1,396 matches
-
Christoph Klein, Biserica Evanghelica CĂ; 4. episcop Kalman Csiha, Episcopia Reformata din Ardeal; 5. P.S. Calinic Argatu, episcopul Argeșului și Muscelului; 6. P.S. Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos; b) Ordinul național Pentru Merit în grad de Ofițer: ... 1. pr. protopop Cosmuta Ioan, localitatea Surdesti, județul Maramureș; 2. pr. protopop Țânco Ioan, Protopopiatul Greco-Catolic Brașov; 3. pr. Emilian Groseroiu, Olanesti; c) Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler: ... 1. pr. Ioan Ghiurco, Protopopiatul Ortodox Zalău, județul Sălaj; 2. pr. Harsan
DECRET nr. 560 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Secretariatului de Stat pentru Culte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131700_a_133029]
-
Episcopia Reformata din Ardeal; 5. P.S. Calinic Argatu, episcopul Argeșului și Muscelului; 6. P.S. Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos; b) Ordinul național Pentru Merit în grad de Ofițer: ... 1. pr. protopop Cosmuta Ioan, localitatea Surdesti, județul Maramureș; 2. pr. protopop Țânco Ioan, Protopopiatul Greco-Catolic Brașov; 3. pr. Emilian Groseroiu, Olanesti; c) Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler: ... 1. pr. Ioan Ghiurco, Protopopiatul Ortodox Zalău, județul Sălaj; 2. pr. Harsan Aurel, localitatea Fantanele-Cacova, județul Sibiu; 3. pr. protopop Farcaș
DECRET nr. 560 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Secretariatului de Stat pentru Culte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131700_a_133029]
-
pr. protopop Țânco Ioan, Protopopiatul Greco-Catolic Brașov; 3. pr. Emilian Groseroiu, Olanesti; c) Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler: ... 1. pr. Ioan Ghiurco, Protopopiatul Ortodox Zalău, județul Sălaj; 2. pr. Harsan Aurel, localitatea Fantanele-Cacova, județul Sibiu; 3. pr. protopop Farcaș Ioan, Mitropolia Română Unită cu Romă; 4. Elek Tokes, director, Secretariatul de Stat pentru Culte; 5. pr. consilier Simion Sasaujan, Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului și Fagarasului; 6. Ierusalima Ghibu, stareța Mănăstirii Rameti, județul Albă; 7. Eufrasia Poiana, stareța Mănăstirii
DECRET nr. 560 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Secretariatului de Stat pentru Culte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131700_a_133029]
-
8, județul Brașov. 89. Laurențiu Cristian-Viorel, născut la 25 martie 1970 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Ironin și Cornelia-Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 85748 Garching, Neufahrnerstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, str. Protopop Moldovan nr. 33, județul Sibiu. 90. Nicula Radu, născut la 4 martie 1964 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Ion și Angela-Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 52249 Eschweiler, Roherstr. 9, cu ultimul domiciliu din România în București
HOTĂRÂRE nr. 661 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143332_a_144661]
-
Mănăstirii Sinaia, județul Prahova; - Ana Gabriela I. Danovski, solist balet; - Carmen Nicoleta I. Dobrescu, regizor de operă; - Lucia I. Dragan Cicoara, solist vocal opera; - Mircia A. Dumitrescu, grafician, profesor universitar; - Pompeiu E. Harasteanu, artist liric; - Daniel Friederich Klaus Herbert, preot protopop; - Halil H. Ismet, imam; - Carol St. Litvin, dirijor; - Cristian-Marius C. Munteanu, pastor Iași; - Rodica Gabriela Nazarie, pictor scenograf; - Vasile (Victorin) Ț. Oanele, preot-calugar, starețul Mănăstirii Sihăstria, comuna Vânători Neamț, județul Neamț; - Anghel (Arsenie) V. Papacioc, preot-monah, starețul Mănăstirii Sfântă Maria
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
