4,904 matches
-
ca cei câțiva intermediari financiari nonbancari, Împrumutătorii ipotecari, companiile financiare, instituțiile de leasing și fondurile de asigurare ce au fost grav afectate de criză să-și piardă, probabil, din importanță În termeni relativi prin exigențele sporite impuse de noile reglementări prudențiale. Având În vedre aceste tendințe, specialiștii consideră posibil ca diversitatea unică a sistemului financial al SUA să se Întoarcă la modelul sistemelor financiare precedente, evoluțiile viitoare fiind influențate totodată de scopul arbitrajului reglementării și de natura răspunsului reglementativ. Criza În
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
financiar, considerate de scurtă durată, pot, În unele cazuri, să facă ca tranziția spre funcționarea fără intervențiile statului asupra băncilor, să fie de lungă durată. Mecanismul instituțional menit să introducă o mai mare standardizare a instrumentelor, pentru a crește cerințele prudențiale și de raportare și pentru a reduce riscul de contrapartidă va contribui pe termen scurt, mediu și lung la diminuarea pieței derivativelor financiare În domeniul creditului, astfel că asiguratorii riscului de creditare se așteaptă a fi cei mai afectați de
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Problema centrală este, totuși, aceea dacă o schemă a rețelei de siguranță va fi credibilă după ce aceste aranjamente vor fi suspendate. Lipsa credibilității și hazardul moral asociat acesteia va impune o povară mai grea asupra procesului de reglementare și supraveghere prudențială. Discuția Îngustării ariei activității bancare se poate relua, ca și În cadrul celorlalte episoade de criză, deși este puțin probabil să capete importanță. Pe măsură ce criza financiară s-a intensificat, după falimentul Lehman Brothers, unele state UE au introdus În mod unilateral
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
bazată pe reguli suficiente (de exemplu, reguli prompte de corectare a acțiunilor) și metodologii de verificare a tranzacțiilor (revizuirea procedurilor de audit și de creditare) ajustate dezvoltării economice, reglementative și de supraveghere a țărilor. Criza a relevat importanța reglementării macro prudențială a cărei influență va crește substanțial pe măsură ce decidenții politici se vor axa pe vulnerabilitățile sistemice ale ciclului economic și ale concentrării crescute a sistemului bancar și a interconexiunilor dintre părțile diferite ale sistemului financiar. Primele pot fi redresate prin măsuri
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de lichiditate care să se adreseze feedback-ului negativ ce provine din decapitalizare sau din pierderea de lichiditate, fenomene observate În timpul crizelor financiare. Totuși, rămâne o problemă deschisă dacă acest Pilon poate sau trebuie ajustat majorității vaste a măsurilor suplimentare prudențiale care sunt luate În considerare. În ceea ce privește Pilonul 3, raportările și declarațiile financiare suplimentare au fost citate ca fiind soluție În crizele anterioare și vor fi cu siguranță menționate Încă odată În cadrul crizei actuale. În timp ce puctul de plecare Îl reprezintă faptul
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
și participanților, mai ales În zona derivatelor financiare de creditare, pentru a se asigura că, capitalizarea excesivă să nu apară În sistemul financiar. Nu este Însă clar deocamdată dacă acest lucru va conduce la o armonizare mai mare a reglementărilor prudențiale pentru toți participanții pe aceeași piață sau legate de același instrument, indiferent de trăsăturile specifice acestora. 1.3.4 Infrastructura financiară sau a pieței financiare Criza a accelerat procesul de Îmbunătățire a standardelor contabile, În particular În ceea ce privește tratamentul entităților din afara
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de politică monetară În perioada premergătoare crizeibăncile centrale au acordat insuficientă atenție dimensionării riscurilor generate de creșterea prețului activelor reale sau mecanismului creditelor, fapt ce a dus la subestimarea posibilității apariției riscului sistemic, la insuficienta activitate de reglementare și control prudențial, de armonizare a acestor reglementări la nivel regional și, mai ales, internațional și supraaprecierea capacității ratei dobânzii de a contracara efectele creșterii riscurilor În sectorul financiar. Criza financiară declanșată În SUA a relevat faptul că majorarea riscului sistemic În sectorul
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
a relevat faptul că majorarea riscului sistemic În sectorul financiar poate inversa trendul creșterii economice, criza financiară devenind În scurt timp o criză economică de o amploare și intensitate nemaiîntâlnită. Extinderea acesteia chiar și În țările În care existau reglementări prudențiale bine stabilite și urmărite, a dovedit că, În absența unor coordonări a politicilor prudențiale și a introducerii unor măsuri globale, acțiunile locale de prevenire a riscurilor asociate activității financiar bancare devin ineficiente. În aceste condiții, analizele au subliniat necesitatea acordării
