1,502 matches
-
de atâtea interdicții? Mai e puțin ca să ni se spună ce avem voie să facem, nu ce nu avem voie. Realitatea dovedește că teoria raiului a existat numai în imaginația noastră... Tăceam. Îl priveam; gândeam că a fost adus de Providență. Și mă gândeam că nimeni n-ar crede. Nu mai avea nimic din siguranța îndârjită a celui din tinerețe, când îmi perora sub amenințări despre vremurile de aur ce vor veni și pentru grăbirea cărora îmi solicita „concursul”. Omul continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și râzând și legănându-și șoldurile, izbind apăsat cu piciorul în podeaua camerei mele, jucându-și în palme monedele al căror clinchet se amesteca cu acela al joljol-ului, clopoțelul impus evreicelor. Era și timpul ca Salma să rămână însărcinată, căci Providența făcuse ca Warda să fie deja, deși ascunsese cu grijă treaba asta de teamă să n-aibă necazuri. Când se descoperi acest lucru, două luni mai târziu, problema era care din ele va avea un băiat, iar dacă amândouă aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
trupul prea greoi îi stătea prăvălit. Să fi fost din milă, lehamite sau pur și simplu din întâmplare că Astaghfirullah s-a hotărât deodată să-și întrerupă violenta critică pentru a-și relua rugăciunile? Unchiul meu a văzut aici intervenția Providenței. Astfel că, de îndată ce șeicul rosti: „Mărturisesc că nu există altă divinitate în afară de Dumnezeu, iar Mohamed este trimisul Său“, Khâli profită de ocazie pentru a sări de la locul lui și a da semnalul de plecare spre cimitir. Femeile însoțiră giulgiul până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
zi revin în amintirile lor bucuriile, obiceiurile, o anume mândrie mai cu seamă, lucruri pe care nu le vor regăsi în pribegie. Singura lor rațiune de a trăi este de a se gândi că în curând, datorită marelui sultan sau Providenței, își vor regăsi casa, culoarea pietrelor ei, miresmele grădinii ei, apa fântânii ei, intacte, neschimbate, ca în visele lor. Ei trăiesc astfel, vor muri astfel, și fiii lor vor face la fel după ei. Poate că va trebui să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și Raiul care îmi este făgăduit, viața nu e decât o traversare. Nu mă duc nicăieri, nu râvnesc nimic, nu mă agăț de nimic, mă încred în pasiunea mea de a trăi, în instinctul meu de fericire, cât și în Providență. Oare nu asta ne-a unit? Am lăsat în urmă fără să șovăi un oraș, o casă, o viață, ca să-ți urmez calea, ca să-ți ocrotesc înverșunarea. — Și acum, pentru ce ai încetat să mă urmezi? M-am săturat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care mă ademeneau. ANUL RĂPIRII 924 de la hegira (13 ianuarie 1518 2 ianuarie 1519) Din lunga mea retragere la țară, presărată totuși cu meditații și preumblări tăcute, am ieșit lipsit de certitudini. Perisabile erau toate orașele; feroce, toate împărățiile; insondabilă, Providența. Singurele lucruri care mă consolau erau creșterea apelor Nilului, hora aștrilor și nașterea sezonieră a puilor de bivol. Când a venit clipa plecării, mi-am întors privirile spre Mecca. Se impunea să fac un pelerinaj o dată în viață. Deoarece Nur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aținti arătătorul spre mine. — Ceea ce spuneți Ne încurajează. Bovadiglia a avut mână norocoasă. Sunteți pregătit să Ne slujiți? Am îngăimat o formulă de încuviințare. A luat act, nu fără a face o mutră oarecum ironică: — Să primim cu resemnare hotărârile Providenței! Continuă apoi, într-un debit accelerat, urmat cu trudă de tălmaci: — Sfetnicul Nostru, messer Guicciardini, v-a spus câteva cuvinte despre însemnătatea a ceea ce Noi așteptăm de la dumneavoastră. Vă vom vorbi despre aceste lucruri la momentul cuvenit. Rețineți doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
moschee din Fès, din Cairo sau din Tombuctu, cu mintea tulburată de o lungă noapte de veghe? Deodată, în miezul îndoielii mele, se înălță iarăși glasul pontifului, care mă apostrofa: — Iar tu, fiule al Nostru mult-iubit, tu, Giovanni-Leone, pe care Providența te-a desemnat între toți oamenii... Giovanni-Leone! Yohannes-Leo! Niciodată nimeni din familia mea nu se mai numise vreodată astfel! Multă vreme după sfârșitul ceremoniei, tot suceam și răsuceam litere și silabe în cap, în gură, când în latină, când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lăsat în lanțuri pe fundul unei cale; te regăsesc prosper și strălucitor. — Alhamdulillah! Alhamdulillah! Dumnezeu a fost darnic cu mine! Nu mai mult decât meriți! Dau mărturie că nici măcar în momentele cele mai cumplite n-ai rostit vreun cuvânt împotriva Providenței. Eram sincer. Curiozitatea mi-o păstram totuși intactă. — Cum ai izbutit să ieși de acolo atât de repede? Datorită mamei mele, Dumnezeu să binecuvânteze țărâna care o acoperă! Ea îmi repeta mereu aceste vorbe pe care le-am ținut minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
