3,382 matches
-
Veta se uită bine la musafiri, se mai uită ... îi analizează, se scărpină în cap băgând mâna pe sub batic și nedumerită întrebă: „Cucoană, ăștia de câte prune sunt?” Toți trei începură să râdă. -Aaa ... vasăzică noi suntem doar de două prune!? -Voi meritați borcanul tot! Și... Tina se retrase. Constantin se apucă de lectură. Eu mă gândeam la romanul meu. Îl scriam în gând: „Necșulescu era de mult urmărit de o bandă de excroci ce-l șantaja. Fost director la Gospodăria
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
dimineața ne luam traista și bâta și plecam la colindat, rostind, cum ne priceam noi mai bine, Nașterea ta, Hristoase, Fecioara sau alte colinde, si n-o făceam pe degeaba: primeam mere, pere sau nuci, 2-3 bucățele de zahăr cubic, prune uscate - roșcove, așa se numeau - , iar câte-o familie înstărită, ne mai dădea și 2-3 creițari. Știam însă că nu-s de colindat, nici Toma Tomiții, care ne-ar fi dat cărbuni în loc de roșcove, și nici Manioc, că ăsta avea
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Dă-te la o parte. Trebuie să vină Popescu cu vin. Chiar atunci Popescu inpinse cu piciorul ușa. Aducea într-o mână canceul cu vin și în cealaltă un castron de pământ ars, made în Horezu, plin cu fructe uscate, prune și felii de mere. Le puse pe masa și îl privi întrebător pe Bița care între timp se așeza pe un scaun. -Ce te uiți așa la mine!? I-am tras-o și gata. E bună, rău de tot! I-
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
mai mulți veneau cu căscatul gurii. De când s-a schimbat primarul, s-a mutat ziua târgului, este joi, păi, nu se cădea să fie în zi de post. La târg omul vine dimineață, stă câteva ore, ia o țuică de prună, un cârnat, un mic acolo cu muștar de la străbunica, ca la urmă să fie toate înecate cu o bere, douăzeci, depinde. Erau treburi fără logică, acuma nu garantez că primarul ar fi avut așa ceva, dar a fost orientat. Are și
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
-o să cadă-n groapă Dincolo de gând pedeapsa s-o poarte Pe capul unui silnic să pogoare Cel care prin fapte morminte sapă Cum sapă șobolanii pe ogoare PSALMUL 8 S-a înălțat slova Ta peste ceruri Din gura de prune și-a celor ce sug Ai săvârșit laude și-ai făcut rug Ca păcatele noastre să le înduri Ce este omul să-ți amintești de el Cu slava și cinste mai mic de înger Cu orice faptă învăț să mai
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
de mâncare? Și cu gâsca aia, ce vină am eu? Ea a fost o proastă că s-a lăsat lovită. Ălelalte au trecut drumul la șanț fără să fie călcate, când eram eu cu Petre și George la furat de prune. Mamă, ce prune bune am mâncat!... Bou’ cela de șofer n-a vrut să frâneze, că n-o lovea, dacă frâna. Îl știu eu, că lucrează la fermă. Îl cunosc și îi cunosc și mașina. Îl pândesc și îi sparg
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
cu gâsca aia, ce vină am eu? Ea a fost o proastă că s-a lăsat lovită. Ălelalte au trecut drumul la șanț fără să fie călcate, când eram eu cu Petre și George la furat de prune. Mamă, ce prune bune am mâncat!... Bou’ cela de șofer n-a vrut să frâneze, că n-o lovea, dacă frâna. Îl știu eu, că lucrează la fermă. Îl cunosc și îi cunosc și mașina. Îl pândesc și îi sparg farurile... Trebuie să
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
musafir pe șeful Postului de Miliție, plutonierul Marin Viorel. Erau obosiți după munca de o zi întreagă, dar l-au primit în casă, în camera „a bună” cum spuneau ei și i-au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă, la care a adăugat Ioana, foarte curând, o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându-se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
cine-i trecea pe la poartă. Era un bun gospodar și nu i se uscau niciodată butoaiele în beci. De îndată ce noii veniți s-au așezat pe pat, Dănilă Dunăreancu s-a grăbit să le spună: -Dom'preceptor, am niște țuică de prună de dinainte de a pleca la război și niște vin de altoi. Cu care începem să clătim gurile? - Bă, Dănilă, adu și de aia și de aia și alegem noi! A adus gospodarul câte o cană mărișoară. Cei doi au gustat
