609 matches
-
antrenarea ei în îndeplinirea unor funcții sociale. Pe de altă parte, uneori, limbile s-au sprijinit unele pe altele în formarea aspectului lor literar, de la furnizarea unor grafeme (semne grafice pentru notarea sunetelor) și pînă la influențări în lexic, în prozodie, în realizarea de construcții fixe etc. Există, așadar, motive pentru a admite că, în discuția referitoare la limbile literare, trebuie avute în vedere mai multe elemente: momentul în care au început a fi scrise, momentul în care au cunoscut faza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mediocru își dă sufletul sub copitele de bronz!" S-au căsătorit. Au trăit câțiva ani într-o intimitate intensă și lucidă, care îi ținea treji ca o cafea tare. În cele din urmă, se înhămară, el la o teză despre prozodia lui Pușkin, ea la o teză despre Gogol. Timpul trecea, dar ei continuau să se iubească cu o iubire întinsă ca o coardă; se iubeau într-un oraș exigent și unic, bătut de valuri, mucegăit de neguri, excitat de nopțile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
alta era în mers, când Albert Thibaudet se stingea, în 1936. Elemente conjuncturale, în forme diverse, probează însă că un anumit relativism clatină încadrările de tip generaționist. Poet de ruptură, geniu inclasabil, damnatul Baudelaire nu s-a desprins de rigorile prozodiei clasice. (S-a scris aprofundat despre romantismul clasicilor , și, invers, despre clasicismul romanticilor! S-a observat, în alt spațiu, că deși regina Victoria a Marii Britanii murise în 1901, spiritul victorian avea să persiste -, nu numai în plan social.) După o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se înțelege și un fenomen stilistic aparte. De exemplu, în scrisul Herthei Müller sunt multe imagini pe care ea le transferă din română în germană, ceea ce este într-un fel străin pentru scrisul (spiritul) german. Există diferențe și la nivelul prozodiei: fraza e scurtă, limbajul e simplificat. Însă trebuie să spun că în cadrul literaturii germane nu suntem un fenomen singular. Literatura germană n-a fost niciodată una centralizată, ca de exemplu în Franța sau în alte țări. Germania a avut întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
reguli neștiute, printr-o însoțire surprinzătoare, neașteptată, creând vecinătăți inedite și surpând logica formală". E o taină textuală tocmai a construcției polimorfe ce acționează/funcționează nu doar la "nivel compozițional" ci și la nivelul "micro-structural, cel al formelor, stilurilor și prozodiei". Exegetul este pregătit de-acum a urmări "zona filosoficului", care în proză, bunăoară, propune "o mixtură de secvențe textuale, un gen hibrid, construit sintagmatic din fragmente textuale narative, dialogale, epistolare, eseistice, ironice, retorice", ducând totul într-o zonă a fantasticului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și iluminând totodată "noblețea Omului care le-a zămislit". Analizele sale nu au rigiditatea demonstrațiilor didactice și cu atât mai puțin algebrica seacă a analizelor gramaticale, el preferând a-și conduce, oarecum cozeur, cititorii pe terenul plin de surprize al prozodiei unui mare înnoitor de limbă. "Eminescu spune domnia sa nu a îmbogățit lexicul românesc prin ceea ce se cheamă "formații personale", confecționând ca atâția confrați și epigoni ai săi cuvinte noi, cu ajutorul mijloacelor derivative, bogate și ispititoare, ale limbii noastre. De cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
amplificării sunt utilizate "pe scară largă" de gazetar (comorație, conglobație, dialogă, emfază, frequentatio, hiperbolă). Comentariul se arată ca o analiză tehnicistă, poate ușor excesivă, dar astfel se face clară dovada că discursul gazetăresc eminescian are valențe poetice și așa cum tehnicienii prozodiei au urmărit îndeaproape toate figurile specifice utilizate de poet, Daniel Ciurel identifică și urmărește utilizarea figurilor specifice retoricii, într-o demonstrație riguroasă de ordin stilistic ce vine să confirme evoluția literară a demersului gazetăresc eminescian. Este interesant de urmărit, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Filemon și Baucis, doi năuci înamorați, prefăcuți în trunchiuri necuvântătoare ca și membrii caracudei. Ascultă, caracudă flămândă!... Tu care te încumătezi să faci versuri! Astupă-ți gura clefăitoare c-o bucată de cozonac; destupă-ți urechile și învață mai întăi prozodia de la maître Boileau 115, care zice: "Que toujours dans vos vers le sens coupant les mots, Suspende l'hémistiche en marque de repos."116 Afară cu Boileau! țipă deodată Pogor care intră furios, înarmat cu o perină. Vrați să faceți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
