569 matches
-
de care nici Dacia n-a rămas neinfluențată. Mai importantă pentru provincia romană carpato-danubiană pare să fi fost marea incursiune a dacilor liberi sub domnia împăratului Commodus (180-192), care s-au extins și in interiorul Daciei, unde „s-au agitat provincialii”Sub acești „provinciali" ar fi greu a nu recunoaște în primul rînd tocmai populația autohtonă și apoi și o bună parte dintre „coloniștii" daco-romani veniți din alte zone ale imperiului. Cu acest prilej, guvernatorul provinciei C. Vettius Sabinianus a încercat
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
Dacia n-a rămas neinfluențată. Mai importantă pentru provincia romană carpato-danubiană pare să fi fost marea incursiune a dacilor liberi sub domnia împăratului Commodus (180-192), care s-au extins și in interiorul Daciei, unde „s-au agitat provincialii”Sub acești „provinciali" ar fi greu a nu recunoaște în primul rînd tocmai populația autohtonă și apoi și o bună parte dintre „coloniștii" daco-romani veniți din alte zone ale imperiului. Cu acest prilej, guvernatorul provinciei C. Vettius Sabinianus a încercat să pacifice un
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
Lat. 380 29’ S, Long 0620 17’ W, pescaj maxim = 11.21 m se găsește în provincial Buenos Aires la 650 km de oraș. Linia de încărcare pentru zona de vară. Caracteristici maxime: cel mai mare vapor care a folosit portul a fost “FELIX” cu: lungime 267.6m, lățime 39.04m, pescaj 16.71m, tonaj brut 65579 grt
Portul Bahia Blanca () [Corola-website/Science/307405_a_308734]
-
precum "Zissu", "Cina", "Lafayette" și alte câteva precum "La Răcaru", "Băneasa", "La Șosea" ori "Roata lumii" erau la mare căutare. Aici poposeau seară de seară orchestre care susțineau programe atât de bune încât publicul sorbea spectacolul "pe nerăsuflate". Pentru un provincial precum Cristian Vasile, îndrăgostit până peste cap de muzică, împătimit chiar, hotărât să-și urmeze visul și de a deveni cântăreț de operă, ispita a fost cu atât mai mare, oferindu-i-se două extreme: glorie și năpastă. A gustat
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
că Papirusul Giessen nu este , ci un edict suplimentar ce acorda cetățenie romană imigranților barbari, dacă nu erau deditici. Motivațiile lui au fost: a) motivul religios - dorința de a crește numărul celor care venerau zei romani, ceea ce nu se aplică provincialilor de rând care deja adorau aceiași zei ca și romani; dar se aplică în cazul colonizării recente a barbarilor; b) clauza repetată în rândul 6 nu era aplicabilă pentru locuitorii imperiului, ci doar pentru imigranți ocazionali. Totuși, Bickermann a recunoscut
Constitutio Antoniniana () [Corola-website/Science/302699_a_304028]
-
ci doar pentru imigranți ocazionali. Totuși, Bickermann a recunoscut 3 tipuri de deditici. Un tip de deditici erau oamenii eliberați, plasați în case de Lex Aelia Sentia, altul erau barbarii ce s-au predat singuri, și după “Gainaische Begriff”, toți provincialii erau deditici. Tot el a distrus și teoria lui Meyer, arătând că numele Aurelius nu era necesar folosit decât în documente oficiale, și că “tributum capitis” nu era o marcă a dediticilor. Inițial s-a crezut că dediticii nu ar
Constitutio Antoniniana () [Corola-website/Science/302699_a_304028]
-
imperium, avea atribuții juridice la Romă. Supraveghea procesele și întocmea listele cu jurați. Dispunea de doi lictori la Romă și avea drept să se așeze pe scaunul curul. Din secolul III î.Hr., a apărut praetor peregrinus, însărcinat cu litigiile dintre provinciali și dispunea de 6 lictori. Edilii, magistrați inferiori, erau de două tipuri-curuli-patricieni și plebei. Chestorii erau aleși de comitia tributa, indeplineua un pas către cariera politică și puteau accede la Senat. Aveau că atribuții administrarea tezaurului public și supravegheau arhivele
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
lui Caracalla care generaliza cetățenia romană în imperiu. Scutirea anterioară de tribut cade în desuetudine, cetățenii fiind chemați solidar să contribuie la satisfacerea nevoilor celor doi consumatori de baza ai statului. S-au menținut cele două tipuri de impozite pentru provinciali : "tributum" pe proprietatea de pământ și "capitatio", fiind plătite în bani și în natură. Se vor accentua mutațiile sociale. Raportul între cetățeni și non-cetățeni se modifică în favoarea primilor, cetățenia romană devenind o povara fiscală și militară. Apar barbari la granița
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
în presă, chiar și de Villemessant s-a arătat în dezacord cu umorul lor cinic, dar s-au bucurat de aprobarea unui public care dorea în primul rând să fie distrat și care se recruta în mare parte din rândurile provincialilor și străinilor veniți în orașul luminilor pentru a vizita Expoziția Universală. Noua stea a teatrului a devenit Hortense Schneider (1833-1920), o tânără cântăreață fără educație muzicală, dar având deja un trecut foarte aventuros pe scenele din provincie. Veniturile bune din