relațiile oficiale și În opera sa științifică. În 25 ianuarie 1942 părintele notează În jurnalul său: “Încep să adun material pentru a-mi româniza numele ca să revin la cel original - Mihail.” Pe baza documentelor, se precizează că În anul 1835, protopopul Sculenilor Mihail Sineacevschi adaugă terminațiunea “ovici” străbunului, preotul Dumitru, fiul lui Alexandru, fiul lui Mihail, toți preoți. Aceste documente i-au permis părintelui să revină la numele străbun de Mihail. În volumul editat de Colecția “Ginta Latină” În 2005 au
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
socială ale statului român. a. Câteva aspecte istorice despre Episcopia Caransebeșului Primul cârmuitor al acestei eparhii a fost episcopul Ioan Popasu (1865-1889). Era originar din Brașov, a făcut studii la Brașov, Sibiu și Cluj, iar teologia la Viena. A fost protopop la Brașov și colaborator apropiat al Mitropolitului Andrei Șaguna. Ca episcop la Caransebeș, deși a avut de luptat cu greutățile începutului, a reușit să înființeze un Institut Teologic Pedagogic, a ridicat o reședință, a înființat o tipografie eparhială, precum și Foaia
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pe lângă ce a urmat... Niște pârdalnice de ciori veneau în stol și se așezau pe turlele Goliei. Că ar fi venit una-două mai treacă meargă, da’ ele veneau cu stolul. Era prea de tot. Așa că, într-o bună zi: „... mergând protopopul la biserica Goliei spre a face inspecție,... ” te-a găsit „în halat, cu o pușcă în mână, trăgând în ciorile de pe crucea bisericii. Protopopul, uimit de această nelegiuire,... întreabă: Da’ bine, diacone, unde s o mai văzut față bisericească umblând
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
meargă, da’ ele veneau cu stolul. Era prea de tot. Așa că, într-o bună zi: „... mergând protopopul la biserica Goliei spre a face inspecție,... ” te-a găsit „în halat, cu o pușcă în mână, trăgând în ciorile de pe crucea bisericii. Protopopul, uimit de această nelegiuire,... întreabă: Da’ bine, diacone, unde s o mai văzut față bisericească umblând cu pușca?” Tare mă tem însă, că n-ai tăcut din gură. De-acuma era tot una dacă tăceai sau dacă ziceai ce-ți
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
a avut nenorocul să treacă prin asemenea nenorocire. În scurtă vreme, însă, ți-a venit ideea să deschizi și un debit de tutun, pe lângă alte munci pe care le făceai. Și unde? Tocmai în mijlocul târgului, încât, într-un raport al Protopopului C.Buțureanu, se spunea, printre altele, că te îndeletniceai cu meseria de „brevetariu la Monopolul tutunului în această urba Iași, strada Primăriei”. La 4 noiembrie 1872, dădeai un anunț în ziarul „Noul curier român”, cum că: „Localul meu de debit
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de omenie, P.S. Corneliu este hărăzit realizării unei mărețe și nobile misiuni. Doctor în științe teologice are o operă interesantă dar misiunea sa pe pământ este de păstor pentru credincioșii ortodocși. Cele 5 protopopiate din județul Vaslui, au acum preoți protopopi de mare nădejde,nimeriți pentru aceste funcții și locuri. Mă bucur și m-am bucurat de atenția și prietenia Sa și întorc totul cu asupră de măsură. LA POPAS ANIVERSAR Profesorul Dumitru Marin împlinește vârsta psalmistului, de care regele David
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