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
sentința: - Dănilă, până bem noi un pahar de vin, ne faci o mămăligă cu țuică și ne frigi ceva, că ne e foame! - Cum, adică, mămăligă cu țuică? a întrebat Dănilă Dunăreancu nedumerit. - În loc de apă, pui țuică de asta, de prună! Omul n-a comentat. O poruncă scurtă a dat soției, Lena, și aceasta a dus imediat la împlinire „proiectul”, deși nu mai făcuse în viața ei așa ceva. Până a fost gata mămăliga, cei doi conțopiști ai primăriei goliseră carafa de
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
să ne cunune, că eu nu mă mai despart de tine, femeie, pînă la moarte ... După-amiezele, nebun de fericire, Grigore urca la mal și-și vizita pămînturile, le măsura cu pasul, bătea țăruși pe hotar, aprecia din priviri cam cîte prune or să rodească pomii, pe unii trebuia să-i ajute, să-i mai tundă, că prea se înălțau spre cer ca niște trestii, iar pe alții trebuia să-i înlocuiască, livada îmbătrînise și ea, dar el era tînăr și puternic
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
sufletul Adelinei și ochii i se umpleau de lacrimile recunoștiinței, Vascodagama, care uneori o mai mîngîia pe frunte ca un tată, adormea pe nesimțite, uneori sforăia de oboseală, Afrodita aducea cana cu lapte și platoul cu cornulețe cu gem de prune, și se uitau amîndouă la cîte un film sfîșietor de trist, iar cînd pe Adelina o lua somnul, o ajuta să se culce pe canapeaua de sub geam, o învelea cu duioșie cu pledul și uneori se culca lîngă ea, o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
mistere și ființe ciudate, numit Transilvania despre care toți auziseră, însă nimeni nu avea habar cam pe unde se află. Era desigur un conte, fiindcă pe acolo cam toți obișnuiesc să fie conți, mai ales după ce țungălesc vreo două de prună! Contele, pe numele lui Vasile Clitor, era un mare hermeneut, indianist, onirolog, tautolog și faianțar categoria a VII-a. Privirea sa vulturească domoli rumoarea uriașei săli. Își prezentă lucrarea... Tăcerea instaurată pe timpul speech-ului fu ruptă, la sfârșit, de urale
DICŢIONARUL VISELOR EROTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357618_a_358947]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 575 din 28 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Ciobanul de pe pajiștea lunii Iarba crescuse pe pielea lui, devenise o pajiște pe care o păștea oile, avea plăcerea de a bea lapte din țâța prunei până se îmbăta oile ei. Cerul începuse să amețească ținându-se de-o stea iar ea sculându-l din somn s-a speriat de ploaia florilor de tei mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului
CIOBANUL DE PE PAJIŞTEA LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357638_a_358967]
-
plăcerea de a bea lapte din țâța prunei până se îmbăta oile ei. Cerul începuse să amețească ținându-se de-o stea iar ea sculându-l din somn s-a speriat de ploaia florilor de tei mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a sculat pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta
CIOBANUL DE PE PAJIŞTEA LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357638_a_358967]
-
că tatăl găsea întotdeauna strategii la pescuit. Plecau de acasă din zori, fără mâncare și fără momeală, dar nu fusese nici măcar o singură dată în care să nu prindă ceva sau să o lase flămândă, chiar dacă micul lor dejun erau prunele pe jumătate coapte din livezile întinse pe malul apei, câteva mere pădurețe sau covrigii cumpărați în drumul lor prin satele mici înșirate de-a lungul cursului de apă. Strategiile privind momeala erau chiar și mai grozave. Prinsul cosașilor prin fânețe
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
rău în mai rău, până când tensiunea dintre noi ajunsese de nesuportat, astfel încât un fapt, ce n-ar fi trebuit în mod normal să aibă consecințe, făcuse paharul să se reverse. Într-o zi, tanti Drina servise la masă găluște cu prune, mâncarea mea preferată. Observând că zaharnița nu era, ca de obicei, la locul său, cerusem să mi se dea puțin zahăr. Noi nu avem zahăr, suntem săraci de-acum, răbufnise tanti Drina, deși menajeră încă. Să te duci la mă-
