante protestante (calvinismul, pietismul, metodismul, anabaptismul); adică legătura de dublă influențare dintre spiritul capitalismului, înțeles ca organizare rațională a muncii profesionale, și etica protestantă concepută ca asceză. Intenția lui Max Weber este de a argumenta ideea după care "funcționarul profesionist" este "stâlpul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrare, este dezvăluită legătura dintre organizarea rațional-capitalistă a muncii (formal) libere și credințele religioase promovate de unele variante protestante (calvinismul, pietismul, metodismul, anabaptismul); adică legătura de dublă influențare dintre spiritul capitalismului, înțeles ca organizare rațională a muncii profesionale, și etica protestantă concepută ca asceză. Intenția lui Max Weber este de a argumenta ideea după care "funcționarul profesionist" este "stâlpul de rezistență al statului modern și al economiei moderne din Occident"227. Punctul de vedere al lui Max Weber în privința muncii profesionale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
munca profesională în general, ca necesară în evoluția formelor muncii. E drept, cauza acestui fapt nu o găsim în determinarea "energetică" a culturii poporului, ci într-un complex de fenomene, între care și asceza creștină concepută și practicată în mediile protestante. Asceza este, am putea spune, și o stare sufletească. Prin urmare, temeiul muncii profesionale este și de natură sufletească, iar munca profesională devine modul însuși de activare a unui fond de aptitudini. Spiritul capitalist modern și chiar cultura modernă, socotește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o componentă a lor ideea de profesie originată în spiritul ascezei creștine. Într-un fel, odată impusă în cadrele culturii moderne, "ideea de profesie" se realizează în profesia ca atare, în vocație. Vocația are, desigur, în contextele prezentate în Etica protestantă și spiritul capitalismului, o conotație religioasă: ea reprezintă munca profesională ca singurul mijloc de a dobândi siguranța stării de grație, a "poziției" lumești care să fie în acord cu grația divină. Vocația apare, în mediile protestante, ca exteriorizare a credinței
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
contextele prezentate în Etica protestantă și spiritul capitalismului, o conotație religioasă: ea reprezintă munca profesională ca singurul mijloc de a dobândi siguranța stării de grație, a "poziției" lumești care să fie în acord cu grația divină. Vocația apare, în mediile protestante, ca exteriorizare a credinței potrivit căreia, neștiut de nimeni, Dumnezeu împarte grația și mântuirea; ea este o exteriorizare ce devine, prin raționalizare (conștientizare perpetuă a sensului divin al vieții omenești), muncă profesională. C. Rădulescu-Motru citează lucrarea lui Max Weber pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Filosoful român își propune să dovedească rolul de vehicol al noului pe care-l poartă vocația, în ordinea de finalitate a lumii. Prin urmare, încadrarea ontologică a vocației este sensul reconstrucției personalist-energetice. Sociologul german își propune să dezvăluie rolul eticii protestante în geneza spiritului capitalismului. Conceptul vocației, deși diferit în cele două închideri teoretice, cuprinde și sensuri comune. În primul rând, fondul reconstrucției acestui concept este comun: reprezentarea rolului trans-economic al muncii profesionale și a necesității de a exersa vocația în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
9, Editura Minerva, București, 1980. VLADUȚESCU, Gheorghe, Deschideri către o posibilă ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. VLADUȚESCU, Gheorghe, O istorie a ideilor filosofice, Editura Științifică, București, 1990. VLADUȚESCU, Gheorghe, Bufnița Minervei, Editura Științifică, București, 1996. WEBER, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de Ihor Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Lecții și convorbiri despre estetică, psihologie și credința religioasă, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Însemnări postume, 1914-1951, traducere de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]