părăsite. Contactul nostru cu vechea cultură greco-romană, cu gândirea antică și cu literatura ei, în special, nu s-a mărginit în multe cazuri, nu în toate bine înțeles la lecțiunile și traducerile din clasă, la studiul etimologiei, al sintaxei, al prozodiei, al evoluțiunei limbilor și al istoriei literare. El a trecut mai departe; și cu ajutorul disciplinei școlare am ajuns să avem în fine revelația miracolului antic, să prețuim tezaurele sale neîntrecute, s-avem din când în când iluzia că ne găsim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și italiene. VĂCĂREȘTII (IENACHE, ALECU, NICOLAE) De la Ienache Văcărescu a rămas o gramatică în două ediții, una la Râmnic, din 1787, Observațiuni sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, în care dă și un mic tratat de prozodie, cu exemple personale, deși se arăta sceptic cu privire la folosul lui: Gramatica e meșteșug ce-arat-alcătuire, Și toți printr-însa pot afla verice povățuire, Ș-a scrie încă într-ales cu reguli arătate, Pe toți învață d-a le ști fără greșeală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dau toată vigoarea mea și tot focul tinereții mele Dlui George Catcott, dîndu-mi seama că are cel mai mult nevoie de ele. Articol. - Din același motiv caritabil, dau și las moștenire Părintelui Camplin, senior, întreaga mea smerenie. Dlui Burgum toată prozodia și gramatica mea, și de asemenea o jumătate din modestia mea; cealaltă jumătate [o dau] oricărei tinere domnițe care poate dovedi, fără a roși, că vrea această prețioasă marfă. [Orașului] Bristol [dau] tot spiritul meu și caracterul meu dezinteresat, bunuri
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
să reproducem pur și simplu părerile altora și, deși luăm în considerație și alte opinii și metode, am scris dintr-un punct de vedere unitar, consecvent. Spre deosebire de Tomașevski, nu încercăm să dăm cunoștințe elementare asupra unor subiecte cum ar fi prozodia. Nu suntem nici eclectici ca germanii, nici doctrinari ca rușii. Judecând după uzanțele cercetării literare americane mai vechi, s-ar putea spune că încercarea noastră de a formula ideile care stau la baza studiului literar (deci, de a face ceva
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
H. J. Chr. von Grimmelshausen. Cea mai importantă transpunere este însă Cântecul Nibelungilor (1964), atât prin dimensiunile textului, cât și prin învingerea dificultăților de echivalare. Zoe Dumitrescu-Bușulenga remarca respectarea tiparului strofic original, folosirea unor elemente care corespund celorlalte particularități ale prozodiei, apreciind acel „aer de cronică” „lexicul arhaizant atât de meșteșugit ales” de T., „care se arată a fi și un poet de calitate”. Altă întreprindere temerară a fost tălmăcirea după manuscrise din secolul al XV-lea a două scrieri apocrife
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
retoricii, ale bunului-simț, respectarea principiilor morale impuse de practica socială, el a urmărit conformitatea operelor discutate cu ceea ce credea sincer că e adevărat, bine și frumos. Înclinat spre analize formale, e iritat de orice consideră că ar fi abatere de la prozodie, de la convențiile estetice și etice, constatând, de pildă, după o amplă investigație, „lipsa de conștiință artistică la Tudor Arghezi”, cu toate că în general aprecierile sale sunt în consens cu cele „oficializate”. Un interesant studiu, Poezia ochilor la Eminescu (1939), încearcă să
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], tipărit în 1899. Baladele Miorița (Das Schäfchen) și Mănăstirea Argeșului (Negru Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția lui Alecsandri din 1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune în germană doine și hore și, alături de balade ca Soarele și luna (pe care o compară cu versiunea tălmăcită de
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
volum fiind Versificația românească. Perspectivă lingvistică (1980), în care, pe baza unui material excerptat din scrierile a numeroși poeți, de la Dosoftei până la Mircea Ciobanu, sunt identificate „legile” care ordonează elementele fundamentale ale versului: ritmul, rima, măsura, cezura. Cercetătorul descoperă în prozodie structuri și moduri de organizare care îi permit să respingă teorii eronate despre un presupus vers românesc cu componente heteroclite în ce privește ritmul și măsura și să anuleze comentarii fanteziste izvorâte din necunoașterea corectă a prozodiei. Cel mai mare câștig al
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
măsura, cezura. Cercetătorul descoperă în prozodie structuri și moduri de organizare care îi permit să respingă teorii eronate despre un presupus vers românesc cu componente heteroclite în ce privește ritmul și măsura și să anuleze comentarii fanteziste izvorâte din necunoașterea corectă a prozodiei. Cel mai mare câștig al teoriei lui F. despre versul românesc este fructificat în volumul Al. Macedonski. Hermeneutica editării (1995), lucrare fundamentală pentru actul de editare a poeziei, inițial multigrafiată (1992). Pornind de la erorile de editare a poeziei macedonskiene (unele
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