acceptare a catehismului calvin, care însemna printre altele înlăturarea icoanelor, crucilor și sfintelor taine, a postului de miercuri și vineri. De asemenea, convocarea sinodului se făcea cu avizul superintendentului calvin care participa la sinod adus fiind pe umeri de patru protopopi români. Umilința românilor și a bisericii lor avea să culmineze în 1566 când ungurii, sașii și secuii reuniți în Unio Trio Naționem aveau să decreteze că drepturile cetățenești nu aparțin naționalităților ci unor anumite confesiuni religioase, adică numai catolicilor și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în perioada de dinainte de școala primară, grădina aceasta fructiferă și cu vegetația nebună mi s-a păstrat în memorie ca ceva tropical: abundență, libertate, obscuritate. Bunicul meu matern, protopopul Theodor Cotuțiu (1854-1930), care fusese mai întâi preot în satul lui de origine, Diug (mai târziu, i s-a schimbat numele în Dumbrăvița), se trăgea dintr-un neam de popi din tată în fiu. Cam bețivi se pare, spre deosebire de dânsul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să obosesc la violul Nadinei: propria mea spermă contribuia din belșug la plăcerea estetică), Ionel Teodoreanu etc. mă desfătau. Din biblioteca parohială ortodoxă din Aiud, am citit Icoane de lemn, Poarta neagră și Cimitirul Buna-Vestire: mama era prietenă cu soția protopopului, om „luminat“, care intenționa să introducă orga în catedrala, prin strădania sa în construcție atunci, în mijlocul orașului împlântată - și ca să-l românizeze. Probabil era aderent politic al lui Octavian Goga, fiindcă sub guvernarea Goga-Cuza a propus tatălui meu postul de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
comunicativ ca celălalt, deși am impresia că politică și idei am discutat îndeosebi cu dânsul. Legionar era și profesorul de religie, tânăr ca și comilitonii lui, scund și prietenos, atribuind „vastele“ mele cunoștințe împrejurării că mă trăgeam dintr-un venerabil protopop. Mă bucuram îndeobște de atât de mare prestigiu datorită „culturii“ mele neobișnuite, probată mai cu seamă prin tezele la istorie, română și franceză, încât (ceea ce mi s-a întâmplat apoi și la Cluj) profesorii nu mă mai scoteau la lecție
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
după cum a observat cu admirație un școlar cu două clase deasupra mea. Confuziei din primele luni după ce mă instalasem la Cluj poate să-i fie atribuită și vizita, cu scop literar, pe care am făcut-o preotului dr. Elie Dăianu, protopop greco-catolic și fost președinte (sau vicepreședinte) al Senatului în epoca ce a urmat Unirii din 1918. Îl zăream uneori, de copil încă, pe străzile Clujului, cu statura lui dreaptă, dar mlădioasă, impunătoare, cu barba lui albă, patriarhală, masivă (ca a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
situa casa stăpânei grădinii, casa mea de naștere. Fațada instituției medicale actuale privea spre „Școala normală de fete“, devenită sub comuniști liceul „Nicolae Bălcescu“. Într-o vară, mi-am petrecut vacanța la niște rude prin alianță ale părinților mei, familia protopopului greco-catolic din Târgu-Lăpuș, care beneficia acolo de o reședință parohială „cu pretenții“, nici moșia lor nefiind departe. Călătorisem cu trenul (sau cu autobuzul?) până la Prundul Bârgăului, unde mă aștepta trăsura lui cu doi cai. Eram pentru întâia oară la țară
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mă cam plictiseam. Despre protopopeasă, bogată fiică de notar, se spunea că maică-sa (am avut prilejul să o cunosc atunci: o foarte bătrână, trufașă, rece cucoană de Ardeal din alte vremuri) ar fi făcut-o cu „sluga“, vizitiul. Fiica protopopului, mai mare cu vreo trei ani decât mine, blondă, înaltă, agreabilă, împroșcând cu haz ironia - și-ar fi pus mai bine în valoare frumusețea dacă n-ar fi fost atât de voluntară, ceea ce dădea bărbiei ei un aer viril -, venise
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
