1,136 matches
-
romanului o aură rapsodică, din lumina căreia provine vraja epică și eficiența corală a personajelor, memorabile prin eternul uman convertit în istorie, vocație și destin. Ultimul vernisaj Ludmila Ulițkaia (n. 1943, după mamă, ascendență evreiască) este considerată cea mai importantă prozatoare din literatura rusă actuală. Licențiată în genetică și apoi în științe sociale la Universitatea din Moscova (unde locuiește din 1945), scriitoarea a fost distinsă cu Premiul Médicis pentru autori străini în 1996 pentru nuvela Soniecika (1992), la care ne vom
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
, Anna, contesa de (15.XI.1876, Paris - 30.IV.1933, Paris), poeta, prozatoare și eseista. Este primul dintre cei trei copii ai Ralucăi /Rachel (n. Musurus), de origine cretana (tatăl ei, Constantin Musurus Pasă, fost ambasador al Porții Otomane la Londra, tradusese Divină Comedie a lui Dante în grecește și avea în ascendentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
VULPESCU, Romulus (5.IV.1933, Oradea), poet, prozator, traducător, editor și publicist. Este fiul Elenei (n. Botez) și al lui Constantin Vulpescu, maistru militar armurier; este căsătorit cu prozatoarea Ileana Vulpescu. A urmat la București școala primară, liceele „Sf. Andrei” (1939-1948) și „Gh. Șincai” (1948-1951), frecventând clasele X-XI la seral, paralel cu o școală profesională (1950-1951) de unde iese cu diploma de strungar calificat. După absolvirea Facultății de Filologie, secția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
HASDEU, Iulia (2.XI.1869, București - 17.IX.1888, București), poetă și prozatoare. Unicul vlăstar al Iuliei (n. Faliciu) și al lui B.P. Hasdeu, copil excepțional dotat, a parcurs neobișnuit de repede treptele școlarității. La opt ani termina clasele primare, la unsprezece, cursul secundar al Liceului „Sf. Sava” din București, iar la șaptesprezece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
HORODINCĂ, Georgeta (13.XI.1930, Căușanii Noi-Tighina ), istoric și critic literar, prozatoare. Este fiica Elenei (n. Maxim) și a lui Vasile Horodincă, funcționar CFR. După studii gimnaziale și liceale la Galați, Craiova și Iași, urmează Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1949-1950) și la București, Școala de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
patriotice, toată această lume agonică a anilor ’40 este văzută de observatorul-povestitor cu ochi necruțător. Romanul La Saison morte (1990), scris în exil, este alcătuit din secvențe cvasiautobiografice, confesiuni deghizate ale unor personaje imaginare, care sunt, de fapt, ipostazieri ale prozatoarei. Lumea arbitrarului și a injustiției în care eroina încearcă să supraviețuiască spiritual și cultural are un corespondent în universul real al României din perioada comunistă. Dramatismul este contrabalansat de umor negru și de o ironie suculentă. Personajele principale se înscriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
35-38, 224-226; George, Sfârșitul, I, 99-107; Ciobanu, Critica, 226-231; Ungureanu, La umbra cărților, 87-90; Cioculescu, Itinerar, III, 145-149; Sultana Craia, Recursul la memorie, LCF, 1979, 25; Ion Caraion, Tristețea m-a chemat la telefon, LCF, 1979, 30; Sorin Titel, O prozatoare autentică, RL, 1979, 43; Vasile Chifor, „Bastarzii”, ST, 1979, 10; Ștefănescu, Jurnal, 64-66; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 281-285; Grigurcu, Critici, 144-147; Dana Dumitriu, Romanul istoric, RL, 1982, 20; Mariana Șora, „Sezon mort”, VR, 1991, 11-12; Micu, Ist. lit., 729-730; Alain Vuillemin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
BRĂTULESCU, Monica (13.VII.1930, Craiova), folcloristă și prozatoare. Este fiica lui Netty (n. Silbermann) și a lui Iacob Rahmil, proprietar al unei case de efecte și lombard. A absolvit Facultatea de Filologie, secția limba și literatura engleză, a Universității din București (1953), devenind cercetător la Institutul de Etnografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
România (grupul etnic al sașilor), inclusiv din Israel, cu dificultățile pe care le implică adaptarea noilor veniți. Cartea are, totodată, caracter autobiografic, constituind, cum s-a observat, „un fel de antimemorii deghizate” (Ion Cristofor). Răsunete din Caucaz... a afirmat o prozatoare, debutul ei fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte povestiri, Norcross (SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957; La luncile soarelui, pref. edit., București, 1964