În acest sens, este inițiatorul unei metode comparative în cercetarea versificației, metoda evidențiata într-o serie de lucrări, că Le origini italo-greche della versificazione rumena (1939) și Esquisse d’une histoire de la versification roumaine (1964). A manifestat interes atât pentru prozodia limbilor romanice, cât și pentru metrica limbilor fino-ugrice sau pentru versificația rusă. Dar cea mai mare parte a energiei sale a pus-o în slujba culturii române, contribuind la cunoașterea unor etape importante din istoria limbii române și a limbii
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
aceasta precedată de câteva studii semnificative. Contributions à l’histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga (1972) plasează versul lui Blaga într-o perspectivă istorică, ceea ce îi dă cercetătorului posibilitatea de a extrage o serie de particularități ale prozodiei avute în atenție: originalitatea, factura elaborată, armonia. După o serie de studii privind originea italo-greacă a versificației românești, problemele generale ale prozodiei din zona dunăreana, periodizarea istoriei versului românesc, G. își sintetizează cercetările într-o amplă Introducere în istoria versului
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
Blaga într-o perspectivă istorică, ceea ce îi dă cercetătorului posibilitatea de a extrage o serie de particularități ale prozodiei avute în atenție: originalitatea, factura elaborată, armonia. După o serie de studii privind originea italo-greacă a versificației românești, problemele generale ale prozodiei din zona dunăreana, periodizarea istoriei versului românesc, G. își sintetizează cercetările într-o amplă Introducere în istoria versului românesc (1971). Potrivit unei concepții proprii, autorul examinează versificația românească în contextul culturii europene, stăruind asupra realizării unei istorii comparate a versificației
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
din mitologia creștină la legendă etc. Valoarea artistică a speciei sporește datorită acumulărilor de experiență poetică din mai multe epoci. Cei care au practicat d. vreme îndelungată au căpătat o ușurință de improvizație generatoare de procedee noi: forma liberă a prozodiei, monologul și dialogul, alternarea fanteziei cu elemente de grotesc, coexistența caracterului arhaic (cifre fatidice, formule magice, conjurații demonice etc.) cu cel nou (scene, limbaj din viața obișnuită). Alături de tropi, de personificare, iterație, invocație, blestem („Aibă mersul racului / Și casa gândacului
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
discreția afirmării lui. În genere, iubirea a fost aceea care l-a călăuzit. Faptul se vădește mai ales în volumul Sonete, unde sunt incluse versuri rafinate, cu tentă simbolistă, care îmbină meditația cu irizările florale. Autorul este un virtuoz al prozodiei și al rimei, posedând, totodată, și arta condensării imagistice. Împreună cu Mihai Codreanu, el a contribuit substanțial la impunerea sonetului în literatura noastră. D. a fost și un prozator prolific. Nuvelist spornic, a început cu volumul Puterea farmecelor și alte nuvele
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
esopic e atenuat de aspectul de cronică tranzitivă. Lumea fericirii în care crezuse tânărul devine o distopie lirică (este caracteristic, sub acest raport, Dincolo de proverbe, colecție de parimii întoarse ironic și sarcastic în negativul lor). Amplele poeme au acum o prozodie accidentată, aglomerând imagini disparate într-un spațiu absurd. Spre finele deceniului al nouălea, D. trece la disidența declarată. În 1988, el îi trimite lui N. Ceaușescu o scrisoare de tranșantă atitudine împotriva cultului personalității și a dictaturii de clan, denunțând
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
autorul român, care, în plus, folosește expresii și proverbe autohtone în locul celor rusești). Fabulele neîndatorate cuiva sunt puține (cinci la număr) și deloc mai reușite decât cele localizate. Greoi în primii ani, cu o exprimare zgrunțuroasă și cam în afara regulilor prozodiei, D. se impune treptat ca un fabulist agreabil, cu stilul său familiar și curgător, concis și de o atrăgătoare simplitate. SCRIERI: Fabule, I-II, Iași, 1840; ed. 2, I-II, Iași, 1842; Fabule, pref. C. Negruzzi, Iași, f.a.; Culegere de
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
și prietenii de odinioară revin, nostalgic, în mintea și sufletul poetului. Drama existențială a creatorului însuși conferă poemelor un aer de gravă meditație. Sacerdot fidel al pământului și al istoriei, exponent al unei generații pline de energie creatoare, D. cultivă prozodia clasică, dar nu-i rămâne permanent vasal, căci, depășind-o, dovedește disponibilități poetice multiple. Remarcat de G. Călinescu în anii de început, poetul bucovinean se relevă ca un îndrăgostit de natură, cu o certă vocație a simplității stilistice. SCRIERI: Solstiții
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]