promisiunii făcute, și, înainte chiar să-și fi descleștat buzele, ochii lui mă compătimeau deja. Cum șovăia să-mi spună veștile aflate, eram dator să-l fac să capete curaj: — Nu poți reproșa unui mesager lucrul de care răspunzătoare este Providența. Adăugând apoi, cu un zâmbet prefăcut: — Când ți-ai părăsit familia de ani buni, nu te poți aștepta la nici o veste bună. Chiar dacă mi-ai spune că Nur a mai făcut un copil, tot nenorocire s-ar chema. Socotind de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
S-a îndreptat ușor în jilț, iar chipul i s-a îngrijorat brusc. M-a fixat cu intensitate. — Noaptea trecută am stat îndelung de vorbă, Francesco și cu mine. Nu-mi poate da multe sfaturi în materie de religie, dar Providența a adăugat funcției mele pe aceea de cârmuitor al unui stat și de proteguitor al scaunului Sfântului Petru dinaintea încălcărilor produse de puterile vremelnice. În această privință, sfaturile lui Francesco îmi sunt de mare preț, ca și ale dumitale, Leon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
am târât în el frații, verii, pe tinerii din episcopia mea. Nu mai pot fugi de el, chiar de m-ar duce drept la osândirea de pe urmă. Cât despre tine, tu n-ai fost amestecat decât dintr-un capriciu al Providenței. La Neapole, un puști ne-a dus la vila lui Abbad și doar când acesta a venit să ne deschidă poarta, Hans ne-a părăsit. Am fost gata-gata să-i exprim dorința mea de a-l revedea într-o bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
citisem așa ceva nu demult, doar că nu mai îmi aminteam pe unde întâlnisem textul acela. — Cât vorbeam, m-am gândit la o chestie, surâse popa. O aveam mai de mult în cap, dar acu’ mi s-a deslușit, privindu-te. Providența mi te-a adus la intersecție. De nu era nebuneala asta cu circulația, poate treceam și nu te vedeam. Pierdut erai. Dar așa... Proiectul e următorul. Și se porni pe construcție. Voia să scoată o revistă pentru bărbați cu specific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
crezi că eu aș putea să devin tată? Probabil că mi-a citit perplexitatea pe chip, fiindcă s-a grăbit să adauge: — Nu vreau să spun tată biologic, fiindcă mă veți fi văzînd voi cam pricăjit, Însă, mulțumesc lui Dumnezeu, providența a binevoit să mă Înzestreze cu potența și forța virilă a unui taur de Miura. Mă refer la un alt fel de tată. Un tată cumsecade, știi dumneata. — Un tată cumsecade? — Da. Ca al dumitale. Un bărbat cu cap, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fierbinte și mintea rece. Codul seducătorului. Fermín se pregătea să-mi detalieze particularitățile și aspectele tehnice ale artei seducției, cînd sună clopoțelul de la ușă și l-am văzut intrînd pe prietenul meu Tomás Aguilar. Un fier roșu Îmi străbătu inima. Providența mi-o refuza pe Bea, Însă mi-l trimitea pe fratele ei. Funest herald, mă gîndii În sinea mea. Tomás avea o Înfățișare sumbră și un aer oarecum descurajat. — Teribil aer funerar ne aduceți, don Tomás, comentă Fermín. Veți accepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de scăpare, Oderic m-a lăsat într-o luntre, în care a coborât și el cu câțiva dintre oamenii săi și ne-am îndreptat spre uscat. Atinserăm malul după nesfârșite primejdii și când simții pământul sub picioare, am îngenunchiat mulțumind Providenței care mă apărase. Țărmul părea nepopulat. Nu văzuserăm nicio locuință care să ne adăpostească, nici un drum care să ducă spre un loc mai ospitalier. Înaintea noastră se ridica un munte înalt ale cărui poale coborau deadreptul în mare. Aici, nemernicul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de scăpare, Oderic m-a lăsat într-o luntre, în care a coborât și el cu câțiva dintre oamenii săi și ne-am îndreptat spre uscat. Atinserăm malul după nesfârșite primejdii și când simții pământul sub picioare, am îngenunchiat mulțumind Providenței care mă apărase. Țărmul părea nepopulat. Nu văzuserăm nicio locuință care să ne adăpostească, nici un drum care să ducă spre un loc mai ospitalier. Înaintea noastră se ridica un munte înalt ale cărui poale coborau deadreptul în mare. Aici, nemernicul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