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
I-II, București, 1957; La luncile soarelui, pref. edit., București, 1964; Cântece și strigături populare noi, București, 1966 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR, 1983, 11; Românii, 38; Datcu, Dicț. etnolog., I, 107-108; Carol Isac, O prozatoare se recomandă. Monica Brătulescu, „Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Orient Expres”, 2001, 322; Lucian Zeev Herscovici, „Răsunete din Caucaz” în Israel, „Orient Expres”, 2001, 333; Elena-Esther Tacciu, Toate personajele sunt femei, „Minimum” (Tel Aviv), 2001, 173-174; Sanda Golopenția, Povești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
, Maria (17.IV.1953, Târgu Mureș), prozatoare, poeta și publicista. Este fiica Elisabetei și a lui Dumitru Mailat. Învăța la Târgu Mureș, unde în 1972 va absolvi Liceul „Belyai Farkas”. Urmează cursurile Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1972-1976). Este pedagog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287957_a_289286]
-
cu volumul de proza scurtă Intrare liberă. A fost căsătorită cu Dan Culcer. M. cultiva o proza neagră, caustica, pe alocuri crudă, scrisă într-un limbaj adecvat. Schițele din Intrare liberă sunt pline de drame mici, compuse cinematografic, ușor exasperante. Prozatoarea mânuiește perfect procedeele optzeciste, dar fără obișnuitele comentarii ironice, ci cu îndrăzneala, patetism și „inhibiție controlată”. Contactul cu o lume depreciata și rea se adâncește în imagini pătimașe, violente, nevrotice. Romanul-manuscris Neputința, tradus în franceză cu titlul S’îl est
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287957_a_289286]
-
COMĂNEANU, Anca Delia (10.XII.1958, București), prozatoare și autoare de teatru. Este fiica Olimpiei Comăneanu, economistă, și a lui Gheorghe Comăneanu, inginer; s-a căsătorit cu scriitorul Hanibal Stănciulescu. Urmează Liceul „Gheorghe Lazăr” din București (promoția 1978) și își continuă studiile (1978-1983) la Institutul Politehnic din același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
un festival de specialitate, la New York, în 1997. A colaborat cu proză și articole la „Suplimentul literar și artistic al «Tineretului liber»”, „Contrapunct”, „România literară”, „Luceafărul”, „Zig-zag”, „Tineretul liber”, „Masculin”, precum și la Radio România și BBC. C. a debutat ca prozatoare cu micul roman Justin, „scris cu o mână foarte exersată” (Alex. Ștefănescu) și purtând girul - prin textul de prezentare imprimat pe coperta a patra - criticului Ov. S. Crohmălniceanu. Fabula narațiunii e o reconstituire ficțional biografică: ultimii ani ai vieții unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
prozastică moderat „revoluționară”. Justin este un roman despre putința descoperirii adevărului și despre „utilitatea” acestuia. Mai este, totodată, și o cronică, cu valoare generală, a mizeriei și neputinței viețuirii omenești, dar și a eroismului nespectaculos, ivit din statornică onestitate lăuntrică. Prozatoarea recurge la procedeul identității glisante, incerte, multiple, acreditează o „convergență” a personajelor, acestea apărând ca variațiuni ale unei teme unice: mântuirea personală. C. a preluat mult din arsenalul Noului Roman francez, dar a făcut-o cu o finalitate specifică. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
naturalețea situațiilor, ca una dintre producțiile izbutite de „umor popular” din anii ’90. SCRIERI: Justin, București, 1990; Miercuri, joi pe strada circulară, pref. Hanibal Stănciulescu, București, 1998. Traduceri: Voltaire, Dicționar filosofic , Iași, 2003. Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Cum debutează prozatoarele: o strategie de șoc!, CNP, 1990, 23; Mona Momescu, Dialogul, TMS, 1991, 8; Ovid S. Crohmălniceanu, Joacă și seriozitate, LCF, 1991, 15; Alex. Ștefănescu, Întâmplări cu filosofi, RL, 1991, 32; Alex. Ștefănescu, Cărți primite la redacție, RL, 1998, 47; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