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
economice, criza financiară devenind În scurt timp o criză economică de o amploare și intensitate nemaiîntâlnită. Extinderea acesteia chiar și În țările În care existau reglementări prudențiale bine stabilite și urmărite, a dovedit că, În absența unor coordonări a politicilor prudențiale și a introducerii unor măsuri globale, acțiunile locale de prevenire a riscurilor asociate activității financiar bancare devin ineficiente. În aceste condiții, analizele au subliniat necesitatea acordării unei atenții sporite, de către decidenții de politici monetare, aspectelor legate de mișcarea prețului tuturor
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
pot fi explicate politicile de reducere a ratelor dobânzilor practicate atât de FED cât și de BCE și alte bănci centrale În acesta perioadă În vederea reducerii riscurilor asociate derulării crizei. În cazul ineficienței politicilor monetare, un nou set de măsuri prudențiale se impune În vederea reducerii riscurilor sistemice asociate cu intrările masive de capital asociate cu o serie de constrângeri la nivel național care să limiteze expunerile instituțiilor naționale la riscul valutar, măsurile de inversare a trendurilor În mecanismul creditării deficitelor externe
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
din Europa de Est. Toate guvernele intervin În dezvoltarea sectorului lor de construcții de locuințe, afectând cererea și oferta de pe piață. Această strategie poate acționa prin modificarea cadrului legislativ și de reglementare, prin acordarea de tratamente preferențiale pentru obligațiunile ipotecare, față de reglementările prudențiale ale sistemului bancar sau prin asigurarea unui nivel scăzut a riscului activelor ipotecate. Guvernele se pot implica direct În sectorul financiar prin Înființarea unor agenții publice specializate, În sprijinirea accesului sau furnizarea de finanțare pentru construcția de locuințe. Pentru rezolvarea
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
lei, ceea ce reprezenta 2,9% din nivelul bazei monetare.31 În al șaptelea rând, se trece la perfecționarea cadrului legislativ-instituțional potrivit evoluțiilor pe plan internațional și a situațiilor din țara noastră, un accent deosebit acordânduse normelor și măsurilor de supraveghere prudențială. Astfel, noi adaptări legislative au avut loc prin apariția Legii 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, Legea 83 privind falimentul băncilor și Legea bancară Nr. 58/1998. Legea bancară 58/1998 era armonizată cu prevederile Directivei 2000/12/EC privind Înființarea
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
BNR, pag. 278 115 regimului de supraveghere sau administrare specială a băncilor aflate În dificultate; instituirea necesității existenței unui auditor independent pentru fiecare bancă. În baza acestor noi legi, BNR a elaborat și pus În aplicare două norme de supraveghere prudențială (Normele 4 și Normele 6/1998) și Normele 8/1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor, ce se adaugă unor serii de reglementări privind ținerea contabilității și Întocmirea bilanțului contabil impuse de introducerea noului plan de conturi pentru sistemul
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
minime de fonduri propriivolumul fondurilor proprii trebuie să se situeze la un nivel acceptabil; evaluarea riscurilor se face prin prisma ratingurilor interne și externe; luarea În calcul a riscurilor operaționale. b) Cel de-al doilea pilon reglementează procesul de supraveghere prudențială solvabilitatea trebuie să corespundă profilului de risc; supraveghetorii trebuie să evalueze calitatea modelelor de gestionare a riscurilor; deținerea de fonduri proprii trebuie să depășească nivelurile minime. c) Cel de-al treilea pilon face referințe la disciplina de piață -băncile trebuie
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
să o emitem în fața marilor incertitudini. Acestea nu sînt concluzii "științifice" într-un sens strict. Deseori ele se bazează pe un amestec de dovezi puternice, dovezi slabe, lipsă de dovezi și incertitudine. Astfel de judecăți sînt uneori numite "practice" sau "prudențiale". Și în sfîrșit, un tip important de judecată practică este de a stabili un echilibru între cîștigurile referitoare la o valoare, o persoană sau un grup și cele referitoare la o altă valoare, persoană sau grup. Pentru a descrie situații
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
4.sucursala - unitatea operațională fără personalitate juridică a unei instituții de credit, care efectuează în mod direct toate sau unele dintre activitățile instituției de credit, în limita manadatului dat de aceasta; 5.autoritatea competentă - este autoritatea națională însărcinată cu supravegherea prudențială a instituțiilor de credit; 6.depozit - este suma de bani încredințată în următoarele condiții: să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă sau orice alte facilități, la cerere ori la un termen convenit de către deponent cu depozitarul; să nu