propria-mi spaimă nativă, umbra mea cea de toate zilele. Nu numai în casa lor recent aranjată, luminoasă, confortabilă, într-o clădire nouă cu două-trei etaje de pe strada General Grigorescu (soția lui Grigore Popa, mică și neînsemnată, era fiică de protopop ortodox, bogat, din Oradea și-i fusese colegă la universitate) mă simțeam atât de bine, ci și în lungile plimbări ce le făceam cu dânsul prin parcurile înflorite și parfumate. Când mi-am dat bacalaureatul, m-a însoțit și m-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de intrarea armatei ungare. Populația română s-a retras, în majoritate, în case, și a lăsat în grija șefilor ei ecleziastici întâmpinarea noii conduceri: la intrarea în Cluj, guvernatorul Horthy a fost salutat de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu și de protopopul Nicolae Colan, desemnat de episcopul ortodox: amândoi au accentuat promisiunea de a fi buni cetățeni ai noii patrii și s-au rugat la Dumnezeu pentru binecuvântarea guvernatorului. Nu s-a întâmplat la fel cu protopopul greco-catolic de la Târgu-Mureș, pe care
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
greco-catolic Iuliu Hossu și de protopopul Nicolae Colan, desemnat de episcopul ortodox: amândoi au accentuat promisiunea de a fi buni cetățeni ai noii patrii și s-au rugat la Dumnezeu pentru binecuvântarea guvernatorului. Nu s-a întâmplat la fel cu protopopul greco-catolic de la Târgu-Mureș, pe care - după câte își amintește Nagybaconi Nagy Vilmos - mulțimea l-a huiduit, când în discursul său de bun-venit a spus că ziua intrării armatei ungare nu însemna sărbătoare pentru români. Când, în 2010, la expoziția organizată
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
locuite de români, tineri români au fost bătuți sau obligați să "sărute sfântul pământ unguresc". Cum arăta la nivel local o asemenea judecată populară ne poate ilustra un caz mult pomenit, petrecut la Huedin (Bánffyhunyad). Versiunile istoriografice privitoare la moartea protopopului ortodox Aurel Munteanu și a polițistului local Nicula Gheorghe diferă în puncte esențiale; versiunea memoriei locale se datorează datelor culese de doi cercetători etnografi unguri, Fülemile Ágnes și Balogh Balázs. Într-un singur punct concordă: Munteanu, nepopular printre maghiarii localnici
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
căpităniilor de poliție, ale prefecturilor și ale secretariatelor generale aparținând organizațiilor partidului transilvan, fac referiri la faptul că, printre propagandiști, numărul pastorilor reformați era frapant de mare. De pildă, la Huedin șeful organizației locale a Partidului Transilvan (Erdélyi Párt-EP) era protopopul Bokor Márton, care, prin anii douăzeci, împreună cu arhitectul Kós Károly și cu Kecskeméti István (din partea Partidului Popular) luase parte la organizarea Partidului Popular Maghiar Transilvan, ca alternativă progresivă a Partidului Național Ungar (Országos Magyar Párt - OMP). La Odorheiul Secuiesc președintele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și administrația civilă: "În toate satele s-a bătut toba pentru a-i chema pe greco-catolici la primărie, unde li s-a dat ordin să se lepede de confesiune, altminteri îi aștepta transferul peste graniță" - astfel se plângea episcopului său protopopul din Ghimeș Făget (Gyimesbük), care îl informa și despre situația disperată în care se găsea din cauza confesiunii fiului său, student la Academia de științe economice din Cluj. Preotul din satul Poian (Kézdiszentkereszt) îi comunicase episcopului Dudás Miklós: "Sper să părăsesc
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ungare?"75. Asta chiar în condițiile unei anumite pauperizări a sistemului instituțional al Bisericii Reformate. Rămăseseră aproape 200 de mii de reformați în Transilvania de Sud: partea care le revenea din întregul Bisericii Reformate din Transilvania era condusă temporar de protopopul de Teiuș, Nagy Ferenc, cu competențe de locțiitor episcopal. Funcționarea eparhiei reformate Piatra Craiului a fost recunoscută de statul român abia în anul 1926, constituirea oficială a acesteia având loc în 1939 (episcopul Sulyok István fusese doar tolerat de putere
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]