ataca urși și lupi pe care-i prindea și-i sfâșia 69 cu mâinile goale mâncându-le carnea. A rătăcit astfel din loc în loc, prin Franța, primejduindu-și viața în fel și chip, dar apărat fiind întotdeauna de către o misterrioasă providență. Acum însă îl vom lăsa pe Roland aici pentru o vreme spre a vedea ce s-a mai întâmplat cu Zebrino și Isabela după ce s-au despărțit de el. Prințul și frumoasa sa mireasă au așteptat, după cum le fusese înțelegerea
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
și criticii, singura triadå capabilå så caute nemanifestatul și så-l exorcizeze, aruncându-l în vâltoarea confruntårii concrete. Fårå så-și dea seama, fiecare se supunea aceluiași ritual al împårtåșirii. Nu că cel religios, izvorât din necesitatea ascunderii lase în umbră unei providențe, care și-a asumat påcatul generic contrazicându-și întregul efort de încredințare, de reconștientizare a creației, ci o dezvelire a spectrelor incandescentei în ființårii, håurile interne descoperindu-și putință sau necesitatea acordårii la rezonanță logosului, spontan, firesc: “Ochii? nu-i
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
care i le oferea asasinarea unui perechi, l-au apucat fiori de excitare și și-a amintit de Delores și bărbatul acela în poziția 69. Apoi Duane i-a pomenit unui barman faptul că lucra pentru Variety International - teritoriul tăticului. Providența. Coleman s-a apropiat de George și Duane, având asupră-i o mică combinație mortală pe care o făcuse chiar el: capsule de secobarbital cumpărate de la Roland Navarette și stricnină de la farmacie. Doi la unu - barbiturice și otravă - și găuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a scăpat, a furat altă mașină, apoi a sunat la Circulație, pretinzând că e partenerul detectivului. Unul din numele care i-au fost citite de pe listă era cel al lui Augie Duarte. Coleman a decis că era vorba iarăși de providență și a ales pe loc victima cu numărul patru. S-a deplasat la casa lui Gordean de pe plajă, l-a văzut pe Upshaw, s-a ascuns și l-a auzit pe Gordean discutând cu una dintre gorilele lui. Codoșul, expert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
erotice" se voiră "poeți" și-mi dădură asaltul de rigoare, pe rând, bineînțeles, căci fiecare ținea ca secretele lui să rămână întrradevăr secrete! ― Mă, n-auzi, apelez la tine, fiindcă numai tu poți să mă-nțelegi și să m-ajuți! Providența a vrut să apari în calea mea și ne-a făcut colegi... ("Nu ne-ar fi făcut, mai bine!" îi răspundeam eu în gând, căci bănuiam concluzia acestei introduceri.) Mă... e ziua ei, mă... și ce-ar putea s-o
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
propriul său răstimp de viață, dar, pentru un moment, ochii li se luptară în tăcere. — Știu că, în adâncul inimii, probabil sunteți nedumerit de lucrurile pe care le spun, fiindcă acum îl serviți pe Seniorul Nobunaga. Vă înțeleg sentimentele. Dar Providența l-a adus în mod vădit pe scenă pentru a îndeplini o misiune dificilă. Nici dumneavoastră, și nici Seniorul Ieyasu nu aveți acea fire necesară pentru a ieși din situația actuală, și nici credința de a vă putea ridica mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o muncă de sisif, piei și trupuri au fost invadate de o lumină orbitoare. -E lumina de dincolo!... șopteau jalnicele... ascunzându-se una în spatele celeilalte. Dar acea lumină a făcut ca obositele „făpturi” să-și găsească grabnic pielea pregătită de Providență. Numai că unele piei erau ciuruite... și... când simți că ți se scurge sufletul, e pentru că ai nimerit într-o astfel de piele. Lumina orbitoare s-a stins. Moartea ți-a luat în dinți trandafirul însângerat și a început să
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
descopere acolo răspunsul la preocuparea lor. Unele femei sărace, când sunt obligate să ia o hotărâre, se duc În piața publică pentru a culege, În fuga mare, cea dintâi frază auzită, pe care o tălmăcesc ca pe o indicație a Providenței. — Terken Hatun m-a Întrebat astăzi dacă taqvim-ul ei pentru luna TÎr e gata, spune În seara aceea Djahane. Omar Își plimbă privirea spre depărtări: — Am să i-l pregătesc la noapte. Cerul e strălucitor, nu se ascunde nici o stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]