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
de studii de teologie, filosofie, logică și retorică, a fost trimis să-și desăvârșească instruirea la Köln, la ο celebră școală înființată de Albert cel Mare, apoi la Strasbourg și Paris. A avut între 1294 și 1298 rangul de prior provincial al ordinului dominican din Saxonia și vicar general în Turingia. În 1302-1304, Eckhart s-a aflat în Franța, unde a primit titlul academic "magister sacrae theologiae" și a devenit titularul catedrei de teologie a Universității din Paris. În anii următori
Meister Eckhart () [Corola-website/Science/304041_a_305370]
-
din 1605, adesea denumit în secolele anterioare complotul de trădare cu praf de pușcă sau Trădarea Iezuită, a fost o tentativă de asasinat împotriva regelui Iacob I al Angliei și al VI-lea al Scoției de către un grup de provinciali conduși de . Planul era să arunce în aer Camera Lorzilor în timpul deschiderii lucrărilor Parlamentului Angliei la 5 noiembrie 1605, ca preludiu pentru o revoltă populară în în urma căreia fiica de nouă ani a lui Iacob, prințesa Elisabeta, urma să fie
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
clasa a VIII-a gimnazială, editată la Blaj în 1898. În același an 1898 a fost ales canonic și confirmat odată cu Augustin Bunea - care fusese numit mai înainte - și Victor Smighelschi. În 1900 a participat la Conciliul al III-lea provincial, ca delegat al Capitulului arhidiecezan și a fost desemnat prim secretar. În 1901 a primit de la papa Leon al XIII-lea titlul de „prelat domestic”. În șematismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 a scris partea istorică Seria capitularilor, cuprinzând
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
și 51 honvezi - și Corpul Alpin. Bătălia de la Sibiu nu a fost atât câștigată de partea germană cât a fost mai degrabă pierdută de partea română. O conducere incompetentă, atât a Corpului 1 Armată comandat de generalul Ion Popovici zis „Provincialul” - „"ofițer ce rămăsese cu apucăturile unui grad inferior"” - cât și a Armatei 2 comandată de un general „"dezastruos"” - Grigore Crăiniceanu, „"au pus trupele încă de la început într-o situație tactică disperată"”. Acest fapt a fost recunoscut și de comandantul Armatei
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
(nume burghez: Pierre de Tarentaise, * în 1225 la Tarentaise, azi Mońtiers, Savoia; + 22 iunie 1276 la Roma) a fost timp de câteva luni papă al Romei (1276). A fost cunoscut ca "Doctor famosissimus". Încă din 1264 era provincialul Ordinii Sfântului Dominic. În 1272 a fost ales arhiepiscop de Lyon iar în 1273 episcopul-cardinal de Ostia. A fost ales papă pe data de 21 ianuarie 1276, doar cu o zi după începutul conclavei. Aceasta se întrunise pentru prima oară
Papa Inocențiu al V-lea () [Corola-website/Science/305430_a_306759]
-
care au legături de sânge, cum se vede în lucrări ca "The Other Log of Phileas Fogg" (1973) și "Doc Savage: His Apocalyptic Life" (1973). Criticul literar Leslie Fiedler îl compară pe Farmer cu Ray Bradbury, considerându-i pe amândoi "provinciali americani excentrici" ... care... "trec dincolo de limitele clasice ale formei science fiction-ului", dar îl găsește aparte pe Farmer pentru că "reușește să fie în același timp naiv și sofisticat în amestecul său ciudat de teologie, pornografie și aventură". Farmer s-a născut
Philip José Farmer () [Corola-website/Science/313077_a_314406]
-
menținut organizația lor din timpul erei Ming și au avut o conducere mixtă, formată din ofițeri din Steaguri și din Stindardul Verde. Trupele Steagurilor și Stindardul Verde au fost armatele permanente, plătite de către guvernul central. În plus, guvernatorii regionali de la provinciali până la nivelul de sat mențineau propriile miliții locale în calitate de „polițiști” și ajutor în caz de dezastre. Acestor miliții le erau acordate, de obicei, mici salarii anuale, ca pentru fracțiune de normă, din vistieriile regionale pentru obligațiile de serviciu. Ei primeau
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
din Berlin (1833-1835). În timp ce era la Göttingen, Bismarck a devenit prieten pentru restul vieții cu un student american, John Lothrop Motley, care l-a descris pe Bismarck drept Otto v. Rabenmark în romanul său „Speranta lui Morton, sau memoriile unui provincial” (1839). Motley a devenit diplomat și un istoric eminent. Deși Bismarck a sperat să devină diplomat, el a început formarea sa profesională ca avocat în Aachen și Potsdam, dar a demisionat repede, când și-a pus cariera în pericol prin
Otto von Bismarck () [Corola-website/Science/297362_a_298691]
-