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
4.sucursala - unitatea operațională fără personalitate juridică a unei instituții de credit, care efectuează în mod direct toate sau unele dintre activitățile instituției de credit, în limita manadatului dat de aceasta; 5.autoritatea competentă - este autoritatea națională însărcinată cu supravegherea prudențială a instituțiilor de credit; 6.depozit - este suma de bani încredințată în următoarele condiții: să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă sau orice alte facilități, la cerere ori la un termen convenit de către deponent cu depozitarul; să nu
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
ORDIN nr. 5 din 25 iulie 2025 pentru modificarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 2/2014 privind unele raportări aferente Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit EMITENT BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 726 din 4 august 2025 Având în vedere prevederile art. 165, 169 și ale art. 392 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
ORDIN nr. 5 din 25 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300562]
-
și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, ... Banca Națională a României emite următorul ordin: Articolul I Ordinul Băncii Naționale a României nr. 2/2014 privind unele raportări aferente Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 28 mai 2014, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 1, litera c) se abrogă. ... 2. La articolul 2 alineatul (1
ORDIN nr. 5 din 25 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300562]
-
REGULAMENT nr. 2 din 25 iulie 2025 pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit și pentru modificarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 4/2023 privind cerințe prudențiale pentru băncile de dezvoltare EMITENT BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 726 din 4 august 2025 Având în vedere prevederile
REGULAMENT nr. 2 din 25 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300561]
-
REGULAMENT nr. 2 din 25 iulie 2025 pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit și pentru modificarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 4/2023 privind cerințe prudențiale pentru băncile de dezvoltare EMITENT BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 726 din 4 august 2025 Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1), art. 24, 77, 101 și 122 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
REGULAMENT nr. 2 din 25 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300561]
-
completările ulterioare, ale art. 25 alin. (2) lit. a) și art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României emite prezentul regulament. Articolul I Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 30 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 127, alineatul (1) se modifică și
REGULAMENT nr. 2 din 25 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300561]
-
fi generate de externalizare. În lipsa unui răspuns din partea Băncii Naționale a României, instituțiile de credit pot implementa externalizarea în condițiile notificate. ... 15. Anexa nr. 1 se abrogă. ... Articolul II Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2023 privind cerințe prudențiale pentru băncile de dezvoltare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 18 mai 2023, se modifică după cum urmează: – La articolul 126, alineatul (2) se abrogă. ... Articolul III Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al
REGULAMENT nr. 2 din 25 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300561]
-
informații că tranzacția nu se desfășoară în nume propriu, banca este obligată să ia măsuri pentru a obține date despre adevărata identitate a persoanei în interesul ori în numele căreia acționează clientul. Potrivit art. 17 din lege, Banca Națională a României în calitate de autoritate de supraveghere prudențială a societăților bancare, are obligația să informeze oficiul în cazul în care ia cunoștință de date care indică acțiuni de spălare a banilor. 2.2.4. Tranzacții suspecte în domeniul bancar ♦ SPĂLAREA BANILOR FOLOSIND TRANZACȚIILE ÎN NUMERAR (CASH): Depozite neobișnuit
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
un anumit optimism, că voința politică poate modifica situația sub diverse aspecte ă pe scurt, că acest tip de acțiune nu ține de iluzia că acționăm. Dacă am proceda astfel, ne-am angaja În ceea ce eu numesc cuplăcere un antirasism prudențial, evitând maximalismul, păstrândmai ales distanța față de tentațiile „corectitudinii politice”, amestec de obscurantism și de conformism ideologic care operează prin interdicții lexicale, a cărui pretinsă virtute nu reușește să ascundă o anumită ură față de cunoașterea științifică și o pierdere a Încrederii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]