PILLAT, Monica (8.X.1947, București), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiică a Corneliei Pillat (n. Ene Filipescu) și a lui Dinu Pillat, critic și istoric literar, și nepoata poetului Ion Pillat. Urmează la București liceul (1961-1965) și Facultatea de Limbi Germanice, secția engleză-română (1965-1970). Îmbrățișează cariera universitară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
LECCA, Irina G. (20.I.1881, Piatra Neamț - 30.XI.1953, Mănăstirea Văratic, j. Neamț), prozatoare. Familia ei provine din Basarabia; printre rude se numără actorul Matei Millo și scriitorul Gr. N. Lazu, frate cu mama sa. În Piatra Neamț L. este membră a Ligii Culturale; un timp trăiește retrasă la Tarcău, în județul Neamț, iar din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
, Genoveva (pseudonim al Genovevei Pogorilovschi; 6.III.1938, Șcheia, j. Iași), prozatoare. Este fiica Elenei (n. Doboș) și a lui Gheorghe Gherguț, țărani. A absolvit liceul în Roman (1957) și Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1962). Se specializează în psihologie, domeniu în care își susține doctoratul (1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
sustrag de la aceste obligații împotrivindu-se firii și refuzându-și condiția biologică și socială. De aici fronda insistentă, exhibiționismul, mizantropia, extravaganțele de vocabular sau de comportament puțin înțelese de critica vremii, care le considera lipsite de autenticitate. Tehnica aleasă de prozatoare este aceea a „vocilor” narative, textul nefiind altceva decât însumarea unor confesiuni pe care cititorul are sarcina de a le atribui diverselor personaje. S-a spus că L. aspiră la o literatură „complicată și subtilă, o proză în care planul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
ROȘU, Dona (1. V. 1935, Fierbinții de Jos, j. Ialomița), prozatoare și poetă. Este fiica Mariei (n. Croitoru) și a lui Alexandru A. Dona, fântânar. R. (al cărei nume oficial este Dumitra Roșu-Dona) a fost căsătorită cu Lucian Roșu, istoric și arheolog. Urmează la București Liceul „Iulia Hasdeu” (1945-1952) și Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
, Dora (29.VI.1946, Sântandrei, j. Hunedoara), poetă și prozatoare. Este fiica Vioricăi Voicu (n. Pop) și a lui Eugen Voicu, învățători. Urmează la Deva clasele primare și gimnaziale la Liceul Pedagogic, apoi Liceul „Decebal” (1960-1964). Este licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969). Va funcționa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
autoscopice», proiectând o lumină necruțătoare asupra ungherelor ascunse ale interiorității, unde pulsează substanța profundă a vieții”. După o culegere de povestiri, Întoarce-te, Esthera (1999), adevărată probă de încercare a uneltelor sub aspect tematic și stilistic, P. dobândește consacrarea ca prozatoare odată cu publicarea romanului Agata murind (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor). Unanimă în a-l aprecia, exegeza încă tatonează în privința interpretării acestui roman, seducător și cu totul „ciudat”, sub mai multe raporturi. De pildă, unii cred că ar fi singura carte autentic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
aprecia, exegeza încă tatonează în privința interpretării acestui roman, seducător și cu totul „ciudat”, sub mai multe raporturi. De pildă, unii cred că ar fi singura carte autentic postmodernistă de la noi, alții socotesc că, dimpotrivă, ar reprezenta o întoarcere la modernism, prozatoarea frapând prin situarea în răspăr față de o anumită modă, cea a postmodernismului „oficial”, convenționalizat și banalizat. Există și unele lecturi care accentuează valența psihanalitică a romanului, altele, dimpotrivă, salută și evidențiază faptul că universul tematic s-ar sustrage grilelor psihanalitice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
of One's Own, dar și ale lui Sandra Gilbert și Susan Gubar din studiul de o importanță covârșitoare pentru crtitica feministă The Madwoman in the Attic, apărut în 1979. Gilbert și Gubar analizează un întreg lanț de talente feminine, prozatoare și poete ale secolului al XIX-lea, din spațiul anglo-saxon: Jane Austen, Mary Shelley, Charlotte și Emily Brontë, George Eliot, Elizabeth Barrett Browning, Christina Rossetti și Emily Dickinson. Reflectez: între "nebună" și "monstru" fiindcă, după cum citează autoarele remarca unui critic
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]