propunerile, renunțând la sprijinul acordat anterior constituției din 1791 și reclamând răsturnarea monarhiei. Dorea o Convenție națională, aleasă prin sufragiu, care să înlocuiască Adunarea Legislativa, o epurare a conducerii departamentale, ce includea mulți regaliști. În urma susținerii petițiilor federaților, cluburilor și provincialilor, la 3 august, Petion, primarul Parisului, a venit la Adunarea Legislativă și a cerut în numele a 47 din 48 de secțiuni abolirea monarhiei. Adunarea a refuzat să-l detroneze pe rege și a respins moțiunea de judecare a lui La
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
pe teritoriul PAV în comunele Alibunar, Biserica Albă, Zitiste, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște și Secanj. În comuna Vârșeț română este oficială doar în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei. Secretariatului Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale se ocupă, prin serviciile și departamentele sale, de colectarea și analizarea datelor privind exercitarea drepturilor minorităților naționale în domeniul culturii, învățământului, informării, uzului oficial al limbii și alfabetelor și aplicarea reglementărilor care stipulează acestea
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
șaisprezece miniștri. Parlamentul din Kayahstan este bicameral, fiind compus din "Majilis" (Camera Deputaților) și Senat. Kazahstanul este divizat în 14 provincii. Note: Fiecare provincie este condusă de un Akim (guvernator provincial) numit de președinte.Guvernatori municipali sunt numiți de cei provinciali. Guvernul Kazahstanului a mutat capitala din Alma-Ata la Astana în 10 decembrie 1997. Confrom datelor Agenției de Statistică a Republii Kazahstan, populația țării la 1 noiembrie 2014 număra 17.377.807 de locuitori. Conform recensământului din 2009, 46% din populație
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
Piura, Chiclayo, Trujillo, Chimbote, Lima și Ica. În zonele muntoase se găsesc orașele Arequipa, Cajamarca, Ayacucho, Huancayo și Cuzco. Nu în ultimul rând, Iquitos este cel mai important oraș în junglă, urmat de Pucallpa, Tarapoto și Moyobamba. Emigrarea masivă a provincialilor către capitală, în care se concentrează o treime din populație, a cauzat mari probleme sociale. O mare parte din populația majoritară indigenă din Lima trăiește la limita sau sub limita subzistenței. Peru este, alături de Bolivia și Guatemala, una din cele
Peru () [Corola-website/Science/298137_a_299466]
-
armata Daciei era estimată la 30-40 000 de soldați, o zecime din trupele Imperiului. Armata română era alcătuită din legiunile următoare: Erau alcătuite din unități de infanterie de elită, recrutate numai din cetățeni români, și din trupe auxiliare, recrutate dintre provincialii care nu aveau cetățenie română: cohortele și cavaleria. Trupele auxiliare au staționat pe cuprinsul provinciei, fiind multietnice: britani, asturi, lusitanieini, bosporani, iturei, batavi, commageni, gali, ret, vindelici, numizi, mauri, antiohieni, ubi, panoni, bessi, traci. Din trupele auxiliare făceau parte numeri
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
după 271. Flavius Vopiscus, biograf al lui Aurelian scria : "Văzând Illyricul devastat și Moesia pierdută,(Aurelian) a părăsit provincia întemeiata de Traian peste Dunăre,Dacia,disperând de a o mai putea menține,si a retras din ea armata și pe provinciali.Oamenii luați de acolo i-a așezat în Moesia și a numit(nouă așezare) Dacia să Aureliană ,care acum desparte cele două Moesii". În plus, Historia Augusta nu-l învinuiește pe Gallienus pentru pierderea provinciilor nord-dunărene. Vizigoții, ramura apuseana a
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
apoi arhiepiscop al Arhidiecezei de București. În 1846 tânărul Paoli s-a călugărit în Congregația Călugărilor Pasioniști, unde a luat numele de "Ignatius", si a fost hirotonit în 1849, după terminarea studiilor lui teologice la Romă. În 1857 a devenit provincial a congregației pasioniștilor bisericii romano-catolice anglo-irlandeze. Sub conducerea să a fost fondat colegiul bisericesc "St. Angus" în 1867. Acolo a servit în calitate de primul președinte și director spiritual. Paoli de asemenea a fost profesor de istorie și exegeza. La sfârșitul anului
Ignatius Paoli () [Corola-website/Science/315141_a_316470]
-
și Cullera. Spre deosebire de Costă Blanca, Costă del Azahar este practice necunoscută de către turiștii britanici sau de către cei care vor să cumpere proprietăți aici. Conform studiilor spaniole în 2005 doar 900 de britanici trăiau în Castellón în comparative cu 40000 în provincial Alicante care se află la doar 120 de km distanță în sud. Această regiune a fost populate de germani în trecut, dar aceștia au plecat de aici din motive economice. Aceasta coasta este în general o zonă neatinsă cu plaje
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]