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
răbufnise tanti Drina, deși menajeră încă. Să te duci la mă-ta și la tat-tu să-ți dea, dacă au, zahăr!... Privisem uimit spre uica Livi, acesta plecase ochii și mesteca încet găluștele fade, foarte preocupat să înșire sâmburii prunelor pe marginea farfuriei sale. Era evident, trinitatea se destrămase! Da, spusesem atunci, înțelegând că nu mai era nimic de făcut, vă rog să-l anunțați pe tata că doresc să plec acasă. El te-a adus! Știu asta! insistase uica
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea (numită Vinerea Neagră) mare și Sâmbăta Mare ținea Post Negru până la apusul soarelui. Când eram în clasa a cincea mergeam la
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
făcut pe președintele tuturor românilor să-și înghită limba. Tace președintele Băsescu. E de bine? E de rău? Nimeni nu poate face profeții. Cel mult, poate să zică, am o dambla. Între timp, curge mustuletul. S-a dus coadă de la prune. La cazan iese “fruntea”. Cand o să ne trezim, o să fie slănina mâncata, făină luată și noi cu fundul gol. Poalele ni le-am pus demult în cap. Referință Bibliografica: CU POALELE-N CAP ... Dona Tudor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CU POALELE-N CAP ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358785_a_360114]
-
sărbătoare. Un dovleac umflat si galben, mare meșter la vorbit, Cască, plictisit de viață, singur într-un colț, pitit. Pere moi si lunguiețe, pe o tavă tolănite, Vise torc, la gura sobei, în fuioare aurite. Un borcan cu gem de prune, singur pe un raft uitat, A rămas să se întrebe, dus pe gânduri și-nciudat, De-o fi bine cu-o dulceață, doamnă fără soț se pare, Să mai schimbe-o vorbă, două, când nici el, nici ea n-au
ÎNTR-O BUCĂTĂRIE, TOAMNA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358821_a_360150]
-
flori-clopote-de-nalbă, / fluturi de fulgi, / nemaipomeniți, / cât aripa de vrabie, / foșnesc vertical, / tăind tămâioșii cumuluși / ai preamărețului subceresc - / gugulanii așază merele-n fânul / ce miroase profund a istorie dacică, / până la marginea câmpiei, / până la primele piramide extraplate, de mere, / de nuci, de prune, de butoaie cu brânză ... / Totuși, / astăzi n-a mai nins orizontal, / ca în tinerețea-mi de flacără ... Poate, pentru că nu-mi place chipul râului / când ninge: e prea-ntunecat / între maluri de-omăt, / între siluetele negre-ale plopilor / și-ale sălciilor
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
de flori /și podina din drugi mari de lemn.”, bunica, pe care o iubea nespus și care venea de la biserică, în zilele de sărbătoare “cu coșul tău frumos împletit de meșter,/cu cănițele tale de moși/ împodobite cu cireșe și prune uscate,/cu străchinile tale mereu pline,/ cu mâinile tale mereu dăruinde.” și căreia îi va păstra o recunoștință profundă peste ani. Acolo Ioana Dobre se afla în ținutul de legendă al fericirii și , cu siguranță, poate spune acum “Et in
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
zis cu o voce de soprano lejeră. - Urcați, boier dumneavoastră în prispă și, deschizându-i portița de la pridvor, adăugă: tocmai pregătisem ca să mâncăm, așa că... să nu vă fie cu supărare dacă vă rugăm să binevoiți a cinstiți o țuiculiță de prună și să gustați din bucatele noastre. Năică, repede!... aleargă și scoate o țuiculița, de-aia pe care o pstrezi în butoiașul de dud. - Fiți bun și nu ne refuzați, adăugă Naie, fiindcă ne simțim tare onorați. Prezența dumnevoastră, conașule, ne
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
să cinsți cu slujitorii măriei voastre, căci bunul Dumnezeu vă va aduce bucurii și noroc... - În dragoste, parcă așa spune sfântul Ioan Gură de Aur? - Știu eu?!... dar fiți sigur, conașule, că nu vă va face rău o țuiculiță de prună și niște răcituri pe care le-am pregătit din carne de purceluș, puse în garnița cu untură... îl puse la curent Didina despre meniul pregătit. După câteva păhărele de țuiculiță gălbioară, frunză de dud atinsă de bruma tomnei, care i-
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]